Copil problema in colectivul clasei

miri2007 spune:

Oarecum off topic:
Am urmarit subiectul de la inceput.
Am fost total de in asentimentul mamicii care a ridicat problema.
Am fraternizat insa si cu ideea ca, totusi, si acel copil trebuie sa mearga intr-o clasa.
Poate rezolvarea se afla in puterea adultilor, in primul rand a doamnei invatatoare pentru care colegialitatea care o leaga fata de mama copilului respectiv nu ar trebui sa-i intunece judecata si datoria de dascal pe care o are pentru inca alti doua zeci si ceva de copii.

Si acum on topic (de fapt, intamplarea care m-a determinat sa intru sa scriu).

Astazi imi vine copilul (de altfel unul extrem de dragastos si care este mereu admirat pentru felul frumos in care vorbeste) si imi spune ca, avand azi o discutie contradictorie cu un copil la gradi (al meu sustinad ca el e print si e cel mai puternic) copilul i-a spus el are o multime de bricege acasa si daca nu tace poate sa vina cu ele sa-l taie.

Am intrat doar sa relatez fara sa mai comentez altceva.

Seara buna!

Miri2007
Mai scriu pe / reclama ilegala

Selene_Bunny spune:

CorinaDani, m-ai facut si pe mine sa imi aduc aminte de diverse... Insa raul maxim nu mi s-a intamplat mie, ci fratelui meu... Avea 7 sau 8 ani, nu mai stiu, si in loc sa vina direct acasa de la scoala, s-a dus la un baiat din scara vecina, un copil putin mai mare... Acest copil l-a taiat pe spate cu o lama, noroc ca avea si bluza, si maiou, si lama nu a trecut de maiou, sa ii ajunga la piele... I-a ascuns ghiozdanul, sa nu poata pleca acasa, a postat namila de caine (un caine de talie mare) in fatza usii, sa nu poata pleca, si i-a asezat fierul de calcat incins peste degete... Nu stiu, chiar nu stiu cum a reusit sa ajunga acasa...

De copilul ala nu stiu ce s-a ales, o singura data l-am mai vazut, avea deja vreo 18 ani, a participat la o petrecere intre tineri data de un tip de la mama din bloc, chiar apartamentul de deasupra noastra, apartament pe care l-au distrus complet, au ars si au spart tot... Baiatului respectiv i s-a furat telefonul in acea noapte, afumat de bautura cum era, a iesit nervos pe palier si nu a observat ca geamul de pe casa scarilor, de la etajul respectiv, era larg deschis, asa ca a intrat de-a dreptul in el, l-a spart, s-a taiat...

Blogul meu - de la noi, pentru ei!

Bazar general - fiecare implicare conteaza!

Lucrusoare de vanzare...

mianna spune:

mutarea la o alta scoala, nu pe o insula pustie, ii ofera tot educatie, fiindca asta se presupune ca se intampla in toate scolile, deci nu vad cum ii ia acest drept. insa intotdeauna am incercat sa inteleg logica acestor mutari disciplinare, dar nu le pot asocia decat cu "sa moara si capra vecinului", adica sa mai terorizeze si copiii altora, nu doar pe ai nostri. are si vreun alt substrat care mie pe moment imi scapa?

capcaunul spune:

Este fortat rationamentul.

Parintii nu doresc altceva decat un mediu sanatos pentru copiii lor. Ca directiunea sau inspectoratul il muta intr-o alta clasa sau scoala nu este problema parintilor. Asa ca nu poate fi vorba de capra vecinului.

Pisica moarta trebuie pasata strict intre familia copilului problema, sistemul de invatamant si eventual alte institutii specializate in problemele astea (psiholog, protectia copilului samd). Ceilalti copii si parintii lor nu au de ce sa fie implicati in gestiunea unor comportamente antisociale daca aceasta presupune riscuri si/sau afecteaza procesul normal de invatamant.

mianna spune:

nu stiu cat de fortat este rationamentul, care a pornit de la o afirmatie a unui parinte, a carui problema zici ca nu-i:

iar eu intrebam care-i logica acestei mutari. o vad ca o pedeapsa adresata oricui, numai copilului in cauza nu. as intelege-o daca acel copil ar fi mutat intr-o scoala speciala, care ar prespune un regim drastic, dar daca i se ofera doar oportunitatea de a deranja un alt colectiv, nu vad de ce i se ataseaza adjectivul "disciplinara".

tlaura spune:

Buna tuturor! Sunt impresionata de numarul mare al celor ce au raspuns; am mult de citit, deocamdata nu am itit decat prima pagina; am sa incerc sa raspund la toate intrebarile voastre.
ieri am vorbit cu invatatoarea si de atunci eu sunt bulversata total, pentru ca am ajunns la concluzia (in urma celor spuse de d.na invattoare), ca sunt exagerata, ca asta este sistemul de invatamant la stat (doar nu mi-a spus ca daca nu imi comvine sa-l duc la privat), ca oriunde te duci, pe strada, in parc, auzi peste tot injuraturi, si ca nu-l pot creste intr-un glob de sticla. Ce directoare? de ce sa ma duc la director? ce sa faca directorul? Si dansa ce sa faca? mai mult de a-i scadea nota la purtare, nu are ce sa faca!
Cand i-am spus ca asta-i un comportament tipic romanesc, mi-a spus ca e romanca, ce sa faca?
Am discutat cu mama baiatului de multe ori si numai eu, a avut plangeri tot timpul anului trecut, am crezut ca anul acesta va fi altfel, dar nu. Eu inteleg ca la varsta asta sunt greu de controlat si de stapanit, dar nu cred totusi ca nu se poate face ceva. Eu i-am sugerat doamnei invataoare de psiholog, dar cum spuneau si unii dintre voi, nu-i pot spune asta mamei. E cadru didactic, pentru Dumnezeu, ar trebui sa puna mana pe o carte de psihologia copiilor, cand ai asa ceva la usa!
Credeti-ma, mi-e mila de copil, e un copil ca si al meu, ca si oricare altul, dar nu stiu cum l-as putea ajuta. Anul trecut, una dintre mame, a vrut sa-l ia acasa sa se joace impreuna cu baiatul ei, cu care se bate foarte des, sa socializeze in aafara scolii.
Mama baiatului nu l-a lasat.
Am facut si sedinta cu parintii, si zic eu aproape tot ce se putea. Chiar nu stiu ce s-ar mai putea face. Cum va spuneam, in urma discutiei cu doamna invatatoare, stau sa ma gandesc daca nu exagerez eu?
Ca sa-i raspund lui Andacos, eu niciodaa nu stau cu mainile in san si doar ma plang. Dar eu nu pot face nimic in incinta scolii, decat sa sugerez celor de acolo cateva solutii; dicutii cu psihologul, o echipa de politie care sa vina si sa le faca asa un fel de protectia muncii, sa le spuna ce se poate intampla in cazurile descrise mai sus, si unde se poate ajunge, activitati extrascolare la care sa participe si sa socializeze toti copii, in fine, mai sunt lucruri care se pot face, dar sa fie vointa, ceea ce la noi in scoala nu exista. Se ia NU-ul in brate, de la director pana la invatatori. Nu se poate, nu se face, nu am cum, nu am ce! S spun asta petru ca am incercat (cativa din clas noastra) sa facem o gramada de chestii bune pentru copii si scoala, dar ne-am lovit in permanenta de rezistenta celor din scoala.
Nu mai am timp acum, trebuie sa-l iau pe Andrei de la scoala, dar revin dupa ce citesc si restul raspunsurilor. E posibil sa revin maine, azi am un curs dupa-amiaza si nu cred ca mai intru pe aici.
Va multumesc pentru raspunsuri si va doresc o zi cat mai buna!

Alizee spune:

Parerea mea e sa nu te lasi intimidaat de asemenea atitudine lipsita de simt pedagogic.
Ia legatura telefonic cu cat mai multi parinti, redactati o reclamatie, semnati-o cat mai multi si trimiteti-o la director. Avertizati-l ca daca nu ia masuri impotriva unui asemenea comportament, veti innainta reclamatia catre Inspectorat, unde veti specifica ca directorul nu a luat nici-o masura pt a va proteja copiii de agresiunile unui copil problema.

