Nevoile mamei vs. nevoile copilului

maru spune:

in primul rand multumesc pentru cuvintele frumoase!
echilibrul l-am gasit dupa multi ani de zbucium, nu a fost usor si nu e usor!

in al doilea rand, tin sa precizez ca am fost 18 ani invatatoare in Ro, cu grade luate, cu articole de educatie publicate si spun asta ca sa creez circumstantele pentru urmatorul argument:
am citat ce nelia a scris ieri ca sa spun ca eu cred in teoria care zice ca ai nostri copii sunt o carte nescrisa, cu pagini albe pe care se imprima experiente, skills, invataturi acumulate din prima zi de viata.
Nu neg zestrea genetica, care vine la indemana atunci cand discutam de inclinatii, de talente (native :)
Dar a spune ca ai nostri copii sunt propriile lor modele mi se pare fortat. Da, noi le ghidam, ii ajutam sa isi valorifice zestrea genetica, dar le oferim conditii sa isi scrie cartea vietii.
Inca din copilaria mica pruncii ne imita: se joaca de-a mama si de-a tata, de-a familia, de-a facutul mancarii, de a mersul la servici si tot asa...
Baietii construiesc tot felul de masinarii, fetele au bucatarioare in miniatura, si activitatile lor ludice sunt o reflectie a ceea ce vad in jurul lor.

ce modele vor alege mai tarziu? asta depinde de ce am insuflat in ei in anii stati in familie...

indiferent ca avem fete sau baieti, copii invata/imita ce vad la noi. Un baiat va vedea in mama model pentru viitoarea lui sotie, asa cum o fata isi va adora tatal si va cauta in partenerul ei de viata aceleasi trasaturi.
Vor deveni propriile lor modele atunci cand personalitatea lor va fi implinita, la maturitate, la care ajung mai devreme sau mai tarziu.

Ca o concluzie provizorie, o mama fericita, un tata fericit, chiar daca obositi, extenuati, dar fericiti, cu manechiura facuta ori ba, cu plimbarea la mall ori ba, sunt temelia unei viitoare familii fericite, multumite ori implinite. Ne vom uita in 10-15-20 de ani la partenerii copiilor nostri si vom vedea ca au ales reflectand ceea au cunoscut de mici ori total opusul.

PS:Inversunarea cu care combateti ma face sa ma gandesc ca nu sunteti multumite cu alegerea facuta. Intr-un fel de inteles, intotdeauna exista acel "daca?"

Imi cer scuze penttru mesajul dezlanat, dar l-am scris printre picaturi si nu am timp sa citesc daca are vreo coerenta sau ba...

kariguld spune:

eu deja vad alegerile copiilor mei. si ma bucur ca samanta pe care am semanat-o an de an aduce roade. chiar cu cateva zile in urma am primit confirmari foarte pozitive legate de copii, lucruri care mi-au facut inima sa creasca.

oferind iubire, nu avem cum sa dam gres. chiar daca face greseli. chiar daca copii vor face alegeri nepotrivite.

acum lasati tastele si iesiti la mall noi tocmai ne-am intors de acolo, cand am iesit din mall incepuse sa ninga frumos. asa ca am luat-o pe jos acasa si nici o balta n-a scapat de picioarele noastre.

nelia spune:

Maru, nu ma contrazice deloc ceea ce ai scris, frumos de altfel. Sau da? Daca da, unde? Poate ca nu vreau sa ma imite, prefer sa fie insisi... Pentru ca sper ca atunci cind ai scris conditii, nu te-ai gindit doar la cele materiale, nu-i asa?

Sint prea 'indoctrinata', nu ma mai pot schimba la virsta asta: http://www.continuum-concept.org

Kariguld, eu nu stiu ce modele vor alege copiii mei. Dar cred ca e frumos sa ajungi sa vezi alegerile lor, indiferent care ar fi acelea. Si te intreb micut, daca nu ai fi primit 'confirmari foarte pozitive' despre copiii tai, cu ce ar fi schimbat asta situatia?

Ah, si, recunosc, ca din mall venim si noi si nici macar nu am mers pe jos, am luat masina.

cristoiu spune:

Unde aveti voi zapada, ca noi doar uragan avem, nimic altceva. Vreau si eu un pic pina nu imi dau narcisele si ciresii in floare

maru spune:

Nelia, cand am scris conditii m-am referit la tot ce inseamna mediu proprice pentru ca ai nostri copii sa se dezvolte armonios. Degeaba le oferim iubire cu burta goala ori spatele dezbracat la fel cum degeaba ii indopam si imbracam la ultimul trend dar ii ignoram lasandu-le "libertatea" sa isi aleaga drumul.

Kari, intr-o zi Andrei era furios pe mine ca nu eram de acord cu ce vroia el, a incercat sa argumenteze, eu am zis nu, am obosit explicand, si el mi-a aruncat in fata: I hate you mom, I really hate you! you don't love me!
Eu am inceput sa rad, el a fost shocat de reactia mea, si i-am replicat ca acum sunt convinsa ca am facut o treaba buna! Cand adolescentul se razvrateste impotriva conceptiilor, ingradirilor, regulilor parintilor, inseamna ca isi cauta calea, ca vrea sa fie el.

