psiholog pt baietelul meu
Raspunsuri - Pagina 2
bird70 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ielena24 ........mie nu imi e usor sa fiuaa departe de el si totusi imi zic eu mie in gand"inca putin inca putin si gata"numai ca mereu se iveste ceva....."mami vreau bicicleta noua....mami vreau leagan nu stiu de care....mami vreau...vreau...vreau.....'si tot ce a vrut s-a indeplinit |
Draga mea,
stiu ca esti foarte tanara, abia iesita din adolescenta si crezi ca lucrurile materiale sunt extrem de importante. Dar adevarul este ca un copil de 5 ani nu stie ce e mai bine pentru el. El cere ca e copil si tu ar trebui sa-l educi sa nu puna valoare pe lucruri si sa vada faptul ca e impreuna cu mama lui ca fiind mai important decat orice obiect care poate fi cumparat. Daca tu iti prelungesti sederea departe de el din cauza bicicletei sau a altor obiecte faci o greseala foarte mare. Nimic nu poate cumpara sentimentul de securitate pe care ar trebui sa il aiba fiecare copil atunci cand e alaturi de parinti si care stie ca parintii ii vor fi alaturi.
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper
JuliaSM spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ielena24si asa ca o intrebare credeti ca sun singura mama care si-a lasat copilul in grija bunicilor pt a-i oferi sanse mai bune de viitor? |
Nu, categoric nu esti singura mama care si-a lasat copilul in grija bunicilor,indiferent ce mai urmeaza dupa 'pentru ca' sau 'cu scopul '. Chiar se pune problema foarte serios in randul pedagogilor si psihologilor, pentru ca e o intreaga generatie de asemenea copii, care dezvolta tot felul de probleme, frustrari si lipsuri de cu totul alta natura decat cea financiara, insa cauzate de faptul ca mama sau chiar ambii parinti nu sunt alaturi de copiii lor.
Ceea ce primeste copilul in schimbul prezentei mamei e un surogat ieftin ( desi asa de scump!!), care nu garanteaza o copilarie fericita, nici un start cu dreptul in viata. :(
Imi pare rau pentru situatia prin care treci, atata tot.De judecat te va judeca copilul, cu siguranta, peste cativa anisori.
"I'd rather walk in the dark with God
Than go alone in the light;
I'd rather walk by faith with Him
Than go alone by sight."
LauraNicole spune:
Ielena, din pacate in Romania nu conteaza ca tu ai lasat copilul in siguranta, la parintii tai, ca i-ai oferit tot ce trebuie pana acum ci conteaza ca nu esti langa el si pe asta se vor baza la tribunal. Nu inteleg de ce parintii tai au lasat copilul sa plece cu fostul tau sot din moment ce el n-a dat nici un semn de interes timp de 3 ani dar tu puteai dovedi usor ca el nu s-a interesat de copil. Ce l-a facut sa-si schimbe opinia si sa redevina brusc tata?
Ia-ti liber de la munca din Cipru si mergi in Romania, gaseste-ti un loc de munca provizoriu cat sa dovedesti ca nu ai de gand sa mai pleci si vrei sa te ocupi de copil, vorbeste cu parintii tai si pune la cale un plan cum ca locuiesti cu ei. Cu ex incearca sa afli ce are de gand, minte-l ca ii gasesti de munca si lui, fa-te frate cu dracul pana treci puntea.
Pe asta se bazeaza avocatii si judecatorii.
Sa duci copilul la psiholog trebuie mai intai sa iei copilul de la fostul tau sot si ca sa faci asta trebuie sa fii acolo.
Multa bafta!
----------------------------------------------
mama de Alexa,mandria ochilor si sufletului meu, 23mai1997 si Sandra ingeras frumos 4septembrie2004/august2007
O palma sau urlat la copil nu inseamna educatie!Inseamna ABUZ emotional si fizic asupra copilului !ZERO TOLERANTA PENTRU CEI/CELE CARE-SI LOVESC COPILUL FIZIC SAU PSIHIC ! NU EXISTA MOTIVATIE SI NICI SCUZA! Aceeasi intoleranta pentru abuzul de orice fel.