Nu va lasati intimidati de indiferenta si incompetenta unor asa zise cadre didactice.



allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

tlaura spune:

Hai ca am revenit, citeam ce a scris roxy, si sunt perfect de acord cu ea; nu am zis nicio clipa ca vreau sa fie mutat copilul din clasa; eu daca as depune plangere la director, as face-o pentru maica-sa, pentru ca e profesor acolo in scoala si nu a luat nici o masura, timp de un an de zile.
Oricum, probabil nu o sa se ajunga la asta, am spus, imi pare rau de copil, evident ca trebuie sa invete si el, m-am pus si in locul parintilor lui, dar asa cum mai spunea cieva pe aici, cand ai un copil problema, faci ceva; nu lasi pur si simplu ca se rezolva de la sine.
Si eu am dus un razboi cu Andrei in cls. 1, ca nu intelegea seriozitatea scolii, si facea numai nzbatii! Dar durat o perioada atitudine aia, iar acasa s-a soldat cu steregerea tuturor progr. de desene animate (i-a pus taica-su minimaxul de abia in vacanta asta), fara computer, fara nicun lucru care ii facea placere. ana s-a potolit, oricum, eram la un pas de al duce la psiholog. Iar faptele lui nu erau nici pe departe ceea ce face acualul coleg.
Hai ca iar m-am intins! V-am pupat!

CorinaDani spune:

mianna, eu una am vazut mutarea disciplinara la alta scoala nu ca pe o pedeapsa pentru alt colectiv ("sa moara si capra vecinului"), ci ca pe o ocazie perfecta pentru acel copil, de a ajunge intr-o alta clasa/scoala, unde invatatoarea are coloana vertebrala si nu este aservita mamei copilului, nu tolereaza acest tip de comportament in clasa ei, indiferent cine sunt parintii acelui copil.
si, cine stie, poate ca acea invatatoare, cu experienta, mai ferma si mai bine documentata in privinta psihologiei copilului, va reusi sa gaseasca cea mai buna metoda de a se intelege cu acest copil sau ii va convinge pe parintii acestuia sa mearga la un specialist, pentru ajutor calificat.
asa, daca invatatoarea actuala ascunde gunoiul sub pres cine stie din ce motive, de un an de zile, nu este normal si corect. nici fata de copilul in cauza, nici pentru restul colegilor si parintilor.
si inca ceva : acest copil este fiul unui cadru didactic. stau si ma intreb, ce fel de profesoara o fi aceasta mama, cum isi stapaneste elevii la clasa, ce metode aplica, samd, insa nu reuseste sau nu vrea sa faca ceva pentru copilul ei. acest copil nu se comporta asa de ieri, de astazi. daca dupa primul an de scoala a si fost mutat disciplinar, iar comportamentul nu s-a imbunatatit, probabil ca aceste tulburari de comportament sunt mai vechi, inca din anii gradinitei, iar parintii lui fie n-au acordat atentie, fie nu au vrut sa recunoasca problemele copilului, fie au sperat ca se vor rezolva pe masura ce acesta va creste si va ajunge la scoala.

Lali spune:

Parerea mea sincera tlaura este ca mergeti prea mult pe rezolvarea verbala a situatiei.
O discutie se poate incheia oricand cu argumente aiuritoare de genul celor scrise de tine mai sus:

"ca asta este sistemul de invatamant la stat (doar nu mi-a spus ca daca nu imi comvine sa-l duc la privat), ca oriunde te duci, pe strada, in parc, auzi peste tot injuraturi, si ca nu-l pot creste intr-un glob de sticla. Ce directoare? de ce sa ma duc la director? ce sa faca directorul? Si dansa ce sa faca? mai mult de a-i scadea nota la purtare, nu are ce sa faca!"

O reclamatie scrisa la invatatoare si la director nu se poate solda cu un raspuns scris cu aceleasi non argumente. Dupa ce ati reclamat verbal cateva luni eu cred ca ati dat destul timp invatatoarei si mamei copilului sa ia masuri fara a face multa valva. Daca nu reactioneaza insa, trebuie trecut la reclamatii scrise, cu numar de inregistrare si cu solicitarea unui raspuns oficial. Daca nici asa nu se rezolva, mergeti la inspectorat.

Dupa ce ai scris referitor la reactia invatatoarei mi se pare ca a fost aleasa inadins de mama acelui copil tocmai pentru toleranta ei nepermis de mare la adresa manifestarilor de acest gen si pentru parerea ei ca un mediu civilizat in clasa este un fel de glob de sticla. Mai, mai sa crezi ca e un fel de educatie civica ce face acel baietel.

Copilul tau stie macar ca incerci (fara succes deocamdata) sa-l aperi ?


Pentru restul forumistelor: parerea mea este ca deocamdata nu copilul e de vina, ci parintii si educatorii, care ar putea lua masuri eficiente pentru gasirea cauzei si indreptarea situatiei. Insa asta nu ii obliga pe restul copiilor si pe parintii lor sa se mentina in postura de victime.