Eu vreau doar ca el sa fie fericit cu whatever alergere va face. Normal ca sunt langa el, dar e calea lui. Insa sa ceri unui copil/adolescent sa fie propriul model, mi se pare o exagerare periculoasa. La varstele astea inca isi aleg drumul, isi cauta modele, isi definesc personalitatea...

eu nu pot merge in Mall, sunt la munca, recunosc ca sunt workoholica, ma trezesc dimineata la 5, fac commute de 88 de km pana la Toronto, sunt acasa la 6 PM, si seara fac echilibristica intre timpul meu ca femeie si timpul comun cu Andrei ca mama. Mai usor iarna, ca sunt nevoita sa stau in casa, dar cum e timpul frumos, cum o zbughesc afara la alergat. Si pe autobuz am timpul meu, citesc, vad un film, ma destresez de la servici, ca atunci cand intru pe usa, sa nu am nici un bagaj emotional in spate. (si da, Andrei stie ca imi mai verific o data pe seara emailurile, din cauza ca cei cu care colaborez nu resideaza neaparat in Canada)

nelia spune:

Mie nu mi se pare periculos... dar asta e parerea mea. Modelul oferit de mine este acolo, in acel link, de aceea l-am pus. Al tau e cel descris, e unul mai bun decit altul? Eu nu cred. E chestie de alegere... care, pentru noi, cele cu copii mai mari sint deja facute.

kariguld spune:

cu nimik nu ar fi fost schimbata situatia. dar cateodata noi mamele avem pe ochi o perdea, care ne impiedicam sa vedem ce vad altii. confirmarile au venit de la persoane care i-au vazut detul de rar pe copii. pe noi parintii ne stiu de multi ani, ne cunoastem bine zic eu si au avut timp sa vada deopotriva calitati si defecte.

cristoiu, a nins ceva mai mult de o jumate de ora, dupa ce intai a tunat si-a dat cu grindina. nu am dorit sa ratez ocazia sa ne plimbam prin ninsoare. acum e liniste, chiar si vantul s-a potolit.

pisigri spune:

Imi pare rau, am absentat din motive justificate.

Pai eu imi traiesc viata asa cum vreau eu. Dar mergind pe principiul tau, ar trebui sa tacem cu totii si cind copiii o mai "fura" din cind in cind. Pe pricnipiul ala, al neinterventiei, ca nu e ciorba noastra...

Nu vreau sa isc acum o discutie legata de alaptat si lapte praf. Dar nu, nu sunt acelasi lucru, si mi se pare extrem de egoist sa nu alaptezi 6 luni daca poti sa o faci, si cu asta am incheiat pe tema alaptat...



http://scrisoaredelamosul.blogspot.com/

http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Lali_mete spune:

Oare am inteles gresit? Eu in naivitatea mea credeam ca primul mesaj se refera la diferenta dintre mamele(indiferent ca cele care stau 100% din timp langa copil sau cele care merg la lucru) care isi planifica ziua in asa fel incat sa se placa pe sine ,sa fie ingrijite( fara codite pe picioare si parfum de ceapa,cu sotul intreg acasa nu cu ochii la colega de serviciu) fara a "fura " din timpul pe care ar trebui sa il petreaca impreuna cu copilul si acele mame care regreta rau timpul liber pe care il aveau fara copil,au renuntat la alaptat doar pentru ca li se stricau sanii, se intorc la serviciu pentru ca oricum creste copilul si cu bona,merg la manichiura cand ar putea sa invete copilul o poezie/sa se joace cu cuburi,de ex.

Eu am intrat in al treilea an de stat acasa ,si zau ca nu sunt nici neepilata,nici depresiva,ies cu prietenele la suc,iar pielea imi miroase a parfum din sticluta nu din tigaie[;D].
De ce nu ar putea o femeie sa fie si limpede la creier,ingrijita si sa aiba grija foarte bine de copil,sau sa mearga la serviciu si timpul putin pe care il petrec impreuna sa fie atat de placut incat copilul sa nu se simta parasit cand mama lucreaza? E musai sa fie mama casnica=par pe picoare=copil fericit vs mama carierista=femeie fara cusur=copil nefericit?


Lali mamica de Paul-Iulian ( 01.10.2009) si Ioana Teodora (23.08.2011)

columbiana spune:

Nelia, linkurile alea nu-s argumente solide deloc, pentru ca uite, mi-a luat 30 secunde sa gugalesc in pauza de job un link ce sustine contrariul:

http://www.cyberpresse.ca/vivre/famille/201112/15/01-4478219-mieux-vaut-travailler-que-rester-au-foyer.php

si articolul complet in engleza:

http://www.sciencedaily.com/releases/2011/12/111212124520.htm

In plus istoria recenta quebecoasa (pe scurt ca mi se termina pauza, scriu pentru restul, nu pentru tine Nelia, tu stii cred bine asta: inainte de 65-70 si revolutia tranquila cind femeia locala era tinuta la foyer cu 10-20 de copii in jur facuti obligatoriu ca dare de seama, iar scolile erau exclusiv destinate barbatilor) arata o lupta puternica a femeii locale pentru cucerirea drepturilor pe care le are acum, alea la care renunta noul vag AP si mai ales se lupte de zor sa le impuna si celorlalte;
binenteles ca exceptii inca exista, o dovedesc linkurile tale, dar realitatea majoritara si conceptia generala e pe dos;

Selon ce que je pense de moi, je suis limitée ou illimitée, libre ou esclave


http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759