Cu copilul in vizita la spital!

ramiris spune:

Copilul tau a fost in spital ca pacient si din cate inteleg nu aveai optiuni. Daca ai fi avut de ales ai fi dus-o la spital? Suferinta copilului tau a fost mare in spital dar ar fi fost cumva mai mica acasa sau in alta parte? Poate tocmai faptul ca a suferit in spital si a fost ingrijita a facut-o sa sufere mai putin decat in alte conditii. Nu inteleg ce legatura are situatia ta cu cea de fata in afara de faptul ca ai vrut sa-i arunci unui coleg de forum in fata ceva ce nu ti-a convenit la un moment dat.

Copii despre care se vorbeste aici trebuiesc dusi sa vada o persoana draga in suferinta iar parintii lor au de ales si vor sa faca alegerea cea mai potrivita pentru binele copiilor lui in circumstantele astea nefericite.

Aici despre asta e vorba, despre un parinte care vrea sa se asigure ca face alegerea potrivita pentru copii lui, nu de rafuieli personale si de polite pe care unii considera ca trebuie sa le plateasca altora pentru ca nu le-a placut atitudinea lor la un moment dat.

E vorba de un om care cere un sfat atunci cand deja este intr-o situatie nefericita, cand cineva drag este bolnav, in stare critica.

LoraG76 spune:

inbox, spunea cineva ca depinde de relatia pe care fetita a avut-o cu bunica...da, asa este. Fata mea cea mare a fost apropiata de bunica sotului meu, a ales sa stea langa ea cand era bolnava, ii dadea sa manance, o mangaia...au avut o relatie deosebita si se iubeau una pe alta. Soacra mea avea grija atunci de bunica sotului si fiica-mea mergea sa stea la tara cate 2-3 zile cu soacra mea, ca sa stea, de fapt cu mamaia cea batrana si bolnava. Stie ca acum e plecata pe o alta planeta, mai frumoasa, unde e fericita si nu mai are nicio durere. Vorbeste despre ea senina si isi aminteste cu drag despre ea - copii percep altfel durerea/suferinta unui batran, nu stiu...intreab-o pe ea daca vrea sa mearga la spital sa-si vada bunicuta bolnava, explica-i cum crezi tu mai bine situatia, dar daca alege sa mearga da, du-o, iar daca nu, respecta-i dorinta.

Off-topic: eumada, cu tot respectul pentru suferinta ta si a Evei, ma doare sufletul pentru ce i s-a intamplat, insa impaca-te odata cu tine , si incearca sa-ti vezi fetita, spre binele ei, ca un copil normal, pentru ca e un copil normal care are dreptul sa creasca alaturi de o mama care s-o invete ce e fericirea. Nu zic sa-i ierti pe cei ce i-au gresit atat de grav, dar fa ceva pentru binele copilului tau. Nici poza pe care ti-ai pus-o la profil nu o ajuta pe micuta, din pacate. Incearca sa vezi si partea frumoasa a vietii. Imi cer iertare ca nu am putut sa nu spun asta. Si la subiectul asta e vorba despre altceva.

Lora, mami de Iustina (31.10.2004) si Adelina (02.09.2010)

viviana spune:

Eumada, te rog ramai on topic. Zau daca isi au rostul rafuielile astea.


Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

Adriana mica spune:

Inbox, am trecut recent prin aceleasi dileme, cand a fost mama mea internata la Fundeni. Noi nu l-am luat pe Dudu la spital, ne-am temut ca l-ar fi putut marca ceea ce vede acolo (mai ales ca si noi suntem in perioada intrebarilor legate de moarte, a asistat in ultima vreme la imbolnaviri repetatate ale bunicilor).

