Dintre sute de catarge ...
Dintre sute de catarge ... | Autor: desprecopii
Mihai Eminescu - Dintre sute de catarge
Dintre sute de catarge
Care lasa malurile,
Cate oare le vor sparge
Vanturile, valurile?
Dintre pasari calatoare
Ce strabat pamanturile,
Cate-o sa le-nece oare
Valurile, vanturile?
De-i goni fie norocul,
Fie idealurile,
Tu urmeaza in tot locul
Vanturile, valurile.
Nenteles ramane gandul
Ce-ti strabate canturile;
Zboara vecinic inganandu-l
Valurile, vanturile. 
15 ianuarie, ziua unicului nostru Eminescu!
Sanatate si o zi cu soare va doresc!
**************
Linkurile mele: Supereva.ro | Blogul meu | www.facebook.com/#!/desprecopiicom" target="_blank">DC pe Facebook
Raspunsuri
viviana spune:
O poezie simpla, draga mie
Kamadeva
Cu durerile iubirii
Voind sufletu-mi sa-l vindec,
L-am chemat in somn pe Kama -
Kamadeva, zeul indic.
El veni, copilul mandru,
Calarind pe-un papagal,
Avand zambetul fatarnic
Pe-a lui buze de coral.
Aripi are, iar in tolba-i
El pastreaza, ca sageti,
Numai flori inveninate
De la Gangele maret.
Puse-o floare-atunci-n arcu-i,
Ma lovi cu ea in piept,
Si de-atunci in orice noapte
Plang pe patul meu destept...
Cu sageata-i otravita
A sosit ca sa ma certe
Fiul cerului albastru
S-al iluziei deserte.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
arturicii spune:
„De-or trece anii
cum trecura,
Ea tot mai mult imi va place,
Pentru ca-n toata a ei faptura
E-un «nu stiu cum»
s-un «nu stiu ce»
Mihai Eminescu, 1883
Pentru aceasta zi speciala doresc sa va recomand sa cititi o carte in care sunt adunate cateva scrisori speciale si in care lumea cea agitata si necazurile sunt inlocuite de sentimente sincere de dragoste si de ganduri exprimate in cele mai variate feluri: Dulcea mea doamna / Eminul meu iubit
marius spune:
Dedicatie
Anii trec si zilele la fel,
Si noi ne trecem, fir alb, stingher,
Sau raset cristalin, al tineretii val,
Sau zambetul sagalnic, intors intr-un pocal,
Ca apa ce se scurge fara a se-ntoarce,
Spre susurul din munte ce pare a se naste.
Si stau, razand de timpul ce vrea sa rada el,
Incet spunandu-mi: "Uita !", dar eu nu vreau defel,
Si bat, razbat, ma bat, dar nu stiu cum, de unde,
Cu toata a mea bataie, am fire albe-n tample,
Si rad de timpul ce vrea sa rada el,
Sau sa ma vada plangand incetinel.
Dar n-am s-o fac! Stiu bine
Ca uneori doar timpul e cel ce ne mai tine,
Sau dimpotriva poate, ne duce in ispita
Sa uitam de toate, sa ne fie frica,
De el, de noi, de tot ce e uitare,
Ce inegala lupta stropita cu sudoare.
Si anii trec si zilele la fel,
Si eu ma trec pe mine, la pas, domol, stingher…
www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!
Eu pur si simplu / Pagina legislativa
inbox spune:
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate,
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramai la toate rece.
....................................................
Si cand gandesc la viata-mi, imi pare ca ea cura
Incet repovestita de o straina gura,
Ca si cand n-ar fi viata-mi, ca si cand n-as fi fost.
Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost
De-mi tin la el urechea - si rad de cate-ascult
Ca de dureri straine? ... Parc-am murit de mult.
Suntem un popor ales, ca am avut norocul, ca in limba noastra sa siroiasca geniul lui!
capra cu trei iezi spune:
EU NU CRED NICI IN IEHOVA
Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în Buddha-Sakya-Muni,
Nici în viata, nici în moarte,
Nici în stingere ca unii...
capra cu trei iezi spune:
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor,
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mîndri aste le nutresc;
Caci ramîne stînca, desi moare valul,
Dulce Românie, asta ti-o doresc.
