doamne,cat de superficiali....

Sunt barbatii astia,iar dezamagirea este mult mai mare atunci cand “ai impresia” ca cel de langa tine este altfel.de ce nu pot sa priceapa ca atitudine ta schimbata are ca si cauza faptul ca nu te mai simti la fel de importanta si ca te neglijaza? De ce crede ca el are dreptate si ca tu TREBUIE sa iti ceri iertare. Mai sunt si incapatanati. Ufff!

cesaria spune:

Buna Carola.
Poate ma bag ca musca in lapte dar nu ma pot abtine sa nu-mi exprim si eu parerea.Sper sa nu te deranjeze.
Nici un barbat nu e diferit.Asa vrem sa credem noi,poate sa ne convingem singure...al meu e deosebit, ba al meu, ba al meu...
Nu zic ca nu au un comportament deosebit cei care ne iubesc si ne sunt alaturi, dar nu stiu cum dumnezeu marea majoritate au "caracteristici" care ne scot din minti si care nu dispar niciodata.Sa credem ca-l putem schimba pe cel de langa noi...este doar o iluzie.Poate reusim pe moment,cateva zile, ani, cine stie,sa se poarte altfel.Dar in esenta este acelasi.Sunt incapatanati,(al meu cel putin "are intotdeauna dreptate"),iar orgoliul este stapan absolut.Cateodata ma gandesc ca...poate le face placere sa-i mai implori din cand in cand,sa se simta ei stapani.Iar de egoism,ce sa mai zic?Am ajuns la concluzia ca de fapt toti (sau marea majoritate)se gandesc intai la ce le e lor bine si ...aplica si pentru noi.Ca de, suntem acolo,langa ei.Pe cand noi femeile ii punem pe ei pe primul plan intotdeauna.As vrea sa pot fi mai egoista uneori,ca prea im pun sufletul in palma lui si ajunge sa i se para...normal sa las eu mereu de la mine si el cat mai putin.
Parerea mea este ca nu ii poti schimba, cel mult ajusta pe ici pe colo (dar nu in partile esentiale )si sa te obisnuieste cu toanele lui,daca nu...asta e.
Parca ajung cateodata la concluzia ca dragostea se va transforma mai tarziu in taria noastra de a-i "accepta" si de a putea trai alaturi de ei asa cum sunt in realtate (dupa ce trece iubirea aia cand nu mai vezi nimic si ti se pare poleit in aur
Cu alte cuvinte daca ne putem accepta reciproc adevarata fata si adevaratul caracter (nu "demonstratiile" din perioada de cucerire si cand vrei sa-i faci celuilalt pe plac...).Si asa tot femeile lasa de la ele (cat pot si cat suporta) sa mearga bine lucrurile mai departe.Tot noi...

joxy spune:

O relatie trainica se bazeaza pe:
1. respect
2. compromis-uri
3. comunicare

restul.. maruntzishuri...

tine minte... Nici tu, nici el.. nu sunteti perfecti !

Cu respect,
Florin

Babee spune:

joxy-corect!!Nimic de comentat

'Fiecare dintre noi este un inger cu o singura aripa.Si nu putem zbura decat imbratisandu-ne unul pe celalalt.'
Iubi, mamica cu burtica:)

mamica dulce spune:

hihihi carola,cesaria,nici ca se puteau exprima mai bine gandurile mele
toate femeile cunosc trasaturile caracteristice ale regnului barbatesc dar apoi toate cred ca omu' lor este ..exponent de clasa,mai rupt din soare ca Fat frumos!...nu ca celelalte amarate ghinioniste,care vai de ele prin ce trec..
bineinteles ca sunt si exceptii si palaria jos pentru fetele care au avut parte de ele,sa le tina si sa ne povesteasca si noua!!

cat despre joxy ...dragul meu tu ori esti inca poleiala,ori exceptia despre care vorbeam,te simt exceptie,mai ales ca ti.am urmarit raspunsurile de pana acumbravo tie asa trebuie sa gandeasca barbatii..domni.
pupici cu prietenie si sinceritate,anca

http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=mamica%20dulce

carola spune:

Evident ca nu ma deranjeaza nici o parere.