As vrea totusi sa-ti spun ca situatia a fost un pic diferita fata de cea cea in care se afla bunica ta. Desi a fost vorba despre un diagnostic grav, evolutia bolii era oarecum previzibila. Iar mama urma sa vina sa stea o perioada la noi dupa externare, stiam deci ca vor avea ocazia sa petreaca timp impreuna. Daca ar fi fost cazul sa ne gandim la o inrautatire a starii de sanatate, cu siguranta l-am fi dus sa o viziteze la spital.

inbox spune:

eumada am vrut sa-ti raspund mai amplu, insa nu se merita sa ma obosesc, e suficient cate scrii si faci tu fara sa mai fi si provocata de cine stie ce "rautaciosi" ca mine...

inbox spune:

Am fost doar eu la spital, bunica este stabila deocamdata, ea mi-a cerut sa nu merg cu copii. Fata deocamdata nu stie nimic, fiindca am fost in timp ce era la gradinita nu am mai asteptat sotul, am vazut-o, m-am linistit, cred ca isi va reveni.

Revin.

mamica de printesa Maria 15.11.2006 si bebe Mircea -25.09.2010

ramiris spune:

Multa sanatate bunicii tale! SA dea Dumnezeu sa fie bine.

alinush19_85 spune:

Inbox multa sanatate bunicii tale , refacere rapida si sa ii dea Dumnezeu viata lunga in continuare.
Cand eram mai mica, am mers de cateva ori in vizita la bunici, la spital (internati cu diverse afectiuni, nici una nu a fost fatala). Poate eram/ sunt eu mai sensibila, dar de fiecare data de cate ori trec pe langa spitalul ala, ma ia un fior si imi vine sa plang.
Cred ca ai luat decizia cea mai buna. Daca as fi in situatia ta, nu cred ca as lua-o (e totusi micuta, te-ar vedea si pe tine afectata si ar fi traumatizant pt ea)



35

inbox spune:

Deci, ieri inainte sa merg la spital am reusit sa vorbesc cu bunica la telefon, care mi-a usurat situatia rugandu-ma sa nu iau copii la spital, ba nu vroia sa ma duc nici eu.

Altceva vroiam sa spun acum, au copii nostri niste antenee, simt tot, desi nu mai deschisese tema despre moarte de luni de zile, aseara fata a inceput iara cu intrebarile, m-am trezit, in timp ce ne jucam, ca-mi zice " Mamaie si strabunica or sa moara"...am ramas blocata pe moment, am luat-o iara pe dupa visin cu "de ce crezi asta", "ca sunt batrane si le bate inima repede"( stie ca au probleme cu inima, asta ca ne-au tot vazut si auzit ca le programam la tot felul de medici si investigatii). Asa ca am fost sincera cu ea, i-am spus ca strabunica este la spital sa aibe medicii grija de ea, asta fiindca sunt convinsa ca m-a simtit si nu am vrut sa-si imagineze cine stie ce alte minuni. Nu era speriata si nici trista, pur si simplu am discutat, ei i se par normale vizitele la medic, stie ca medicii fac tot posibilul sa ne faca bine, sunt niste oameni buni, asta fiindca a avut si ea experiente cu spitalul cu doua pneumonii plus nasterea mea la care a stat si a asteptat pe hol cu tati fara sa-si faca probleme, cel putin cat am stat eu dupa ce am nascut, statea foarte mult la mine la spital. Plus ca in vizite am mai fost, eu neavand cu cine sa o las a cam trebuit sa o iau pestetot, insa niciodata la cineva de care ea este atasata, si la cineva intr-o stare atat de delicata.

Vad cum mai evolueaza lucrurile, vad si ce intrebari mai pune ea si in functie de asta poate pana la urma va merge sa o vada pe strabunica ei. Nu as vrea, daca sa intampla ceva, strabunica sa dispara asa brusc din peisaj, cine stie ce isi mai imagineaza.

ali spune:

Inbox ai facut foarte bine ca ai povestit cu ea.
Eu sunt convinsa ca fetita ta ti-a simtit starea de spirit si te-a ajutat sa rezolvi problema.

Eu de cateva ori l-am surprins pe fiu-meu ca mi-a citit gandurile...M-a uimit dar mi-a placut. Am considerat ca e un semn ca suntem foarte apropiati.

Multa sanatate bunicii tale.