Donatorii anonimi
Donatorii anonimi | Autor: papanash
Ei exista,sunt multi,inclusiv aici pe DC. Ce ii face sa ramana in anonimat ?
Atunci cand apare un caz umanitar, este mediatizat, unii raman indiferenti, altii iau initiativa, multi pun umarul sa ajute. Lasand la o parte zona in care orice actiune e facuta "de ochii lumii", in scop electoral, exista o alta parte, sensibila, unde ajutoarele vin una dupa alta, ca un tavalug, si sunt destule astfel de actiuni petrecute aici despre care stiti. Ei, eu am o problema, nu inteleg anonimatul cand e vorba despre asta. Primesc mesaje private, foarte frumoase, cu povestiri despre ce s-a mai facut, cum s-a dat ajutorul necesar cuiva in impas, despre actiuni minunate, cu rugamintea ca sa nu le fac publice, nici numele, nici actiunile. De ce ? De ce sa nu afle lumea ca X sau Y a donat- de la mare distanta- o suma de bani pentru un orfelinat, sau ca si-a facut un obicei din a vizita copilasii de la un anumit centru, sau ca lunar trimite un pachet cu alimente unei familii nevoiase ?
Oameni buni, sunteti cei care faceti diferenta, sunteti cei care aduceti speranta si putere celor nevoiasi, sunteti niste minunati 
!
dar de ce vreti sa ramaneti anonimi ?
............................................................
Ajutoarele lui Mos Craciun
Mama de papanas Andreiutz 
( 02.10.2007 )
Raspunsuri
alinuk spune:
un alt posibil raspuns:
pentru ca nu au raspunsuri (sau considera inutila risipa de resurse) la discutii/intrebari de genul
"cum sa faci chiar voluntar asta, fara sa ai vreun castig (material desigur)... nu e posibil, ai tu un scop!?"
ii felicit pe cei care initiaza acte de genul celor despre care vb tu Papanash, fara ei am fi mai saraci
si ei fac oricum diferenta, ca vin si ne spun noua au ba
Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (2 ani) si Teo voinik (4 ani)
www.meseriademama.blogspot.com/" target="_blank">despre Zana Maselutza
............................................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................
Rufus spune:
Vorba lui Marius: d-aia!
Am sa-ti spun punctul meu de vedere: atunci cand oferi ceva, mai ales o donatie bine tintita, bucuria consta in gestul ala si in bucuria pe care o creezi celor pentru care faci gestul. Multumirile lor sunt firesti, dar nu asta urmaresi atunci cand donezi, ci sa le surprinzi zambetul, lumina din ochi, lacrima...e recompensa suprema, cat o mie de multumiri. Iar asta se vede mai bine din anonimat.
Edit: nu vreau sa se inteleaga cumva ca desconsider pe cei ce daruiesc la vedere. Omenia nu poate fi umbrita de o simpla alegere.
Rufus, Tora si iadele
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010
mianna spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui papanash De ce sa nu afle lumea ca X sau Y a donat- de la mare distanta- o suma de bani pentru un orfelinat, sau ca si-a facut un obicei din a vizita copilasii de la un anumit centru, sau ca lunar trimite un pachet cu alimente unei familii nevoiase ? |
pentru ca in niciun caz n-o fac ca sa afle lumea
cleo78 spune:
exista oameni care, cand aud de sume mari de bani (si mari e relativ spus) incep sa comenteze. Am auzit si:
-uite-l pe asta ce se da mare
-atata a dat si el? la valoarea lui
-da' ce ii trebuie
-ce prost/nebun etc
Mie nu mi-ar place sa ajung in discutii din astea.
Mai apar si alte cazuri, oameni pe la usa acestora, care incep sa ceara, sa incerce sa le forteze mana, unii fara o motivatie(sau una puerila).
In unele cazuri, oamenii care fac donatii mari, pot ajunge sa fie hartuiti, ba unii chiar santajati sau tinta furturilor. asa ca multi fug de mass media.
cel mai trist, e ca unii fac donatii doar de dragul publicitatii - dar in unele cazuri disperate, zic ca e bine si asa....
