Despre spiritul de turma la romani
Raspunsuri - Pagina 2
viviana spune:
Fomalhauti ceea ce spui tu nu mi se pare spirit de turma, ci mai curand o grupare de idei si interese comune.
In general cand e vorba de subiecte sensibile unde s-a format deja o idee majoritara cei cu contraargumente stau pe margine astepatnd sa apara "un curajos" sau persoane cu o mai mare claritate in exprimare care poate expune mai bine ideile lor, abia apoi intervenind.
Sprit de turma inseamna a urma orbeste pe cineva fara a trece ideile expuse prin filtrul gandirii.
Ori sa arunci astfel de acuze asupra unor oameni fara sa stii ce gandesc ei de fapt si de ce au actionat intr-un anumit sens denota o lipsa de argumente in sustinerea propriilor idei.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
Fomalhauti spune:
Desi nu suna frumos "spirit de turma" nu e ceva rau, nu se doreste a fi o jignire. Asa cum spuneam, in cazurile despre care am povestit, nu toti parintii sunt de acord cu sumele stranse. Unii sunt de acord. Poate majoritatea. Altii nu sunt de acord si nu dau. Dar exista destul de multi care desi nu sunt de acord dau si tac.
Exista lucruri mult mai grave ca manifestare a unui "spirit de apartenenta". Am citit in urma cu ceva vreme un articol. Nu era despre Romania ci despre Franta. Si era despre natalitate (na, despre ce altceva puteam eu sa citesc?!). Articolul pornea de la constatarea ca la francezi sporul natural este negativ (la francezii-francezi). Si erau discutate diferite motive. Unul din ele era faptul ca mass-media promoveaza imaginea familiei cu doi copii (care, evident, duce la spor natural negativ - nici asta nu e neaparat o problema, la nivel mondial ar fi chiar de dorit un spor natural negativ; ideal ar fi sa discutam despre un fenomen, nu despre bine si rau). Adica, in foarte multe reclame apare familia mama-tata-o fata-un baiat. Asa ca uriasa majoritate a francezilor se opresc atunci cand au atins "idealul". Mai mult, reclamele promoveaza imaginea mama-tata-o fata-un baiat-o masina frumoasa-o casa pe pamant, asa ca oamenii tind exact spre aceasta imagine. Nu e nimic rau in imaginea asta dar multi ar dori altceva in sufletul lor. Cu toate astea se conformeaza imaginii si de multe ori ajung sa fie nefericiti fara sa inteleaga de ce sau inteleg prea tarziu. Era recent un articol despre "top 5" regrete ale oamenilor si primul era "nu mi-am trait viata asa cum am vrut eu ci cum au vrut altii". Chiar o sa caut, era zilele trecute pe undeva pe net, poate il mai gasesc (cred ca pe "stirile protv")
Selene_Bunny spune:
Acu' am citit si eu la ZZ, ca m-ati facut curioasa...
Am inteles ca Maria_1 este anti-avort prin orice mijloace, dar si anti-userii care nu o aproba... Si anti-moderatorii care nu isi fac treaba...
Si ca grupurile pro-avort, pro-aprobare si pro-moderatori sunt "turme"...
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
Lucrusoare de vanzare...
aschiutza spune:
Eu nu citesc 50 de subiecte pe acest forum ca sa raspund la unul si nici nu caut istoria celui care deschide un subiect sau e contra.Asa ca voi raspunde direct la subiectul acesta.
Da,exista spirit de turma, oho. Dar este ceva tipic uman, si nu are de a face ca esti roman, turc sau german.
Adesea incepe in scoala, adesea in subconstient, din dorinta de a nu fii lasat singur, din dorinta de a te integra. Sa ne aducem aminte de dispretul colectiv impotriva "tocilarilor", de adolescentul "cum, tu nu fumezi / bei alcool?", apoi in studentie de "vai, tu inveti in timpul semestrului? eu doar doua nopti in sesiune", apoi ca mamica "vai tu nu faci aia sau ailalta", in firme " pleci deja si nu faci ore in plus?". Intodeauna a fi altfel va fii respins de majoritatea care si-a ales aceleasi valori, acelasi mod de comportament si de exprimare. E mai comod asa, decit sa iti pui problema ca poate ai gresit in gindire.
In Romania e greu de conceput sa fii casnica, cuvintul "casnica" aduce imediat conotatii negative.In Germania de Vest trebuie sa te dedici familiei, cu cit mai multi ani stai cu copii acasa, cu atit e mai bine. Majoritatea merge cu valul.
