AM OBOSIT INROOOOZITOOOR !!!!

iren spune:

Off,de cite ori nu m-am gindit si eu la divort...erau momente cind ma intrebam daca asa vreau sa traiesc toata viata,cu un om cu care -aparent- nu am puncte comune,daca ii pot accepta toate -sau macar o buna parte-din defecte,daca,daca,daca...am avut mare noroc ca,de cite ori ma apucau nervii si ziceam ca plec in ro cu copil cu tot,buna mea prietena si,totodata nasa bebicului meu (nu dau nume!) ma asculta si ma sfatuia sa am rabdare,ca pina la urma va fi bine,ca nu intotdeauna perioada de inceput a unei relatii,respectiv casatorii,este roza,ca pot exista multe "frecusuri" necesare procesului de adaptare -care proces,cel putin la mine,a fost ingrozitor de greu si lung...
Acum ii multumesc lui Dumnezeu si nu ma pot opri sa nu ma minunez de ce om nou am linga mine,tandru -el,care acum un an,cind ne certam si-i reprosam lipsa de atentie si tandrete,spunea ca nu stie sa fie tandru si ca nu vede rostul tandretei,ca i se pare o pierdere de timp -comunicativ,impaciuitor,calm,romantic,capabil sa faca gesturi frumoase si sa nu se certe cind ceva nu-i convine,deschis la nou si la ideile mele inovatoare,indiferent de domeniu...ar mai fi o multime de spus referitor la schimbarea lui.
Nu,nu avem cum sa iesim,din cauza ca nu prea avem cu cine lasa copilul,dar nu conteaza,pentru ca ne putem uita la un film,sau putem face altceva...
M-am cam intins laudindu-mi sotul si noul lui comportament,care sper sa nu se schimbe,voiam doar sa spun ca trebuie sa avem rabdare si sa nu ne repezim la solutia cea mai la indemina,divortul,numai pentru ca ni se pare ca omul de linga noi a devenit imposibil si nu mai e de trait cu el,cred ca trebuie sa facem tot posibilul sa ne salvam casnicia si sa incercam sa mai gasim si parti bune ale celuilalt si,vorba cuiva de pe-aici "dragostea face totul posibil" ... chiar daca problemele nu ne mai gasesc la inceputul relatiei,ci dupa citiva ani,trebuie sa gasim forta necesara de a trece peste ele si sa ne scoatem la iveala "armele imbatabile",adica iubirea, radbarea si speranta.
Sa fim iubite si iubitoare

Iren&Bogdanelu

anis spune:

Eu ma gandesc la 2 posibilitati dupa ce am citit povestea ta.
Prima si cea mai pregnanta in capul e , ar fi ca are pe altcineva, poate doar o aventura, dar asta il face sa te compare si sa fie vesnic nemultumit...Cam in majoritatea cazurilor de "nemultumire", se ascunde o alta femeie,asta e adevarul masculin.

Sau pur si simplu sa aibe o perioada mai proasta... ..desi pentru asta pentru asta ar trebuii sa existe motive serioase...eu stiu, probleme la servici sau cu cineva in famile , etc..

Sa nu te superi pe mine, eu doar mi-am expus parerea!

Multa bafta si sa ai puterea sa rezolvi situatia!



AniS

cataghe spune:

Draga hannen, imi dau seama ca esti cu nervii intinsi la maxim, dar pentru inceput, incearca sa faci tocmai ceea ce iti cere el: sa zimbesti mai mult! Probabil este surmenat din cauza serviciului, daca e asa un workaholic cum zici, poate e obosit, fara chef... toti barbatii au perioadele lor proaste si nu ai ce sa le faci decit, daca tii la relatie, sa incerci sa le fii aproape si sa-i ajuti sa treaca prin ele. Stiu ca nu e chiar cinstit, dar asta este, daca ne gindim bine si noi avem uneori perioade proaste.
Incearca, cum au zis si fetele, daca il prinzi intr-un moment bun, sa discuti cu el si sa vezi care e cauza, intreaba-l daca are probleme si afirma-ti disponibilitatea de a-l asculta, fii calma, blinda, dulce, toleranta... poate ca de asta are nevoie cind vine de la serviciu obosit. Stiu ca nu e usor, dar asta e situatia, noi tebuie intotdeauna sa facem mai multe eforturi decit ei la "impinsul carutei" care se cheama casnicie!!! Eu am un barbat de aur si nu l-as da pentru nimeni pe lumea asta, dar si el mai are perioade proaste. La inceput i le suportam foarte greu, dar cu timpul am ajuns sa-l cunosc mai bine si sa stiu exact cam ce trebuie sa fac in fiecare situatie pentru ca problema sa se rezolve cu minim de efort pentru amindoi si intr-un timp cit mai scurt. Tu trebuie sa stii cum e barbatul tau, daca e mai inchis poate trebuie sa-l lasi in pace ca-si va reveni singur, daca e mai comunicativ, dimpotriva, nu trebuie sa-l lasi sa se inchida in el...
Oricum, si eu cred ca o discutie lamuritoare despre situatia dintre voi si motivele care au generat-o este mai mult decit binevenita.
Pupici si iti doresc multa rabdare,
Catalina.

This is the first day of the rest of my life!

fiore spune:

Draga Hannen.In timp ce iti citeam mesajul mi-am adus aminte ca si sotul meu facea la fel.La inceput am fost la fel de toleranta ca tine de ce?ptr ca il iubeam ,nu-i convenea nimic spargae ,busea,chiar pleca de acasa si mai venea peste 2 zile.Intr-o zi am spus gata pina aici (a durat 3 ani) nu iam mai gatit ,ma imbracam frumos ma arnjam si plecam (unde sa nu ma gaseasca) , cind venea eram foarte vesela ,ii puneam masa in pat ,(numai hrana rece) ma purtam mai bine ca o amanta care isi gasea oricind altu .Am tinut-o asa 3saptamani in care a inebunit (chiar de imi venea sa urlu de nervi,o faceam dupa ce pleca el).Acum am cel mai bun barbat de pe tera,tot timpul e frica sa nu ma piarda.Asa ca draga mea ,eu zic ia-ti fetita plimbate iar cind sotul tau incepe ,ignoral,prefate fericita, fate ca nul vezi nu-l auzi,fi foarte frumoasa cind vine el,poti sa te si machez ,fal sa inteleaga ca esti unica.Iti doresc multa bafta si inzestrazate cu multa rabdare

Rodica spune:

Firoe, tu ai cheia succesului!
Reteta ta, am testat-o si eu, si a mers.....
Super!

Crystinne spune:

Hannen, eu cred ca toate astea vor trece.Spun si fetele, nu renunta!!! Lupta! Daca il iubesti trebuie sa lupti. Sfaturile fetelor sunt formidabile. Spunea cineva ca ar trebui sa actionezi si in functie de caracterul lui, pe care tu il cunosti: comunicativ sau nu.

Si eu am perioade in care mi-e teama sa-mi expun punctul de vedere pentru ca se incrunta sau chiar se enerveaza. Si mie mi se reproseaza (si pe buna dreptate) ca sunt impulsiva, ca am stilul meu care il deranjeaza (normal ca si eu am defecte). Dar fac eforturi sa imi controlez cuvintele, sa le gandesc inainte de a le spune. Nu intotdeauna pentru ca nu este simplu si noi toate/toti o stim. Dar nu inteleg de ce ar trebui sa ma schimb numai eu. De ce numai eu sa fac eforturi? El este stresat si il inteleg dar sunt momente cand si eu sunt stresata; si noi suntem oameni si cresterea unui copil poate fi stresanta. Si atunci poate ar trebui sa faceti un compromis,ca de exemplu, tu incepi sa zambesti el incearca sa se calmeze inainte sa-ti reproseze.
Cum ar fi daca atunci cand iti reproseaza te-ai retrage si nu i-ai mai vorbi pana nu si-ar da seama ca te-a ranit. Cum ar fi daca ii spui ca iti este teama sa mai deschizi gura?