Eu cred ca reusim sa il schimbam doar cateva zile pentru ca uita repede.

Orgoliul,doamne, cat de mare este…. “Eu am dreptate!tu ai stricat totul!” “era totul atat de frumos,glumeam ,radeam si dintr-o gluma de a mea,tu ai stricat totul!” “de ce trebuia sa zici ca te neglijez,ca nu te mai simti bine aici,ca stai mai mereu singura? De ce te-ai aprins asa?” “astept scuze!”” eu am intodeauna dreptate!” eu nu mai las nimic de la mine.mai bine ne despartim decat sa vorbim. Astept scuze in continuare”!(astea erau doar vorbele lui). iar eu m-am gandit mai bine :ce rost are sa incerc sa mai discut cu el ceva daca el s-a imbracat si a plecat pentru ca eu nu am recunoscut ca am gresit, mai bine cedez,pentru ca, cu incapatanatul nu ajung la nici un punct comun.

Cel mai bine este sa poti trece cu zambetul pe buze peste micile probleme legate de “eu am dreptate!-ba eu am dreptate!”
Cel mai destept cedeaza!

cesaria spune:

Draga Carola,

Cu el(si aici ma refer la al meu) e tare complicat.La inceput eram tare si eu!Nu ma lasam,daca el spunea ceva, spuneam si eu, de ce sa aibe el ultimul cuvant?Daca facea vreo prostie, nu era suficient sa imi spuna o singura data ca a gresit,tot ii mai aduceam aminte mereu ce a facut,etc.
Si,la un moment dat a fost orgoliul meu pe de o parte si orgoliul lui pe de o parte.Am lasat eu de la mine (doar nu era sa ma pun cu ariciul....Mi-am dat seama ca asa nu ajungem nicaieri si e o stare permanenta de tensiune.Si imi faceam eu o multime de griji.
Atunci am schimbat abordarea problemei
Nu a fost usor (mai ales ca nu sunt eu genul care sa las de la mine sau sa-mi calc pe orgoliu si mandrie...nu, nic pe departe )
Dar stiam ca il iubesc si ca vreau sa fiu cu el.Si mai stiam ca este usor sa inchei o relatie decat sa lupti pentru evolutia ei.Asa ca mi-am calcat un pic pe inima si m-am facut mai...diplomata.Nu a fost usor si sunt in continua "perfectionare".
Si am invatat cat de mult conteaza tonul atunci cand ii spun ceva.Indiferent daca e vorba sa-i reprosez ceva,daca m-a deranjat ceva (si face cateodata niste prostii....mama mama!), am mare grija cum il "abordez".Tonul sa fie cat mai mieros si dulce.Pentru ca daca ma reped la el...wow!Imediat reactioneaza fix invers!Chiar si atunci cand ma mai raneste cu ceva.Incerc sa ma calmez si sa nu ma reped la el si nici sa explodez in vorbe la nervi(pot spune lucruri pe care apoi degeaba le regret,ele raman...si cat poate rani o vorba)
Asa sunt ei, niste copii mai mari, orgoliosi si incapatanati,care au mereu dreptate si vor sa fie giugiuliti tot timpul.
Si de ce sa nu le facem pe plac?Ce avemn de pierdut....mai ales ca devin atat de cooperanti dupa aceea...e o adevarata placere.Important este sa stii cum sa-i ei.
Al meu, cel putin la inceput, era atat de reticent (nu ca acum ar fi evoluat prea mult), incat lua aproape orice opinie care nu era conforma cu a lui drept incercare de al schimba din partea mea1Si acum trebuie sa duc munca de lamurire cu el,degeaba i-am zis ca nu vreau sa-l schimb..dar parca parca incepe sa se mai domoleasca
Cum sa-l schimb?E o persoana matura, cu o experienta de viata,cu un caracter, cu idei proprii si convingeri.Barbat orgoilos si incapatanat.Am stiut ca e asa de cand l-am intalnit.Si l-am placut tocmai pentru cum este el.Ca nu e perfect...nici nu vreu.Ca are o multime de defecte?Si eu am.Important este sa fie acceptate reciproc.Si atunci mergem mai departe...
Asta-i viata.Femeia trebuie sa fie cea mai rabdatoare,cea mai diplomata,sa stie cat sa lase de la ea si cum,sa faca o multime de lucruri.Ce sens are sa ne intrebam de ce?Oricum tot noi conducem in final,nu?(macar in parte,pentru ca mie, sincer, nu mi-ar placea un papa-lapte fara personalitate, pe care sa-l duc de nas cum vreau eu...)
Exceptiile confirma regula.La urma urmei nu putem fi obiective.Fiecare vede viata altfel
Pupici

