parinti divortati-program vizita

clarmai spune:

Eu nu sunt divortata si fata mea tot 3 ani are,dar daca sotul o ia undeva la plimbare doar ei doi,plange daca nu sunt si eu in preajma ei.

Copilul mie personal mi se pare prea mic ca sa stea fara mama,mai ales ca vazandu-l atat de putin ,tatal e oarecum un strain pt acel copil si iti spun din suflet ca nu exagereaza,iti este frica ca mama sa lasi pe mana cuiva in care nu ai incredere copilul,fie si o jumatate de ora tii se pare enorm de mult.

O sa aiba timp sa-si cunoasca si fratii nu trebuie exagerat,are doar trei ani,nu cred ca o sa o tina la fel si mai tz,deja de la 4 ani incolo copilul o sa ceara singur sa mai stea si cu tatal.

Dar tu de ce nu ii lasi sa-si rezolve singuri problemele,mai ales ca inca nu ai nascut si nu stii cat e de greu sa cresti un copil si la cate trebuie sa fi atenta,incearca sa nu influentezi si nu o mai judeca aspru"e dificila".Imi pare rau intentia mea nu e sa te supar dar nu vad de ce faci caz,doar pt ca ti-e frica ca nu o sa-si cunoasca fratele? Sau pt ca sotul"sufera? Dar cand s-a purtat urat cu ea ,pt ca un motiv trebuie sa fi avut de au divortat ,nu a suferit?

Sfatul meu sa mai astepti ca acel copil copil sa creasca si sa nasti si apoi vei vedea daca esti sau este in stare sa atraga un copil fata de el.Nu cred ca e cazul sa te bagi intre ei,si ai grija de tine si de copilul tau,nu baga raca intre ei.Te pup si sper sa fi mai maleabila si rabdatoare,pune-te si in locul ei.

emanouela spune:

de ce imi 'explici' mie toate astea? e problema mea sau a ta cum isi gestioneaza acel tata timpul cu copilul???? deloc....fata a intrebat ceva, eu i-am zis cam cum sta treaba si de ce se face astfel si cum s-a ajuns aici....daca tatal isi doreste mai mult timp trebuie el sa actioneze, nu mama, nu actuala sotie si nici noi. ca sa intelegi termenul care te enerveaza asa de tare, de 'mama singura' eu zic sa te pui nitel in locul unei astfel de mame si ai sa intelegi mai multe

mamy....frumoasa, desteapta si modesta...de nazdravana Darius Mihail

Matzaila_81 spune:

De unde ideea ca daca au divortat inseamna ca sotul s-a purtat urat???? Poate nu s-au mai inteles din varii motive nu neaparat pentru ca a lovit-o sau a traumatizat-o sau mai stiu eu ce. Pot fi n motive care nu tin de calitatea lui de parinte.

Ai idee ce e in sufletul parintelui aluia care-si vede copilul doar doua ore pe saptamana sau chiar la luna? Pai tu spui ca esti ingrijorata ca pleaca copilul jumatate de ora de langa tine, d-apoi tatal ala, crezi ca el nu e ingrijorat? Crezi ca el nu se gandeste la copil daca-i este bine sau nu?

De ce sa astepte sa se nasca copilul? Cel mic trebuie sa stie ca va avea un frate, trebuie obisnuit cu ideea asta. Normal ca acum nu are o relatie apropiata cu tatal daca nu se incepe sa se faca ceva pe tema asta. Cand o sa aiba 4 ani o sa ceara singur sa stea mai mult cu tatal? Asta e limita de varsta, esti tu convinsa? Si daca ii va cere mamei si mama nu va dori, de unde o sa stie tatal asta?

Georgiana, nu trebuie sa mai asteptati. Faptul ca vrei ca fiul tau sa-si cunoasca fratele nu inseamna ca bagi raca inseamna doar ca esti o persoana deschisa , rationala si calda. Ce vrei tu este perfect normal. Ar fi rusinos sa gandesti altfel si ar fi rusinos si pentru tata sa nu-si doreasca mai mult timp cu amandoi copii lui.

