Atractia sexuala in cuplu(2)
Raspunsuri - Pagina 14
ocebine spune:
Citat: |
citat din mesajul lui AB_AC Adica ceva puf de fiecare parte atenueaza socurile. Ocebine parerea mea e ca amandoi sunt satui de celalalt. Nu-mi pare normala nici gelozia pentru vorbitul cu X au Y, nu-mi pare normal nici sa-ti pese intai de masina si apoi de sofer... Parerea mea e sa luati o pauza serioasa. Fiecare in alt loc si sa vedeti daca celalalt va lipseste sau nu. Si daca da...poate va schimbati si incercati sa regasiti tandretea si emotiile de inceput. Daca nu ... un divort e mult mai civilizat. La urma urmei doua persoane independente financiar si cu suficient bun simt cat sa nu-si puna copiii la mijloc pot divorta fara teama. |
Cind m-am referit la "puf" m-am gindit ca totusi intr-o relatie, ambii parteneri trebuie sa se gindeasca la binele celuilalt. Pentru mine inseamna respect...Imi respect sotul dar si el ma respecta pe mine.
Si daca aduci bunul simt elementar in discutii risti sa-ti iei niste rosii de toata frumusetea in cap...asta-i o trasatura demodata.
buflea spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ocebine Situatia o vad cam asa: NUN e deja plictisit de casnicie. Copilul i-a bulversat viata, sotia este cicalitoare, . E mult mai simplu sa te iei cu Cristina decit sa lucrezi la relatie. Daca este prins, s-a terminat casatoria. Daca nu este prins, a avut "altceva" si va incerca mai incolo cu Corina, sa zicem. Si-a condimentat putin situatia. Nu vad unde sint declaratiile mele contradictorii cu privire la cazul de fata. Disponibilitatea apare si atunci cind sotul NU ARE NICI O GRIJA...sotia calca, sotia, spala, sotia gateste, sotia se ocupa de copil, sotia petrece timpul singura, sotia se ocupa de copil, sotia se ocupa de restul...relatia se construieste IN DOI, nu separat. Sint perfect dispusa sa dau sanse de reparat unei relatii, sint perfect constienta ca toti gresim si ca circumtante atentuate trebuie acordade dar in particular acestui caz nu-i pot gasi asta. Eu prefer sa discut fiecare situatie in particular...nu pot picta pe toata lumea cu aceeasi pensula. Generalizarile grosiere nu rezolva nimic. Nu vad decit un sot PLICTISIT...nicidecum cineva coplesit de probleme. |
Nu ai raspuns la intrebare - DE CE s-a plictisit sotul acesta dupa 12 ani ? De ce acest sot si altul dintr-o relatie care merge, nu ?
ocebine spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui buflea
Nu ai raspuns la intrebare - DE CE s-a plictisit sotul acesta dupa 12 ani ? De ce acest sot si altul dintr-o relatie care merge, nu ? |
Am raspuns...mai sus in albastru. Cind iti vin toate de-a gata, te plictisesti. Mai stii vorba aia romaneasca: "Ti s-a urit cu binele"?
Din descrierile lui, motivele sint puerile, superficiale. Si ai facut confuzie intre a cauta nod in papura si disponibilitate...de aceea ti se par afirmatiile mele contradictorii.
Alt sot poate se implica (investeste) mai mult in relatie. De unde sa am eu reteta universala a sotilor? M-as imbogatii.
Este perfect posibil ca sotia lui sa fie aceasta Medusa descrisa...dar in acest caz, divorta mai de mult. Nu astepta 12 ani sa apara Cristina sa-i plinga pe umar. Barbatii ai spus ca sint impulsivi, nu? Sau doar cind e vorba sa-si dea pantalonii jos?
AB_AC spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ocebine Si daca aduci bunul simt elementar in discutii risti sa-ti iei niste rosii de toata frumusetea in cap...asta-i o trasatura demodata. |
Facem bulion ca inca n-a inceput iarna pe aici:) si daca vine ramanem blocati:)
ocebine spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui AB_AC
Facem bulion ca inca n-a inceput iarna pe aici:) si daca vine ramanem blocati:) |
buflea spune:
Ok, deci dupa tine disponibilitatea de adulter intr-o relatie apare cand sotia calca, gateste, creste copiii si sotul nu face nimic in casa. Aia sunt barbatii care inseala ... Suplimentar, daca sotului ii e bine - iar sunt sanse sa calce pe bec.
Acum cred ca inteleg - in cazul de fata, NUN nu ne-a comunicat cum sunt distribuite treburile casnice la ei in familie, dar daca ii zboara capul dupa dame, precis ca el nu face nimic si i s-a urat cu binele ... cred ca ai dreptate - ori trece la spalat vase, ori divorteaza.
ocebine spune:
Citat: |
citat din mesajul lui buflea Ok, deci dupa tine disponibilitatea de adulter intr-o relatie apare cand sotia calca, gateste, creste copiii si sotul nu face nimic in casa. Aia sunt barbatii care inseala ... Suplimentar, daca sotului ii e bine - iar sunt sanse sa calce pe bec. Acum cred ca inteleg - in cazul de fata, NUN nu ne-a comunicat cum sunt distribuite treburile casnice la ei in familie, dar daca ii zboara capul dupa dame, precis ca el nu face nimic si i s-a urat cu binele ... cred ca ai dreptate - ori trece la spalat vase, ori divorteaza. |
Generalizarea iti apartine...eu n-am zis ca asa se comporta barbatul care inseala in 100% din cazuri, sau in 80% din cazuri sau in n% din cazuri. Eu am spus ca cititind postarile lui NUN mi-am tras concluziile mele.