Deceneus spune:
Eminescu proza - toate-s vechi si de actualitate 
| Citat: |
| “De când lumea nu s-a vazut ca un popor sa stea politiceste sus si economiceste jos; amândoua ordinele de lucruri stau intr-o legatura strânsa; civilizatia economica e muma celei politice. Daca in timpul când ni se promitea domnia virtutii, cineva ar fi prezis ceea ce are sa se intâmple peste câtiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos. Sa fi zis cineva ca cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; ca cei ce combat functionarismul vor spori numarul posturilor cu sutele; ca cei ce sunt pentru independenta alegatorilor vor face pe functionar sa atârne atât de mult de autoritatile supreme incât aceste mii de oameni sa voteze conform comandei din Bucuresti; ca se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavoda-Chiustenge (Constanta n.r.), care nu face nici cinci, si ca patru milioane din pretul de cumparatura se va imparti intre membrii Adunarilor; ca se va constata cumca o seama de judecatori si de administratori in România sunt tovarasi de câstig ca banditii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au intâmplat si se intâmpla zilnic, fara ca opiniunea publica sa se mai poata irita macar. Nu exista alt izvor de avutie decât munca, fie actuala, fie capitalizata, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari facând avere fara munca si fara capital nu mai e indoiala ca ceea ce au ei a pierdut cineva. Mita e-n stare sa patrunza orisiunde in tara aceasta, pentru mita capetele cele mai de sus ale administratiei vând sângele si averea unei generatii… Oameni care au comis crime grave se plimba pe strade, ocupa functiuni inalte, in loc de a-si petrece viata la puscarie… Functiunile publice sunt, adesea, in mâinile unor oameni stricati, loviti de sentinte judecatoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toata mâna, care, in schimbul foloaselor lor individuale, dau conducatorilor lor o supunere mai mult decât oarba. Justitia, subordonata politicii, a devenit o fictiune. Spre exemplu: un om e implicat intr-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasa, care se denunta. Acest om este mentinut in functie, dirijaza insusi cercetarile facute contra sa; partidul tine mortis a-l reabilita, alegându-l in Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calca fagaduielile facute natiei in ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanti ai vointei legale si sincere a tarii… Cauza acestei organizari stricte e interesul banesc, nu comunitatea de idei, organizare egala cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscarie.” MIhai Eminescu pe la 1870-1889 Cei interesati gasesc mai multe analize aici: - Mihai Eminescu, Economia nationala, Junimea, 1983 - Vasile C. Nechita, Meditatii economice eminesciene, Junimea, 1989 |
Xenia2006 spune:
Mihai Eminescu a fost un poet foarte talentat si un prozator inovativ.
a fost si un jurnalist care-a promovat vehement puncte de vedere xenofobe, rasiste, si misogine
a fost preluat si folosit ca un simbol atat al partidelor de extreme dreapta, cat si al celor de extrema stanga, din ro.
poate candva, secolul asta, vom invata sa comemoram oameni ca Eminescu intr-un mod echilibrat, sensibil
nu-s de-ajuns propagandele gretoase de toate culorile care l-au preluat ca simbol?
daca Eminescu este "medicamentul" pt toate problemele ro., atunci trebuie ca-i echivalent cu eutanasierea
alinuk spune:
Nu lumina
Ce în lume-ai revarsat-o, ci pacatele si vina,
Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mânade pamânt;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.
Scrisoarea I
Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (3 ani) si Teo voinik (5 ani)
www.meseriademama.blogspot.com/" target="_blank">party in FEERIE de muzica si dans
............................................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................
alinuk spune:
"Moartea succede vietii, viata succede la moarte",
Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, alta soarte;
Oamenii din toate cele fac icoana si simbol;
Numesc sunt, frumos si bine ce nimic nu însemneaza,
Împartesc a lor gândire pe sisteme numeroase
Si pun haine de imagini pe cadavrul trist si gol.
Ce e cugetarea sacra? Combinare maiestrita
Unor lucruri n'existente; carte trista si-ncâlcita,
Ce mai mult o încifreaza cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane ai cu glasuri tremurate.
Strai de purpura si aur peste tarâna cea grea.
Ramâneti dara cu bine, sunteti firi vizionare,
Ce faceati valul sa cânte, ce puneati steaua sa zboare,
Ce creati o alta lume pe-asta lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruina,
Prosti si genii, mic si mare, sunet, sufletul, lumina, -
Toate-s praf... Lumea-i cum este... si ca dânsa suntem noi.
Epigonii
Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (3 ani) si Teo voinik (5 ani)
www.meseriademama.blogspot.com/" target="_blank">party in FEERIE de muzica si dans
............................................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................