carola spune:

Dar stii,nu e bine sa il lasi sa aiba el intotdeauna dreptate pentru ca se ajunge la situatii nasoale. Nu isi mai da seama ca a gresit si e convins ca el are intotdeauna dreptate.

Sunt deacord cu tine in ceea ce priveste tonul.daca ii vorbesti bland si nu pe ton de cearta sau repros obtii mai multe.

Dar eu nu o sa inteleg niciodata ,cu toate ca ma chinuiesc, de ce noi trebuie sa fim atente la felul cum ne purtam cu ei. Noi ne dam seama cum ar trebui sa procedam ca sa fie mai bine,iar ei nu . inseamna ca noi suntem mai inteligente.

Mai este un tip de comportament pe care il au. Atunci cand “te repezi putin in el” si ai argumente, este mai mielusel. Cu alte cuvinte,cand esti mai distanta si mai rece cu el,vine el la tine si te intreaba,in cazul meu (“de ce esti asa de acra?”) apoi se poarta mai bine si mai atent vreo cateva ore,dupa care uita.

Oare ce inseamna : iti aduce flori duminica dupa ce sambata a fost la ziua unui prieten si a stat cam 12 ore iar tu ai stat singura acasa si ti-ai facut griji pentru ca nu stiai de ce are telefonul inchis si nu a ajuns acasa pana la 6 dimineata?


PS: Si totusi cred ca incapatanat si orgolios ca al meu nu exista. :)

alinah spune:

Da, joxy, scurt si la obiect. Exact asa gandesc si eu.
Eu nu inteleg de ce multi soti/sotii considera relatia din casatorie o competitie si nu un parteneriat ???
Rivalitatile din casatorie nu-si au locul...eu consider ca trebuie sa fim complici, nu inamici...

Alina

cesaria spune:

Of Carola
Asa-i viata.De ce noi?Pentru ca asta este lumea.Putem incerca sa o schimbam,dar trebuie pentru asta o tarie de care nu dispunem toate.Si daca astfel, prin acest comportament "dragalas" obtinem ce vrem de la ei,nu e bine?Si in plus liniste.Asta e cea mai important.Bineinteles ca nu trebuie sa-i dragalim prea mult ca fac...cornite.Si eu m-am cam repezit (cu anumite ocazii) in dragutul meu...si sa vezi ce mielusel era dupa aceea.Dar crezi ca tinea mult?Catve zile.Apoi de la capat
Important este insa,cel putin din punctul meu de vedere, ca, dupa astfel de "clarificari" ceva mai dure, a inteles si el cate ceva si incearca sa atenueze anumite lucruri care ma supara
La urma urmei ii iubim asa cum sunt,nu?Poate seamana cu mersul pe sarma...ma gandesc eu cateodata.
Ei, deja am devenit melancolica.Numai bine

anis spune:

Parerea mea : NU TOTI BARBATII SUNT LA FEL!!!



AniS