Motivele inselatului sint PUZDERIE ca toti sintem diferiti. Asta e alt subiect. De ce se inseala?
anda2009 spune:
Va citesc de cand s-a deschis subiectul, m-am retras din discutie dupa faza cu „cracii lungi si buna rau”, nu lesinata si cu ochii peste cap, cum s-a spus, ci pur si simplu pentru ca mi s-a parut deplasat. In plus, asa cum spunea cineva mai devreme, m-am regasit in descrierea sotiei lui NuN asa cum sotul meu cred ca a gandit la un moment dat ca el (subiectul cu infidelitatea emotionala…).
Atata doar ca noi am reusit (acum, dupa al doilea derapaj, sa zic asa) sa punem cartile pe masa si sa discutam. Calm, fara nervi, fara reprosuri, dimpotriva, cu lacrimi in ochi pe alocuri si de-o parte si de cealalta. Si astfel am constatat ca am gresit amandoi. Mult. Culmea e ca pana in acel moment eu tot timpul ma consideram indreptatita sa ma port asa, imi spuneam ca ma comport asa ca reactie la cum se poarta el etc. si, mai presus de orice, imi amintesc ca ma scotea din sarite cam tot ce facea, ceva de genul asta. Am stat stramb si-am judecat drept si nu stiu cum am reusit, ca usor n-a fost, dar parca ne-am vazut unul pe celalalt intr-o noua lumina. Si de-acolo am inceput sa construim. Dar am vrut amandoi foarte tare, ne-am dorit enorm sa ne regasim.
Si da, se poate. Se poate sa te regasesti, se poate sa-ti regasesti partenerul si sa-l privesti din nou cu drag, se poate sa reconstruiesti ceea ce ai daramat cu sau fara voie sau ceea ce ai pierdut printre „micile frecusuri” de zi cu zi. Doar sa vrei si sa ai cu cine.
Inca ceva, NuN. Am fost la un moment dat Cristina unui barbat insurat. Habar n-am avut ce simtea pentru mine, eu ma purtam cu el natural, nu vazusem la el nimic deosebit, nu facusem nimic special pentru el. Pentru mine el era doar un coleg din alta tara, un profesionist desavarsit si cam atat. Cum m-am simtit cand mi-a marturisit ca se indragostise de mine cu un an in urma si avusese „52 de week-end-uri formate doar din sambata si duminica pe care le doream cat mai scurte pentru ca aveam impresia ca la serviciu sunt mai aproape de tine, fiindca pot sa-ti scriu. Planuri si planuri in fiecare noapte, sa cer transfer in Romania, sa fiu mai aproape de tine, sa te aduc pe tine aici, cum sa fac sa te mai vad. De un an nu mai sunt om, nu mai stiu ce culoare au peretii casei mele, nu mai aud ce spune sotia mea. Numai gandul ca intr-o zi vom fi impreuna m-a tinut sa nu-mi pierd mintile! Am vrut la un moment dat sa-mi mai cumpar un telefon si sa-mi trimit singur mesaje care m-ar fi incriminat in ochii sotiei mele, astfel incat ea sa stie ca sunt indragostit si sa ma dea afara din casa, sa divorteze de mine”? Am fost socata, efectiv. Nu atat de ce-mi spunea ci de modul in care o spunea, cu o durere fara margini in ochi. Si da, am facut cam ce face Cristina acum, respectiv am incercat sa-i arat ca eu nu sunt femeia de care crede ca s-a indragostit el, ca eu sunt cu totul altfel in viata de zi cu zi, ca cea din capul lui este o himera sau ar putea, foarte bine, sa fie chiar sotia lui. „Avantajul” meu a fost ca eu am putut, dupa aceea, sa-l evit. Am aflat de curand ca mai are inca un copil, de unde-mi rezulta ca a reusit sa-si salveze casnicia si sper din toata inima ca s-a intors trup si suflet acasa. Lectia pe care eu am invatat-o a fost aceea de a fi mult mai atenta la gesturile si comportamentul meu in relatiile profesionale, pentru ca mi-am reprosat atunci ca probabil si eu i-am dat de inteles, fara sa vreau, ca se poate lega ceva…
ilia_99 spune:
sper ca NUN mai citeste ce ne omoram noi sa raspundem pe aici..
de acord cu tot ce ati spus, dar o precizare am - mai ales pt ocebine, ca-mi dadusi un raspuns cam acid cateva pagini mai devreme. greu cu comunicarea intre doi oameni! pt ca necesita maturitate, empatie, grija, respect, toate reciproce. personal, n-am auzit nimic din ce mi-a reprosat sotul pana cand n-am simtit ca-i pasa de ce simt eu. cata vreme au fost doar reprosuri, buflea poate tu-ti amintesti topicul meu,n-am auzit, n-am inteles. N-am VRUT sa aud, desigur.
asa ca, da, tonul face muzica, dar si maturitatea de a pune pb corect si de a-ti asuma partea ta de vina e la fel de importanta. deci, poti comunica.. dar trebuie sa ai cu cine. as ca degeaba vb NUN cu sotia lui, daca ea nu vrea sa auda.