Botezul unui copil abandonat

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ditza_ditza spune:

Laura,multe FELICITARI si

Sigur o sa gasiti un copilas pe care sa-l botezati dar ceea ce ati facut este mult mai important chiar daca dorinta ta era alta.

Toate bune si sa auzim vesti bune!

Ps.Avem poze in concurs la Vara 2011(dz1-jpg),unii copii trec prin adevarate povesti emotionale.......Bravo pt decizia luata!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laura-s spune:

Buna fetelor,
nu stiu de ce, dar am sufletul indoit....ceva nu-mi da pace. Am vorbit cu tanara mama la telefon si nu mi se parea foarte ok. Ea ar vrea sa pastreze copulul, dar cred ca parintii ei nu prea sunt de acord, nu mai stiu ce sa cred; ultima data cand am vorbit cu bunica mi-a spus ca o sa vina ea dupa fata ei si bebelus si nu mai trebuie sa merg eu.
Am vorbit cu sotul si totusi vom merge, mai ales ca asa i-am promis tinerei mamici, ca mergem azi pe la ea.
Sper sa nu o faca sa se razgandeasca; daca nu o poate ajuta, macar sa nu o incurce. Poate ca asa gandeste si bunica despre mine: ca i-am oferit o solutie de moment, sa stea la noi o perioada, dar dupa ce trece acea perioada? sau cand va trece acea perioada? poate se gandesc asa...
Da, stiu ca e mai bine asa, doar eu am discutat cu ea, dar ceva nu ma lasa sa stau linistita si nu cred ca e acel regret ca nu botez acest bebe, e altceva, dar nu stiu ce....
Oricum va multumesc tuturor pentru ajutor: Anca Wish, erato, marumiha, blackgirl0 si celorlalte fete.

Oare de ce am starea aceasta??????

Oamenii au inventat respectul ca sa ascunda locul gol,unde ar trebui sa fie iubirea. Lev Nicolai Tolstoi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marumiha spune:

Buna Laura ,aceasta situatie in care este pusa tinara mamica e destul de delicata ,ea fiind prea tinara si fara experienta mai ales ca nici situatia materiala nu este prea bun ,astfel incit sa o ajute sa poata lua singura o decizie ,probabil ca trebuie sa faca ceea ce ii spun cei din fam.
Ma gindesc ca daca ea doreste sa stea cu copilul se poate gasi o solutie ,poate ca si seviciile sociale o ajuta intr-un fel ,pt.o perioada .Pina la urma copii aduc bucurie in casa si e pacat de ea sa-si dea copilul si apoi sa ramina toata viata cu gindul si cu regretul ca a trebuit sa o faca fara voia ei.
Poate ca este greu si pt.parintii ei dar acest copil este nascut si situatia trebuie rezolvata .Ce rau imi pare .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laura-s spune:

Buna fetelor,
am fost ieri din nou sa vedem cum se simt bebele si tanara mamica si sunt ok, mama era mai increzatoare, a venit si bunica sa-si vada nepotul si vor ramane impreuna; inca nu vor merge acasa (vechea poveste cu ce va spune lumea cand va vedea ca are un copil...) dar au o ruda care ii va ajuta, la care vor sta impreuna.
Mi-am dus si piticul sa vada bebele si a fost foarte incantat, a spus ca e frumos si ca acum vede si el ca mama il iubeste. L-am intrebat cum si-a dat seama? Raspunsul lui: Nu vezi ca dormea cu el in pat? Puiutul nostru doarme singur de cand am fost operata de frica sa nu ma loveasca; si asa mi-am dat si eu seama ca probabil el credea ca noi nu-l iubim daca acum doarme singur, asa ca din nou in 3 in pat....
Ne-am oferit sa-i ajutam, sa pastram legatura, sa iesim cu copiii in parc, chiar sa mergem la botez ca simpli invitati. Sper sa pastreze legatura cu noi...
Va multumesc tuturor. Sunteti niste MAME adevarate, chiat daca unele dintre voi inca nu si-au gasit copilul; nicio clipa nu ati spus ca e mai bine sa-l abandoneze, daca nu l-a dorit si cineva care nu are copil sa-l adopte, voi ati pus interesul copilului mai presus de toate.
Eu nu stiu ce as fi facut daca puteam adopta acest copil, sincer nu stiu daca si cum as fi trecut peste aceasta decizie luata de tanara mama.
Va pup si sanatate multa tuturor MAMICILOR si viitoare MAMICI. toate sunteti/veti fi niste mame adevarate, am invatat multe de la voi.
Laura