Hmmm... poate si putin din stilul lui Fiore ar merge dar... iarasi... depinde de om. Daca problema se rezolva prin comunicare ar fi perfect. La urma urmei intr-o casnicie nu are intotdeauna doar unul dreptate.

Iti spun doar ce a patit cineva drag mie.A acceptat de la inceput "frecusul" acesta cu:" nu faci aia bine, nu stii aia, etc" Acum, dupa ceva ani de casnicie a devenit:"esti o proasta, taci din gura ca nu ai habar, nu esti in stare nici de copil sa ai grija, nu ma intereseaza parerea ta ca si asa..." Pentru toate, chiar daca il opreste politia el fiind la volan si ea langa, tot ea este de vina. Ea saraca acum isi da cu pumnii in cap ca nu a pus piciorul in prag de la inceput.

Nu te lasa invinsa! Poate va fi o perioada mai grea dar va trece; si cred ca este mai bine sa suferi putin acum decat sa regreti toata viata mai tarziu ca ai renuntat asa usor

Hmm... poate ca la ei credinta in Dumnezeu a fost cultivata si pastrata de-a lungul anilor nu inabusita si practicata mai mult pe ascuns ca in Romania.Poate au fost invatati sa creada si in altceva decat in bani... cine stie...

hannen spune:

Dragele mele,sa o iau pe rand
Mamica dulce,tu chiar ca esti o duuulce.Mai demult stiu ca am citit undeva pe forum franturi din povestea ta.Crede-ma te rog,povestea ta mia ramas in suflet si ma gandesc la tine din cand in cand(oare ce mai faci,cum o duci)
Sper ca totul sa fie bine si pentru tine draga mea si ptr. toate fetele care au probleme.
Draga Anis,crede-ma ca nu vreau sa ma gandesc la prima varianta.Mi-e frica ptr.ca daca intru la banuieli,nu o sa ma pot controla.Viata alaturi de el nu va mai exista.Refuz sa-mi dau drum pornirilor astea de gelozie si banuiala ptr.ca ma cunosc,voi aduce iadul pe pamant.Si daca o fac degeaba??Si sa nu mint pot spune ca ideea asta sta undeva in mintea mea gata sa izbucneasca.
Iren iubita,tareee ma bucur sa aud ca ai reusit asa schimbare.Si daca nu cer prea multe ,zi-mi si mie te rog din suflet,cum l-ai facut sa se schimbe??Ptr.ca am si eu un specimen de asta la usa.Adica ce romantisme,ce flori ,ce cine romantice,de ce atatea lacrimi,NU EXISTA.
Viata trebuie privita cu realism nu romantism!
Asa ca vezi draga mea tare ma intereseaza metoda ta
Fiore crezi ca tine?Adica trebuie sa gandesc bine,asa cum a zis Crystinne eu ar trebui sa-l cunosc,AR TREBUI
El e deschis la discutii dar mie imposibil sa incep o discutie ptr.ca stiu oricum ar fi nu va fi satisfacut.Si cu calm si frumos daca ai vorbesc ,cateodata tot se enerveaza.Cred ca vrea sa tzip in gura mare,draga dle.avetzi perfecta dreptate,totul se va face precum voitzi.
Cred ca totusi nu am fost destul de clara si v-am facut sa intelegeti ca eu ma gandesc la divort.Nu ,nu,domnul se gandeste.
Si am observat o chestie cand ma suparam la auzul acestor voerbe si plangeam ,era tare umflat in pene si suparat si nervos.Acum ma bufneste rasul cand zice asa(cred ca innebunesc,pe cuvant)si il ignor si chiar am plecat din fata lui in timp ce abera.S-a enervat,s-a calmat apoi m-a chemat si ma intrebat de ce am plecat.I-am zis ca m-am saturat de amenintarile lui,sa faca ce vrea,cum simte,sa fie liber nu ma intereseaza.Punc.
Dupa 5 min.vorbea cu mine de parca nimic nu se intamplase,ff calm si chestii complet prostesti,numai sa faca conversatie.
Dupa alte 10-15 min.dupa ce adoarme bb .avea chef de
Apoi eu ce sa mai cred??
Si o sa va mai pun o intrebare ,dar cred ca ptr asta o sa deschid un alt subiect sa nu le amestec.
Va pup dulceee pe toate