Ceea ce nu ar fii rau in sine daca ar accepta si minoritatile si daca si-ar mai retine din dispret si aerele de superioritate cu care judeca pe altii.
rrox3 spune:
Spiritul de turma e un comportament specific oricarei multimi psihologice, fie ea reala sau virtuala.
Nu cred ca cel ar romanilor te umple de stupoare pe tine, ci mai degraba unul mai virtual. Sa fie comunitatea DC pe post de "turma"?
nikol24 spune:
Nu mi se pare corect sa spui ca numai romanii sunt manati de acest spirit de turma,e deja o generalizare fara rost..toti suntem la un moment dat manati de acest spirit de turma.
Maria_1 spune:
"Spiritul de apartenenta la un grup" este intr-adevar o exprimare mai potrivita. Si intr-adevar, asa cum ati spus unii, el aer multe aspecte pozitive si normale pt orice individ.
Dar, asa cum au spus Folmahauti si aschiutza sunt si parti negative.
Am intrebat de Romania, pt ca nu am trait niciodata mai mult de 2 luni in afara tarii. Pot doar sa citesc ce se intampla in alte tari, nu sa si traiesc.
Dar citind, am tendinta sa cred ca in alte tari este mai roz.
Nu ma gandeam ca sunt oameni care nu trec prin filtrul gandirii anumite actiuni si....ma gandeam la situatiile cand ei trebuie sa actioneze contra vointei lor doar pentru ca un grup (cu idei sau valori comune) impune un anumit lucru.
In facultate aveam un coleg egiptean. Era negru, tuciuriu, vorbea stricat romaneste si se imbraca mai 'ciudat'. Cu toate astea, era un student normal, invata, incerca sa ia note bune si sa se imprieteneasca cu colegii. Dar, musulman fiind, nu bea alcool, nu 'facea complimente' fetelor si nu manca carne de porc.
Am constat ca nimeni nu vroia sa il ajute cu proiectele pe care le aveam de facut in grup. Ceilalti colegi se scuzau, inventau motive si erau foarte ocupati cand venea vorba de el. La barul scolii, nimeni nu se aseza cu el la masa. Statea si isi bea cafeaua singur. La camin, nici un coleg nu dorea sa imparta camera cu el .... pe motiv ca el .... 'e habotnic' si nu aduce fete in camera.
Intr-o zi am incercat sa il ajut la o lucrare. Si......stupoare! Toate colegele mele nu mai aveau timp nici de mine. Au inceput sa imi zica ca eu am deja cu cine sa lucrez la proiecte si ca nu mai am nevoie de ajutorul lor. Colegii ma tachinau si ma intrebau daca m-am indragostit si daca sunt in stare sa plec pe o camila spre Egipt.
Nu era acceptat la masa doar pentru ca noi(colegii romani) vorbeam porcos si fara perdea, ne placea sa bem multa bere, sa fumam si sa fim dezinvolti.
Mi-a spus intr-o zi sa nu mai vin sa-l ajut pt ca ceilalti ma vor privi cu un ochi stramb si nu voi mai avea rezultate asa de bune cum avusesem fara ajutorul lor. Am acceptat si colegii m-au batut pe umar si mi-a marturisit ca ei credeau ca imi pierd timpul cu 'teroristul' ala care nici macar nu are 'bunul simt' sa ciocneasca o bere cu noi.....
Ei bine.....prin atitudinea lor, colegii mei romani, au reusit sa impuna niste 'reguli' nescrise. Si eu....am fost pusa (de nevoie!) sa actionez contra vointei mele. M-am pliat pe "spiritul de apartenenta la un grup" pentru a putea sa imi termin cu rezultate bune facultatea.
La lucruri de genul asta ma refer 
belleane spune:
Eu pot spune ca am avut colegi greci si arabi in grupa si toti ceilalti romani isi doreau sa fie in gasca cu ei. Oare pentru ca si ei au dorit sa se integreze? Nu poti obliga un om sa se integreze daca el nu vrea.
emanouela spune:
eu nu stiu unde ai facut tu fac , se pare ca intr-o alta Romanie decat noi, ceilalti...am avut colegi de alte natii, am avut multi prieteni/e, si inca ii mai am, de alte natii si niciodata nu m-a tras nimeni de maneca sa ma intrebe de ce sau sa ma excluda din grup. eu te-as ruga sa explici asta...."M-am pliat pe "spiritul de apartenenta la un grup" pentru a putea sa imi termin cu rezultate bune facultatea."...pt ca mie mi se pare desprinsa dintr-o 'teorie a conspiratiei'
spui ca nu ai trait in alte tari, eu am trait, spiritul asta de apartenenta la grup exista peste tot, nu a fost inventat in Romania, la fel ca si birocratia, spaga (ca asta a disparut din alte parti, asta e cu totul alta poveste), etc....deci nu e deloc roz afara iar 'noi romanii' nu suntem cu nimic inferiori altor natii.