Oamenii au inventat respectul ca sa ascunda locul gol,unde ar trebui sa fie iubirea. Lev Nicolai Tolstoi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danaionela spune:

Laura sunt trista pentru tine, dar pe partea celalta ma bucur pentru copil, pentru ca are sansa sa traiasca langa mama lui. Acum inteleg foarte bine, de ce cei din DPC-uri sunt impotriva plasamentelor. Sunt situatii in care parintii se pot razgandi, si atunci pentru familia care doreste sa infieze acel copil este catastrofal. Este greu, si sper ca pana la urma povestea acestui copilas sa fie una fericita. Acuma ma gandesc la fetitele mele, care au stat alaturi de mama lor naturala pana la varsta de 2 ani. Ma intreb ce a fost oare in sufeltul acelei femei cand le-a dat spre adoptie? Dar asta este alta poveste....
Daca o sa-l mai vezi pe pitic sa ne mai spui si noua cum a mers legaura cu mama lui.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blackgirl0 spune:

Laura, daca mama si bunica copilului te vor in preajma lor bine, daca nu sa nu fortezi lucrurile! Stiu ca tie iti pica greu, insa sunt familii care, odata "regasite", nu-si mai doresc in preajma acele persoane care le pot reaminti ce erau sa faca "rau" (abandonul copilului). Eu, in locul tau, m-as interesa de micut in limita in care mi s-ar permite. Eu sunt patita si de atunci ma tin mai la distanta (mai intreb din cand in cand, ocazional il si vad pe mititel). Insa nu l-am dus deloc pe baiat sa il vada (mi-e greu mie, cum sa-i explic lui situatia?). Aici nu stiu daca ai procedat corect (vezi si reactia lui), dar asta-i numai parerea mea. Din (ne)fericire, apar mereu alti copii asupra carora sa imi indrept atentia/grija, insa mereu incurajez implicarea familiei.

Esti un suflet bun si frumos, care-si va gasi copilasul cat de curand!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laura-s spune:

Asa am si procedat, blackgirl0, ieri m-am interesat daca mama si bebele sunt bine si erau au mai petrecut o zi impreuna, sper sa petreaca tot restul vietii impreuna; sub nicio forma nu voi intra in viata lor, daca nu ma vor prezenta, e viata lor, e decizia lor.
Sper din tot sufletul sa pastreze copilul, dar daca nu va fi asa voi fi pregatita sa ajut acel copil.
Si eu sper ca realizeaza ce gresala era adandonul si poate se rusineaza si nu mai vor sa aiba nicio legatura cu persoanele din acea perioada.
Sunt oameni cu suflet si cu frica de Dumnezeu, dar si cu frica de gura lumii, de fapt cred ca lupta se ducea intre aceste doua lumi...Sper ca cea divina sa invinga pana la urma si din ceea ce am vazut pana acum asa este, mama a ramas inca cu copilul.
Cu siguranta va voi tine la curent cu cele ce se intampla.
Va multumesc si va pup,
Laura

Oamenii au inventat respectul ca sa ascunda locul gol,unde ar trebui sa fie iubirea. Lev Nicolai Tolstoi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laura-s spune:

Buna fetelor,
revin cu informatii proaspete: mama si copilul sunt bine, sunt impreuna si asta e tot ce conteaza.
Nu le-am vazut, dar m-am interesat sa vad daca nu a abandonat-o si e totul ok. E o mama fericita si un copil si mai fericit. O poveste incheiata cu happy end.
Sunt mult mai linistita acum, probabil ca acea neliniste interioara venea din faptul ca nu stiam daca si cum se va incheia aceasta poveste, nu stiam ce se va intampla cu bebelusul, cu mama lui....
Sunt bine si sunt impreuna.
Felicitari mamei si multa sanatate.
Multumiri voua tuturor.
Laura

Oamenii au inventat respectul ca sa ascunda locul gol,unde ar trebui sa fie iubirea. Lev Nicolai Tolstoi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns erato spune:

Ma bucur Laurapt tine ca ti-ai gasit linistea, dar si pt puiutul pe care vroiai sa-l botezi pt ca va creste langa mama lui, ca un copil a fost salvat din ghearele sistemului si ca va creste linistit si fericit langa mama lui.

Mergi la inceput