Nicole&Amira

Eryka spune:

Draga Hannen am citit si eu povestea ta ,eu nu-tzi dau sfaturi ptr. ca pur si simplu nu stiu kiar nu stiu ce ar fi bine sa faci.INsa vreau sa te incurajez si sper ca totul sa se termine cu bine ,nu stiu pote r fi bine sa nu te mai gandesti si tu numai la rau ,incerca sa vezi si tu viatza mai in roz si zambestei cat potzi de mult poate il va multzumi.

Te pupic si numai bine

Eryka & sufletzelul din burtica---> (13 saptamani)

iren spune:

Cum am reusit sa-l schimb? Nu prea-mi dau seama,nu cred ca am facut ceva concret,poate ca s-au adunat incet,incet,si-o fi zis ca nu mai merge asa...Ideeea este ca atunci cind am devenit mai indiferenta,de genul "iti convine asta,bine,nu,asta e,sa fii sanatos,daca eu nu mai sint buna,esti liber,eu nu te tin cu forta!" a inceput sa mearga,mai ales c-a vazut ca n-am mai varsat nici o lacrima,ci paream rece,fara sa ma mai impresioneze nimic din ceea ce facea el rau.Lacrimile nu-i prea impresioneaza,decit daca sint foarte rar "date",altfel devin agasati.
Cu romantismul...ei,flori nu-mi aduce,decit daca-l bat la cap,pentru ca nu prea are timp sa cumpere,fiind toata ziua la servici,dar face treaba in casa,pune masa seara,daca eu n-am chef sau timp s-o fac,o si stringe,pune vasele in masina,etc...deci nu prea imi pasa de flori,odata ce are grija de mine seara sa nu ma obosesc -nu de alta,dar sa am energie si pentru altceva...asa ca nu am facut prea multe ca sa-l schimb,am asteptat s-o faca el singur,dar nu m-am mai agitat atit din cauza lui.
Eu zic sa nu te mai stresezi asa,la urma urmei "ori e alba,ori e neagra" ,cred ca esti destul de puternica pentru a depasi impasul in care va aflati, intr-un fel sau altul.
Pupici

Iren&Bogdanelu

nadina spune:

Buna Hannen! Daca voi abera te rog sa ma scuzi, dar din experienta personala stiu ca pentru un barbat tv-ul,calculatorul,cd-playerul si masina sunt sfinte. Nu accepta glume in legatura cu aceste obiecte,decat daca sunt facute de catre domniile lor si nu accepta sa le aduci in vreun fel atingere.
E greu cu casatoriile astea multiculturale, apar discutii de genul romanii sunt asa si pe dincolo, ba ai tai sunt mai ai dracu :))
Am vazut odata un reportaj despre casatorie in diferite culturi. Si majoritatea barbatilor se umflau in pene si spuneau ca barbatul e cel mai cel si conduce familia, iar femeile ii priveau cu indulgenta si spuneau "femeile sunt mai inteligente ca ii lasa pe sotii lor sa creada toate aceste baliverne" :))
Tin minte ca era un cuplu chiar din Egipt, iar el spunea ca sotia lui trebuie sa fie ca o jucarie, o papusa frumoasa care sa il faca sa se simta bine cand vine acasa.
Incearca si varianta asta, sa fii vesnic aranjata si dulce, disponibila pentru el. Poate tine.
Pupici,
Nadina si carina-mandarina

"Poate pentru lume esti o singura persoana, dar pentru o anume persoana esti intreaga lume"(Marquez)