Cum ne comportam cu copiii ALTORA?

cipcipcip spune:

Rall, foarte amuzant anuntul

Adelaki, nu stiu daca copiii in Ro sint lasati mai mult de capul lor sau nu, dar din cite mi se pare mie, copiii in Ro in general sint incurajati sa fie mai bagareti, mai agresivi. Cred ca societatea romaneasca la ora actuala ii determina pe multi parinti sa procedeze asa, cu gindul ca se vor descurca mai bine in viata. De ex baietelul unor prieteni de/ai mei romani care stau in Suedia a fost catalogat in Romania drept "bleg" pentru ca era politicos, isi astepta rindul, nu se baga, pe cind majoritatea copiilor din Ro se imbulzeau.

adelaki spune:

Da, Cipcipcip, ai dreptate, si eu cred asta se urmareste : sa se descurce mai bine in viata. Ideea asta de independenta, hai sa ii lasam pe ei sa se descurce, probabil ca asta are ca scop. Eu nu am nimic impotriva independentei, dar trebuie sa te raportezi la fiecare situatie in parte, nu te poti baza pe faptul ca un copil de 2-3-4-5 ani se va descurca intotdeauna singur.

Fiecare are dreptul sa isi educe copilul asa cum considera de cuviinta, insa in momentul cand acest lucru il afecteaza pe copilul meu sau pune in pericol un alt copil, consider ca este dreptul meu sa iau atitudine,oricat de ofensati ar fi parintii copilului respectiv.

BlackCat4evR spune:

Rall, un anuntz de milioane!

Ontopic:
Problema este ca traim in societate, oricat incercam sa ne cream bula noastra de intimitate, in interiorul careia sa nu fim deranjati de lumea cea mare si rea!
Cu toate astea, ne deranjeaza sa vedem in jur lucruri reprobabile, infaptuite de semeni de-ai nostri, exemple s-au dat destule...
Eu nu cred in atitudinea de non-combat, ma bag cu capul in nisip, si daca eu nu mai vad, inseamna ca nu mai e! Si multe din problemele pe care le constat in jur, la indivizi care au depasit de mult varsta la care se mai poate face educatie, au plecat din copilarie.
Un copil interpreteaza uneori lipsa de atitudine drept incurajare, si va persista intr-un comportament nedorit, atata timp cat acesta nu starneste nici o reactie.

Cu atat mai rau mi se pare sa-mi iau eu copilul si sa plec.
Din trei motive, unul ar fi ca al meu copil poate percepe asta ca pe o pedeapsa, pentru ca din cauza cuiva impotriva caruia nu iau atitudine, el este privat de un joc care ii facea placere, oricat as incerca eu sa-i explic ca nu-i asa.
Al doilea motiv ar fi "De ce copilul respectiv are voie sa faca asta si pe mine nu ma lasi sau ma certi?" "Pai mamica lui trebuie sa ii spuna sa nu mai faca asa! Dar mamica lui nu a observat / nu e atenta / nu e de fata / vorbeste la telefon / mananca seminte..." Concluzia copilului meu ar putea fi: "Aha, deci daca nu ma vede mami, pot sa fac si eu la fel"
Al treilea motiv ar fi educatia negativa pe care o fac copilului "vinovat". Pai daca un copil vine si incepe sa-i impinga pe ceilalti la un tobogan, o face pentru ca vrea sa fie singurul care se joaca acolo. Daca Parintii celor 3, 4 copii care mai sunt la tobogan isi iau copii si pleaca, in loc sa atentioneze copilul respectiv, el ce intelege? "Ia te uita ce s-a eliberat pe-aici! Deci asta e metoda!" Si in loc sa renunte la comportamentul nedorit, va continua, ba chiar va face mai rau!

Si sunt anumite gesturi care nu tin deloc de "stilul de parenting". Violenta verbala si fizica, trebuie, dupa parerea mea, descurajate chiar si de un simplu observator, nu neaparat de parintii unuia din copii implicati. De asemenea, gesturile teribiliste care pot antrena tragedii (gen traversat aiurea).

cristoiu spune:

Bravo, foarte Bine spus black cat.

In ceea ce priveste Ideea freEdeliei ca atitudinea aceasta ar fi tipic romaneasca, eu as spune ca dimPotriva, romanii sunt prIntre ultiMii care deschid gura, intotdeauna de frica reactiei stirnite. Adica reactia copilUlui respectiv care de multe ori ii zice adultului nIste Vorbe ca replica, de ne sta noua mintea in loc de rusine. Sau de reactia parintElui care s-ar putea sa fie extrem de tzopeasca.

Eu mErg in parc cu o mama canadianca, una ausTralianca si o italianca. Ei bine, absolut toate trei reactioneaza la feL cind Vad ceva nepoTrivit la locul de joaca. Chiar au intervenit cind nu copilul propriU a fost cel agresat, ci un alTul strain.

buli spune:

de fapt, cred ca ar trebui sa ne purtam cu copii altora, asa cum ne-ar placea sa se poarte altii cu copiii nostri. in orice circumstante.

g_rox spune:

Ce subiect interesant, legat de acesta sa va povestesc o intamplare cat se poate de neplacuta si ipostaza oribila in care am fost pusa. Pe la sfarsitul lunii septembrie, intorcandu-ma cu fetita de la gradinita, ne-am oprit putin in parcul plin de copii. Nu dupa mult timp copiii impartiti pe grupe si-au gasit o activitate comuna si anume stupida idee de a umple topoganele cu pietre ajungand si la pamant. Era dezgustator dar mamicile povesteau intens nederanjate de ceea ce "puisorii" lor faceau. Nu va spun ca fetita ma tot intreba de ce copiii pun pietre, apoi ca ar dori si ea sa se joace acolo si uite asa pune-te pe explicatii care sa nu duca in alte extreme. In cele din urma am indraznit sa perturb "jocul" unui grup, explicandu-le frumos ca alti copii vor sa se dea pe topogan, se murdaresc...etc si asta in timp ce fetita mea ma intreba insistent de poate urca scarile sa se dea pe topogan. Instant mamicile mi-au sarit in cap, cum indraznesc sa le stric jocul copiilor, "ei se joaca linistiti" iar eu nesimtita ii deranjez, urmata de replica altei intelepte, sa ma multumesc ca fiul ei nu i-a pus pietrele in capul copilului meu, nu spun de circul care a iesit cand o alta mamica si-a exprimat nemultumirea vis a vis de murdarirea topoganelor. Acum intreb ce atitudine trebuia sa adopt, cui sa explic, in fond mi s-a parut ca "puisorii" erau cei care dictau si mamicile acceptau pentru a avea unda verde la barfa insotita de traditionalul spart de seminte si fumat. In secunda doi, mi-am luat fetita nedumerita in brate, dezlipindu-i atentia de la ce se petrecea si am plecat la o plimbarica insotita de alte explicatii. Culmea, am mai observat si la gradinita incurajarea copilului "destept" care se "descurca" facandu-si legea si povestea ar continua nu gluma. Parerea mea este de neclintit, unui copil ii poti explica, il poti aduce pe o linie favorabila atata timp cat si parintele accepta si isi insuseste rolul.

Ioana_Pos spune:

Mi se pare interesant ca li se permite copiilor un comportament pe care ca adulti l-am considera poate violent si inacceptabil - sa ma impinga cineva la o parte la o coada de ex, sau la o petrecere sa arunce cu floricele in mine (ca sa pastram oarecum proportiile). In definitiv, desi nu sunt adulti si nu percep notiunea de agresiune ca adultii, copiii percep totusi spatiul personal. Faptul ca le este incalcat sau ca sunt tratati urat nu cred ca trebuie trecut cu vederea. Sub umbrela 'sunt copii' de multe ori se ascunde lipsa de educatie din partea celor care ar trebui sa o dea. Daca unui copil i se permite un anumit comportament urat, i se va impamanteni impresia ca asa e normal sa se poarte.

Si inca ceva: libertatea nu inseamna dreptul de a face orice, ci dreptul de a face orice fara a ingradi drepturile celorlalti.

Si fetitei mele de 20 de luni i s-a luat mingea din mana si a ramas nauca si nu stia ce sa faca. Cand am zis: du-te si vorbeste cu cealalta fetita sa iti dea mingea inapoi, pur si simplu s-a uitat la mine pentru ca e prea mica pentru a interactiona in felul asta pe cont propriu si pentru ca a ramas nelamurita de ce i s-a luat mingea. Intre timp m-au avertizat 2 mamici sa nu fac prostia asta, ca fetita care 'furase' e agrasiva si o s-o pocneasca pe a mea . Atunci m-am dus la mama celeilalte si am urmarit destul de amuzata cum a fugit dupa fi-sa juma' de parc sa poata sa recupereze mingea.

EDIT:pentru copilul meu mersul la joaca in parc este o placere. N-ar vrea sa mai mearga acasa. Daca o iau de la joaca atunci cand cineva se poarta urat cu ea, mesajul pe care i-l trimit este - cand cineva se poarta urat cu tine mama te 'pedepseste' luandu-te de la joaca, ceea ce nu mi se pare deloc OK.

Selene_Bunny spune:

Asta se intampla si in parculetul nostru. Si a mea facea la fel, punea pietris pe tobogan si pe scaunul de la balansoar. Eu, personal, curatam dupa ea. Nu s-a suparat nimeni.

Blogul meu - de la noi, pentru ei!

Bazar general - fiecare implicare conteaza!

Lucrusoare de vanzare...

Martisoare de vanzare...

columbiana spune:

incerc sa inteleg cum poate fi asa dezgustator si idee stupida faptul ca niste copilasi au pus nisip si pietre pe tobogan;
pina la urma bag de seama ca pe forumul asta sunt doar copii binecrescuti, educati sa nu miste in front; ceilalti insa....

Accepte ta douleur, elle sera gentille avec toi... paroles d'un gamin de 8 ans


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

JuliaSM spune:

Ciudat, dar eu menajera in parc n-am vazut, nici pamatuf special pentru idepartat firisoarele de praf de pe leagan sau de pe tobogane, ca nu cumva moiselle-ele bine-crescute sa nu isi murdareasca toale(te)le de firma cu care maman le aduce in parc, la display.O fi primarul urbei mele...defect, de nu e slujba asta publica intrata in drepturi inca?? Ntz, ntz, ntz. Pentru cineva caruia ii pasa mai mult de murdareala hainelor decat de propriul copil ( in sensul ca iti lasi fetita sa te intrebe INSISTENT daca are voie sa se dea pe tobogan, in timp ce tu porti cruciadele educatiei salbaticilor din parc!) nu am decat un singur sfat: tineti-va copiii acasa, sunt in comert tobogane de interior, pentru sufrageria privata, unde evident ca nu e piculetz de murdarie!