Matzaila_81 spune:

Iti explic toate astea draga emanuela pentru ca tu ai fost cea care a spus ca mama pune pe primul loc binele copilului. Limitandu-i accesul la tatal lui si nelasandu-i singuri absolut deloc nu inseamna ca face asta.
In locul carei tip de mame sa ma pun? Cunosc ambele variante, si de mama singura, fara nici un fel de ajutor si de mama care traieste si ea din pensia alimentara data de sot pentru ca e foarte mare si care daca suna si la doua noaptea fostul se infinteaza instant sa o ajute cu copilul. E drept, cazurile astea sunt foarte rare dar sunt.

De ce se baga actuala sotie? pai nu s-a bagat, a cerut un sfat. Sau nu e normal sa fie preocupata de problemele sotului? In fond sunt si ale ei si in fod cu ea va trebui sa discute ce va face mai departe. Sau nu?

emanouela spune:

hai sa stabilim niste chestii....nu sunt 'draga' pt tine, ok? si te rog eu, 'imblanzeste-ti' stilul...daca nu sunt de acord cu ce spui tu nu inseamna ca sunt impotriva ta. daca nu vrei pietre, nu arunca. una e sa cunosti situatii si alta e sa traiesti situatii. eu zic sa recitesti primul post si sa vezi exact.....cere 'lamuri' nicidecum sfaturi. zi buna

mamy....frumoasa, desteapta si modesta...de nazdravana Darius Mihail

Matzaila_81 spune:

Emanuela
Chiar nu ti-am spus draga in mod ironic. Imi pare rau daca asa s-a inteles.
Eu una ma bucur ca a cerut lamuriri. Eu le-am dat intelesul de sfaturi. Oricum e o situatie noua pentru ea si e de inteles de ce are nevoie de ajutor.
Nu, eu nu sunt mama singura si Doamne ajuta sa nu fiu dar am prietene apopiate care sunt si cred ca pot sa fiu destul de obiectiva din afara mai ales cunoscand ambele tabere si situatii.

Mai citesc postarile de la cele care sunt singure si sunt multe care incurajeaza relatia cu tatal si care sufera pentru ca micutii lor sufera ca tatal nu se preocupa de ei.

Doua ore e prea putin pentru un tata cu copilul lui de trei ani. Nu se poate construi o relatie in atat deputin timp. Si daca mama e singura in cazul asta atunci tatal e tata privat de copil. Si cred ca orice s-ar fi intamplat intre ei ( exceptand cazurile de violenta fizica si verbala) daca tatal se preocupa de copil si se intereseaza de el si face tot posibilul sa fie prezent in viata lui, atunci relatia trebuie incurajata.

emanouela spune:

asa s-a inteles, na, virtualitate asta inselatoare
iti zic eu ca vazuta din afara situatia e relativ simpla, traita insa e total diferita...am si eu prietene, mame singure si eram tare la 'sfaturi', 'alinari', acum insa cand am trecut si eu in ramdul lor, abandonati de un tata care nu isi merita acest titul, care nici macar nu suna luni de zile sa intrebe de copilul lui e bine dar se simte ofuscat cand il sun eu si-l rog sa 'fie' tata, care e dotat cu un egoism si o imaturitate ce il impiedica sa faca diferenta intre notiunile de sot si tata, dar care imprastie in dreapta si in stanga ce mult isi 'iubeste' el copilul si ca mi l-ar 'lua' dar nu poate, in cond in care el nu stie ce mananca acest copil, cum ii place mancarea, cum ii place sa doarma si toate detaliile legate de copil (si aprox 1 an jumateate copilul a crescut in aceeasi casa cu el),in cond in care el nu-si imbratiseaza copilul cand il vede dupa N luni.... vad altfel, traiesc altfel. adevarul e undeva la mijloc, intotdeauna. ei stiu mai bine ce este si cum este iar situatia asta trebuie gestionata in primul rand de tata, daca doreste (nu toti isi doresc asta, multora le place si se complac in aceste situatii doar ca nu recunosc).

mamy....frumoasa, desteapta si modesta...de nazdravana Darius Mihail

iris_2009 spune:

Georgiana,

O sa-mi spun si eu rapid parerea din postura acelei "mame dificile" de care vorbesti si care "tine mortis" sa fie prezenta pe durata vizitelor.
Gandeste-te ca acea femeie a stat zi si noapte cu copilul sau, si il cunoaste cel mai bine, plus ca cel mic este fff atasat de ea.
Sunt in aceeasi situatie cu fosta sotie a alesului tau si crede-ma ca o inteleg perfect. Intr-adevar parghii legale exista pt. a o forta sa il lase pe cel mic in acele vizite si plimbari de care vorbesti tu si pentru a realiza cunoasterea copiilor, etc. etc.
Sfatul meu ar fi sa mai aveti rabdarea necesara sa mai creasca cel mic, sa constientizeze mai bine situatia, n-are sens sa-i fie provocate traume inutile. Mama lui stie ce-i mai bine pt. el.
Nu va cunosc si in nici un caz nu sunt in masura sa dau verdicte dar eu nu mai cred de mult in "suferinta" tatilor care nu-si vad copiii prea des. Sunt convinsa ca exista si acele rare cazuri care confirma regula. Eu zic ca si tu esti femeie si ar trebui sa lasi problema asta sa fie rezolvata doar de cei doi. Cat despre catalogarea femeii ca fiind "mai dificila", eu zic sa te abtii ca nu se stie niciodata cum e viata. O femeie care a trecut printr-un divort si are un copil mic de crescut are tot dreptul sa fie mai dificila dar asta e strict problema ei.
Da, intr-adevar, nu cred ca legea spune ca mama trebuie sa fie prezenta in timpul vizitelor, sau depinde ce spune hotararea judecatoreasca. Eu zic insa ca suntem oameni si pana creste cel mic sa cauti sa intelegi situatia. Vei intelege mult mai multe cand vei deveni mama. Crede-ma, si ti-o spun din pozitia unei "femei dificile" :), ca orice femeie intreaga la cap isi doreste, din moment ce a facut un copil cu un barbat, ca acel copil sa aiba o legatura cu tatal lui. Mi-am dorit tot timpul ca fetita mea sa aiba o relatie cu tatal ei, sa fie apropiati, etc.etc. Dar el nu s-a ocupat de ea, si ea acum este dependenta de mine. Nu ai de unde sa stii cum a fost intre ei. Il crezi pe el, ok, insa daca ea a hotarat sa fie prezenta in timpul vizitelor inseamna ca stie ea ce stie si ca a luat hotararea asta in interesul celui mic.
Stii ce ma opreste pe mine sa divortez?? Tocmai situatiile astea in care ar veni sa mi-o ceara "in vizite", plimbari, etc., in conditiile in care ea nu sta fara mine, in conditiile in care de 3 ani zi si noapte am fost una cu celalalta si plange fara mine. Iti dai seama ce ar insemna asta pt. echilibrul ei emotional? Dar, nu-i asa, avem DREPTURI EGALE pt. ca asa spune legea.

Numai bine iti doresc si lasa-i pe ei sa-si rezolve problemele.

Matzaila_81 spune:

Emanouela, sunt multi, mult prea multi tati care sunt asa. Ei nu merita statutul de tata. Sa nu crezi insa ca ei in minte lor nu-si iubesc copilul, doar ca sunt oameni pentru care iubirea inseamna foarte putin, pana la limita confortului lor. Si mai sunt si tati carora nu le pasa deloc.
Insa cei care-si iubesc copilul si vor sa fie implicati ar trebui implicati.

Matzaila_81 spune:

Iris, fara suparare, hai sa luam cazul unui cuplu care a divortat cand copilul avea un an. A fost un divort ok, au ramas in relatii cordiale. Tatal isi iubeste copilul, vrea sa faca tot posibilul sa ajute mama, am luat adica unul din cazurile foarte foarte foarte rare
Din moment ce au divortat e clar ca nu mai stau impreuna deci tatal vede rar copilul in prezenta mamei doar. Mama spune ca sta zi si noapte cu copilul, pai normal daca tatal nu poate lua copilul la el acasa.Daca tatal ar avea dreptul sa ia copilul la el acasa atunci nu ar mai fi situatia asta si amandoi, cum e normal ar sti ce e mai bine pentru copil.
In cazul tau, cu tatal care se comporta asa e evident si fara dubiu ca tu esti cea care stie cel mai bine si unicul parinte de fapt. Dar altfel, de ce un tata ar trebui sa piarda momente importante din viata copilului sau doar pentru ca e prea mic si TREBUIE sa stea cu mama cand si el e perfect capabil sa-l ingrijeasca?
Ti-am adresat intrebarea asta din curiozitate, fara nici cea mai mica urma de rautate sau insinuare.Cum ai vedea tu situatia ta in momentul asta daca tatal ar fi responsabil si ai avea incredere in el. Cat timp i-ai acorda?