Si eu mai fac donatii. Mici, f. mici. Dar putina lume stie de asta - nu este nici motiv de lauda, nici motiv de discutii. De ce? ca e doar legat de sufletul meu, neimplinirile mele, si mai ales emotiile mele. Astea nu se fac asa usor publice.
kariguld spune:
cred ca tine de alegerea fiecrauia, cat se expune si cat nu. prefer sa tac si sa fac, ce pot si cand pot. respect si pe cei care prefera anonimatul si pe cei care ies in fata. nu agreez grandomanii -nu, nu sunt aici de-astia.
Burtocika spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui kariguld cred ca tine de alegerea fiecrauia, cat se expune si cat nu. prefer sa tac si sa fac, ce pot si cand pot. |
Exact. Si mai este si motivul spus de Cleo78.
Cand donezi, o faci pt ca poti si vrei sa ajuti, nu ai nevoie de recunoasterea celorlalti sau de "gura lumii".
papanash spune:
am o colega de birou cu care nu prea am interactionat altfel decat profesional, suntem diferite, ea este mai tanara, singura, nu are copii, este cu grupul ei de motociclisti si cam atat stiam. povesteam intr-o zi cum fi-miu a fost la o herghelie din Bucuresti si era foarte entuziasmat, fosrte fericit ca a fost la cai, si-a gasit un prieten bun in cel mai mic calut de-acolo. Nici nu stiam unde anume a fost, in aceste plimbari de weekend il duce taica-su, timp in care eu mai bucataresc cate ceva 
...ei in timp ce povesteam, s-a ridicat de la birou si ma intrebat "la Steluta a fost, nu-i asa ?" habar n-aveam cum il chema. "Pai e o singura herghelie in Bucuresti, in Tei, unde poti "infia" un cal abandonat. Il poti sponsoriza, poti merge oricand la el sa-l ingrijesti".
Si asa am aflat ca Steluta este infiat de ea de cand s-a nascut, am aflat povestea multor cai, am aflat de asociatia care se ocupa de ei, am aflat multe. Dar, mai important, am aflat ca am o colega foarte sufletista, cu totul altfel decat o percepusem de vreun an de cand ne e colega. De-atunci a trecut putin timp si am fixat deja data la care voi merge si eu cu baietii mei sa-l cunosc pe Steluta.
............................................................
Ajutoarele lui Mos Craciun
Mama de papanas Andreiutz ( 02.10.2007 )
Monnvas spune:
Poate nu mai vor iconite la profil Glumesc!
Ca veni vorba, tu insati, Papanash, n-ai simtit nevoia uneori sa ramai... anonima? Daca ma uit la "decoratii", nu-mi vine sa cred ca ai participat la o singura actiune umanitara
Stiu ca sunt unii care au luat indemnul biblic "sa nu stie stanga ce face dreapta" in serios. Deci ar mai fi un raspuns: dintr-un soi de modestie.
CRISTIAN (7.03.2009)
--------------------------------------
Where there's a will there's a way
anca_nicolae spune:
Anonimatul este o forma de protectie aleasa de donator.
- Unii vor sa ramana in afara oricaror comentarii venite, cateodata, din partea altora [nu de la cel ajutat];
- altii simt ca, desi doneaza, nu pot rezolva 100% problema celui ajutat si aceasta "neputinta" umbreste donatia in sine, astfel, cel anonim incearca sa isi puna deoparte de ochii lumii aceasta tristete/neputinta;
- poate unii nu vor sa fie "asociati" cu gesturile umanitare in general, pentru ca viata lor sociala este cumva opozita cu viata celor ajutati, si atunci anonimul vrea sa evite aceasta discrepanta [de care, de fapt, nu e nimeni vinovat];
- altii considera ca a iesi din anonimat ar fi egal cu lauda de sine. Este destul de greu de a trasa o granita aici... intre impartasitul gestului de donatie pt a deveni un imbold si lauda de sine...
Pana la urma, mai utile mi se par mie alte 2 intrebari:
- iesitul din anonimat reuseste sa fie un imbold pentru unii dintre noi care.. din obisnuinta cotidianului, nu au exercitiul implicarii in donatii, desi si-ar dori?
- impartasirea gestului donatiei poate fi ea insasi o "donatie" de natura... sufleteasca? Intreb din punctul de vedere al celui ajutat, pentru el, pe langa donatia in sine, conectarea psihica a donatorului reprezinta un ceva suplimentar? Poate da.
:)
Poze cu noi
Veronica-Elena 14 ani, 
Tudor-Iulian 11 ani, 
Robert-Adrian 2 anisori 