PUTETI AJUTA CU O JUCARIE,O HAINUTA,UN BANUT PE CEI CARE AU ATATA NEVOIE AICI:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=152788&whichpage=11
cleo78 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ielena24 buna ziua.ma numesc elena si am 24 de ani.am un baietel de 5 ani si jumatate.acum trec printr-un divort care a luat o intorsatura urata de tot si nu neaparat pt mine.eu sunt in cipru iar copilul meu a fost pana acum 2 luni in grija parintilor mei.ca intr-o poveste dupa 3 ani de inexistenta si-a facut aparitia si tatal fiului meu(dupa cum am spus dupa 3 ani in care nu s-a interesat de copilul lui)a luat copilul de la parintii mei si il invata tot felul de chestii...ultima dintre ele fiind indiferenta fata de mama mea atunci cand impreuna cu tatal sau s-a prezentat in fata instantei.de ce mi-a bagat copilul in sala avand in vedere ca fiul meu este minor si din cate stiu eu minorii nu au voie in sala de judecata nu stiu.ceea ce doresc eu e un psiholog specializat din iasi la care sa merg cu fiul meu si sa demonstrez in urmatorul termen de la divort ca avocata sotului meu a declarat fals cand a spus ca fiul meu este traumatizat si maltratat de parintii mei.astept mesajele si sfaturile d-voastra in legatura cu problema mea.va multumesc. |
copiii minori pot asista in sala. La divort, dupa 10 ani (sau 12) li se cere parerea cu cine sa stea.
Tu poti demonstra ca la tine a fost copilul in ultimii 5 ani? . Se va face o ancheta sociala inainte de a decide tutela; vor intreba la gradinita: cine il aduce, cine vine la sendinte, vor intreba la gradi la contabila/directoare cine o plateste, educatoarea daca are impresia ca e copilul neglijat/abuzat; vor intreba la asociatie daca locuiti impreuna, vor veni si intreba 2 vecini daca e copilul bine intretinut de mama/respectiv tata. Iti vor cere dovada palpabila ca ai cum intretine copil: contract de munca/copie la cartea de munca/ adeverinta salariala, copii la acte de proprietate etc.
Daca celalalt are toate astea pregatite, ai sanse mari sa pierzi copilul in divort. In orice tara. Partajul bunurilor se poate face de la distanta, copilul nu.
Psiholog pt copil? nu acum. Asta ar trebui sa fie o prioritate mai mica. Ai altele mai grave acum. Ca poti pierde copilul.
Solutia data de LauraNicole este cea mai buna si simpla. ba mai mult, arata buna ta intentie.
ielena24 spune:
eu stiu toate astea...s-a facut si ancheta sociala si tot...am depus o groaza de lucruri la dosar in timp ce fostul meu sot se foloseste de pretexte ca"am uitat"..."am sa aduc"....etc.eu am dovezi cum ca fiul meu a fost ingrijit de mine si de parintii mei...s-a cerut la el la gradi o caracterizare din partea invatatoarei si am dus-o....eu merg acum pe 13 noiembrie in tara pt a imi lua copilul si a ma prezenta in termenul de judecata...eu daca as putea si maine mi-asi lua copilul cu mine....in schimb trebuie sa astept....asa cum toate mamele care mi-au raspuns isi numesc copii cu ''lumina ochilor....ingeras''...si isi iubesc copii mai mult ca propria lor viata asa imi iubesc si eu copilul si stiu ca nu o bicicleta sau un leagan sau alte lucruri materiale il fac fericit ci prezenta mea si grija si atentia pe care i le acord dae spuneti-mi voi mame si tati care va iubiti copii cum as fi putut eu sa stiu ca baietelul meu vine acasa si vrea si el masinuta sau jucaria pe care a vazut-o la alt copil si sa nu am puterea sa ii ofer???sa ii spun nu??ca nu am??nu pot...pe tony(asa il cheama)l-am crescut singurica de cand l-am nascut.....de la 18 ani fara 3 saptamani cat aveam cand l-am nascut...tatal lui...la o luna dupa ce l-am nascut a fost arestat si a mai iesit din penitenciar cand tony avea 11 luni si 10 zile....am facut greseli ca orice om greseste insa eu nu mi-am abandonat copilul....nu am regretat vreo clipa ca el a venit pe lume ci din contra mi-a dat mari forte....insa numai mie...pe mine nu ma deranjeaza ca tatal lui ''si-a adus aminte ''de el(asa cum mi-a scris cineva)sau ca petrec timp impreuna pt ca tony oricum mai devreme sau mai tarziu trebuia sa isi cunoasca tatal, mie imi e frica,ca tatal fiului meu profita de situatia in care ma aflu....am incercat sa vb cu el sa ii propun sa stabilim un program de vizita care sa fie in beneficiul lui tony si nu in dezavantajul lui....insa el...mi-a taiat comunicarea cu fiul meu(de cate ori sun desi stiu ca el raspunde la telefon imi spune fel de fel de minciuni cum ar fi:ca tony e la gradinita(iar eu sun mereu seara pe la 7 sau 7 si jumatate,ba ca la tel e un prieten de al lui si nu e el ba ca sa ii trimit nu stiu ce acte sa faca el nu stiu ce procuri.....)daca as fi stiut ca lui tony ii e bine cu tatal lui nu cred ca as fi avut asa mari motive de ingrijorare...dar acest om nu ii ofera nimic....nici macar la gradinita nu il duce....poate ca tony e bolnav sau flamand lui nu ii pasa el are ideeile lui despre copii artisti si vise marete care fara dragoste scoala si educatie nu se pot indeplini iar faptul ca el profita de propriul lui copil nu mi se pare in regula deloc....