mamy....frumoasa, desteapta si modesta...de 
nazdravana Darius Mihail
alevin spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Maria_1 "Spiritul de apartenenta la un grup" este intr-adevar o exprimare mai potrivita. Si intr-adevar, asa cum ati spus unii, el aer multe aspecte pozitive si normale pt orice individ. Dar, asa cum au spus Folmahauti si aschiutza sunt si parti negative. Am intrebat de Romania, pt ca nu am trait niciodata mai mult de 2 luni in afara tarii. Pot doar sa citesc ce se intampla in alte tari, nu sa si traiesc. Dar citind, am tendinta sa cred ca in alte tari este mai roz. Nu ma gandeam ca sunt oameni care nu trec prin filtrul gandirii anumite actiuni si....ma gandeam la situatiile cand ei trebuie sa actioneze contra vointei lor doar pentru ca un grup (cu idei sau valori comune) impune un anumit lucru. In facultate aveam un coleg egiptean. Era negru, tuciuriu, vorbea stricat romaneste si se imbraca mai 'ciudat'. Cu toate astea, era un student normal, invata, incerca sa ia note bune si sa se imprieteneasca cu colegii. Dar, musulman fiind, nu bea alcool, nu 'facea complimente' fetelor si nu manca carne de porc. Am constat ca nimeni nu vroia sa il ajute cu proiectele pe care le aveam de facut in grup. Ceilalti colegi se scuzau, inventau motive si erau foarte ocupati cand venea vorba de el. La barul scolii, nimeni nu se aseza cu el la masa. Statea si isi bea cafeaua singur. La camin, nici un coleg nu dorea sa imparta camera cu el .... pe motiv ca el .... 'e habotnic' si nu aduce fete in camera. Intr-o zi am incercat sa il ajut la o lucrare. Si......stupoare! Toate colegele mele nu mai aveau timp nici de mine. Au inceput sa imi zica ca eu am deja cu cine sa lucrez la proiecte si ca nu mai am nevoie de ajutorul lor. Colegii ma tachinau si ma intrebau daca m-am indragostit si daca sunt in stare sa plec pe o camila spre Egipt. Nu era acceptat la masa doar pentru ca noi(colegii romani) vorbeam porcos si fara perdea, ne placea sa bem multa bere, sa fumam si sa fim dezinvolti. Mi-a spus intr-o zi sa nu mai vin sa-l ajut pt ca ceilalti ma vor privi cu un ochi stramb si nu voi mai avea rezultate asa de bune cum avusesem fara ajutorul lor. Am acceptat si colegii m-au batut pe umar si mi-a marturisit ca ei credeau ca imi pierd timpul cu 'teroristul' ala care nici macar nu are 'bunul simt' sa ciocneasca o bere cu noi..... Ei bine.....prin atitudinea lor, colegii mei romani, au reusit sa impuna niste 'reguli' nescrise. Si eu....am fost pusa (de nevoie!) sa actionez contra vointei mele. M-am pliat pe "spiritul de apartenenta la un grup" pentru a putea sa imi termin cu rezultate bune facultatea. La lucruri de genul asta ma refer |
Ceea ce povestesti tu mai sus e numai " wishfull thinking". Pe bune, ma indoiesc ca este real. Stiu o facultate unde strainii (arabi, egipteni, iranieni, vietnamezi, congolezi) erau intr-un procent ridicat (10-25%) - se numeste Tehnologia PrelucraRii Petrolului si se face la Ploiesti. Nimeni, repet, NIMENI nu se uita stramb la "teroristi". Ce naiba, mey, nici nu exista termenul asta in Romania referitor la straini!!
Deasemenea am mari dubii ca acest lucru , descris de tine, se intampla pe undeva in Romania. Studentii straini au intotdeauna bani pe care sunt dispusi sa-i cheltuie in fel si chip. Iar daca nu beau alcool... cu atat mai bine, ramane mai mult pentru ceilalti.
Dupa parerea mea, ceea ce descrii tu nu e decat o incercare de a "repera onoarea". Hac!
...si doua kile de mastica! :)