ielena24 spune:
o sa va spun de ce nu l-am luat cu mine:PT CA TATAL LUI REFUZA SA IMI DEA SEMNATURA LUI NENOROCITA de asta.ca daca ar fi inteles si el ca,copilul trebuie sa creasca langa parinti nu ar fi aparut dupa 3 ani de absenta s-ar fi interesat de soarta copilului lui si asa cum se intampla in miii de cazuri de divort(pt ca nu sunt nici prima si cu siguranta nu voi fi nici ultima care divorteaza)am fi putut ajunge la un punct comun.....daca as fi vrut sa ma mint cu el o faceam in fata notarului...nu as fi inceput un proces lung si costisitor ca sa imi dea el cu praf in ochi.sau alta varianta si mai convenabila pt toti 3 ar fi fost sa fie in stare sa pastreze langa el familia pe care noi doi am inceput-o.....ca era cap de familie....dar stiti vb aia?"unde nu e cap e vai de picioare"?asa s-a intamplat si in cazul meu m-am bazat pe sotul meu si cand m-am tezit a fost fff tarziu...acum d-voastra intelegeti ce vreti din raspunsul meu.....insa motivele pt care azi divortez sunt unele destul de serioase.daca ar fi fost sa se poata repara ceva...dar din pacate nu e....stiti2 boi trag mai bine la o caruta decat unul singur.........
bird70 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ielena24 ....asa cum toate mamele care mi-au raspuns isi numesc copii cu ''lumina ochilor....ingeras''...si isi iubesc copii mai mult ca propria lor viata asa imi iubesc si eu copilul si stiu ca nu o bicicleta sau un leagan sau alte lucruri materiale il fac fericit ci prezenta mea si grija si atentia pe care i le acord dae spuneti-mi voi mame si tati care va iubiti copii cum as fi putut eu sa stiu ca baietelul meu vine acasa si vrea si el masinuta sau jucaria pe care a vazut-o la alt copil si sa nu am puterea sa ii ofer???sa ii spun nu??ca nu am??nu pot... |
Bineinteles ca poti sa-i spui copilului ca nu ai de unde sa ii dai. Sau iti imaginezi ca ai sa poti sa-i cumperi absolut tot ce va dori in viata? Ceea ce faci tu e chiar nociv penntru copil. Trebuie sa cresti copilul echilibrat, sa inteleaga ca anumite lucruri nu le poti cumpara sau nu vrei sa le cumperi, sa-l inveti sa faca economii daca isi doreste ceva foarte tare, etc.
Eu am o fata de 16 ani care a avut o perioada pe la 14-15 ani cu haine de firma si posete si pantofi de firma. Eu imi permit sa-i cumpar prostiile astea dar am zis NU. Asta pentru ca eu nu cred in ele si cred ca e nociv pentru copilul meu sa se valorizeze in functie de ce haine sau pantofi poarta. Ocazional a primit bani pe care i-a economisit si si-a cumparat cate ceva, i-am mai luat si noi cate ceva de rasfat dar in nici un caz doar de firma cu vroia ea. I-am explicat ca firmele astea exploateaza prostia cumparatorilor, ca nimic nu justifica preturile pe care le au, ca profita de femei (in general) care au o stima de sine scazuta si cred ca sunt 'cineva' daca au aceste obiecte, etc. Faza asta a trecut. Acum isi cumpara makeup, creme, etc de firma dar justificarea este ca le pune pe piele si sunt de calitate mai buna. Eu nu prea cred asta dar macar nu poti spune ca cineva isi da seama ca ea s-a dat cu ceva de firma sau cu ceva cumparat la supermarket. La scoala nu are voie cu makeup asa ca le foloseste in weekend...daca isi aduce aminte .
Ce vreau eu sa zic este ca fiul tau nu isi va aduce aminte in cativa ani de leaganul ala sau de bicicleta, isi va aduce aminte DOAR de faptul ca nu ai fost acolo.
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper
cleo78 spune:
ielena, poti sa folosesti in divort motivul ca el a fost disparut 3 ani din viata copilului.
Poti sa folosesti ca a fost in puscarie, si ca reprezinta un factor de risc.
Dar trebuie sa dovedesti pentru asta.
In ochii copilului, deja lucrurile capata o forma clara. Mama a plecat de bunavoie de langa mmine, tata nu a fost lasat sa vina langa mine. Ghici cine e lupul rau?
Iar copilul care primeste tot ce vrea cand vede, nu e copil normal. Va crede ca totul e pt el! Gandeste-te ca vede un pistol peste 2 ani. Il dai? Sau un BMW. Daca nici pt o masinuta nu ii explici ca exista un echilibru, atunci... pt lucrurile mari va fi si mai greu. Gandeste-te ca la adolescenta va vedea o fata frumoasa si i se va parea ca i se cuvine!. Faptul ca exista un echilibru in viata, acum se construieste, in primii 6 ani. Dupa aceeea, lipsa mamei nu va mai putea fi 'imbunatatita', vei ramane o straina care apare in weekend, si care il va suna si il va deranja cand el iese la bere/fete/copiii lui. Sunt zeci de cazuri aici la Cabinetul PSI din situatiidentice, unde cand se plang: "mama/soacra dupa ce ani de zile nu le-a pasat, vin si se plang si ne reproseaza". Ghici de unde e pornita aceasta tensiune? tocmai de la lipsa comunicarii din copilarie, copilaria frageda.
Gandeste-te la asta.
Nu esti singura in situatie grea. De fapt, asa e 3/4 din Romanie. Dar scuza ca o faci pt o masinuta, tine numai pt tine. Ai sanse sa pierzi copilul si in divort, dar si legatura dintre sufletele voastre - trebuie sa fii constienta ca e alegerea ta si asta e una din consecinte.
Deci, inca o data, psihologul pt baietelul tau este ultima problema care o vad aici. Tu ai nevoie de ajutor (consultare judiciara, dar si psihologica).
victory spune:
Din punctul meu de vedere de confrunti cu o situatie destul de grea.
Chiar daca ai lasat copilul in grija bunicilor trebuia sa faci o curatela prin care sa le incredintezi copilul spre crestere si ingrijire.
Daca sotul tau nu si-a exercitat drepturile de parinte si sot nu inteleg de ce nu ai inaintat divortul atunci cand ai plecat , din punct de vedere al legii amandoi ati abandonat copilul.
Copilul nu avea cum sa fie prezent in instanta judecatoreasca deoarece nu are noua ani impliniti si nu are dreptul de a intra intr-o sala de judecata, doar la varsta de noua ani are dreptul sa depuna marturie.
Psihologul il va cere instanta daca e cazul,dar consider ca tu vei fi cel mai bun psiholog al copilului tau.Prezenta ta ii va lamuri lui multe temeri,singurul lucru pe care el nu il va intelege este egismul vostru si faptul ca l-ati lasat singur atunci cand avea mai multa nevoie.
" Cei 7 ani de acasa "
Eu iti doresc multa bafta ! Dar sa stii ca nu va fi usor deloc,abandonul familial este o fapta care se plateste urat dupa legea Romaniei.
Anda,asistent social
ruxandra_sb spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui bird70
Bineinteles ca poti sa-i spui copilului ca nu ai de unde sa ii dai. Sau iti imaginezi ca ai sa poti sa-i cumperi absolut tot ce va dori in viata? Ceea ce faci tu e chiar nociv penntru copil. Trebuie sa cresti copilul echilibrat, sa inteleaga ca anumite lucruri nu le poti cumpara sau nu vrei sa le cumperi, sa-l inveti sa faca economii daca isi doreste ceva foarte tare, etc. Eu imi permit sa-i cumpar prostiile astea dar am zis NU. |
Exact. Si eu imi permit (deocamdata ) sa le cumpar orice au vazut/cerut. Si pe mine ma lasa rece daca cere ceva.. gen jucarie, dulciuri si-i zic NU. Si NU ramane. Pana la urma eu sunt adultul si eu fac rost de acei bani. Si eu hotarasc cum ii chivernisesc.
Acuma pe lumea asta va fi mereu o masinuta, un joc sau o bomboana pe care el inca n-o are. Si ce-o sa facem? Le adunam pe toate?
In afara ca este risipa de bani, bani care nu pica din cer.. este si o risipa inutila de resurse.. si planeta noastra deja se sufoca sub atatea gunoaie, care au fost candva prostioare inutile... ce au facut pe cineva mai vesel de la cateva minute.. la cateva zile.
Chiar merita?
Apoi copilul poate sa dezvolte o dependente nefericita fata de lucrurile materiale.. este fericit numai daca are nu stiu ce jucarie. Pe cand fain ar fi sa caute fericirea in alte locuri..
Denn die Ferne ist niemals dort, wo man sich befindet. (Janosch)