Mereu pic locul 2

AkaManah spune:

Nu pot sa apreciez problema colegei nostre pentru ca nu sunt femeie. Personal nu ma deranjeaza daca cineva e imbracat identic. O consider intamplare, daca observ, si gata.
Altceva ma face sa pun si eu o intrebare si anume un comentariu de genul:"e clar ca sotul tau e legat inca de cordonul ombilical". Nu integ asta: daca ma casatoresc trebuie sa ma rup de parinti? Nu de alta dar cred ca le datorezi respect pe viata pentru ceea ce esti. Am intalnit si eu pretentia asta dar am reusit sa gasesc o cale de mijloc fara performanta indepartarii animozitatilor miiici dar deranjante pentru mine. Deci: trebuie sa iei partea sotie in permanenta, neconditionat? In acest caz sotul ce trebuia sa faca? Concret!

Orice adevar trece prin trei faze. Mai întâi este ridiculizat. Apoi i se opune rezistenta înversunata. Abia în faza a treia este acceptat ca fiind de la sine înteles.

"Cred ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta."Mahatma Ghandi

Prea des ne bucuram de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii.

Androix spune:

Respectul de parinti e una si nerespectarea sotiei din prea mult respect de mama e alta.


www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Obiective Realiste
Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!

lucialu spune:

Clarmai, ma bucur ca ai vorbit cu fratii tai. Nici eu nu sunt adepta bagarii rudelor in ciorba proprie si personala, dar asa cum ai spus, duci o lupta inegala, el cu haita si tu singura. Sunt convinsa ca nu vei lua decizii in pripa, nici eu nu sunt nici adepta divorturilor, datului birul cu figitii la greu, dar este o varianta de luat in calcul cand nicio luminita nu se intrevede la capatul tunelului. De schimbat nu ai cum sa il schimbi tu. Schimbarea vine din maturizare, tu esti suficient de cu capul pe umeri, el inca papa tzitzi de la mami lui. Dar poti sa te pui la respect.Singurul sfat pe care ti-l pot da este sa fii consecventa in deciziile luate, indiferent care ar fi acestea.
Aka, nu trebuie sa iei partea sotiei ac nu are dreptate, asta neinsemnand ca ai dreptul sa fii lipsit de respect sau dispretuitor datorita faptului ca ea a facut ceva gresit. Te porti tot cu dragoste. Parintii nu ti-i alegi. Astepti sa te faci mare, cat timp esti sub acoperisul lor respecti regulile casei lor, care nu este a ta ca om matur, e caminul unde ai crescut si unde ei au avut/au autoritate, au aranjat pe gustul lor etc. Cand iti faci casa ta se presupune ca iti faci regulile tale si ale celui cu care impreuna ai cladit cuibusorul. Sotia/sotul ti-l alegi, iti legi viata de a lui prin liber consimtamant. Corect este ca acolo sa decizi doar tu si ea, nu mama ta, ca nu locuiesti singur si nu mai traiesti zi de zi cu ea si nici nu esti minor ori cu lipsa de discernamant, neh? Iar un cuplu are nevoie de intimitate printre altele si nu ai cum sa iti intewmeiezi o familie dc tu inca esti iin cea de provenienta, sa zic ase. Respectul despre care zici tu..mdah ai spus un adevar partial, suntem ceea ce suntem ca maturi si datorita parintilor, semnificativ datorita lor, dc asta le da dreptul la respectul nostru vesnic au ba e discutabil. Dar nu le tragi un sut in...dupa ce te casatoresti, dar nici nu le da lor dreptul sa mai faca scoala de soferi cu tine si implicit cu partenerul tau de viata, ca si cum esti mucea si stiu ei mai bine ce ti-e tie bine si poate ar fi bine ca sa le arati recunostiinta ca te-au facut, de fapt multi o cer imperativ, adica sa prestezi in continuare in folosul lor, inclusiv cu soata ca sunteti tineri si in puteri.
In fine...cazul particular era cu nu s-au intalnit la nunta imbracate identic intamplator. Mergeau impreuna imbracate identic, soacra si nora- 2 generatii diferite(nu surori gemene care aleg asta, nu domnisoare de onoare la acea nunta care indeplinesc prieteneste o dorinta a miresei), pur si simplu pt faptul ca soacra a ales sa-si cumpere o rochie la fel ca cea a Clarmaiei. Stia de modelul rochiei alese de nora-sa cu 2s dinaintea nuntii.

CorinaDani spune:

expresia se refera la situatiile in care sotul isi pune mamitzica mai presus de propria sotie/propriul copil, mamitzica are dreptate tot timpul, ea stie cel mai bine cum se fac toate in casa, incepand de la curatenie, mancare pana la stersul copilului la fund, si exemplele ar putea continua. asadar, e o exprimare "plastica" daca vrei, in care se vrea subliniata dependenta aproape nefireasca a sotului adult, de mama lui, in timp ce sotia si copilul/copiii raman pe planul secund.

balanta_tm spune:

clarmai, eu cred ca interventia fratilor tai nu va folosi la nimic, dar macar ai vei sti ca ai incercat-o si pe asta.
Sotul tau este exagerat de dependent de mama lui si partea cea mai mare din vina o poarta el, nu mama lui. Si soacra mea este posesiva cu fii-su, dar el a inteles de la inceput ca trebuie sa impuna niste limite, asa ca ea nu isi permite sa se amestece in viata noastra, desi si-ar dori. O vede saptamanal, vorbeste zilnic cu ea la telefon, o ajutam lunar cu bani, dar ea nu are acces la viata noasta privata. Relatia lui cu mama lui este un lucru, iar casnicia lui cu mine este un alt lucru, complet diferit.
Despre faza cu rochia, ce sa zic, soacra ta a fost penibila. Eu nu stiu cum as fi reactionat in locul tau, probabil ca as fi mers acasa si m-as fi schimbat in altceva. Iar a doua oara nu i-as mai arata veci pururi nimic din ce mi-as fi cumpara!
De fapt, la mine asa si e: niciodata nu ii spun/arat ce imi cumpar, etc. Nu avem o relatie atat de apropiata incat sa avem asemenea intimitati; eu sunt rece si distanta cu soacra, fiindca asa e cel mai sanatos pt mine si pt casnicia mea.
Eu zic ca este si vina ta, fiindca prea i-ai permis soacrei sa se bage in viata voastra, prea ai stat si ai inghitit fel si fel...
Si din pacate, daca le-ai permis de la inceput sa aibe o asa atitudine, atat ei cat si sotului tau, e foarte greu de crezut ca se mai poate schimba ceva...

lucialu spune:

sotiei si copilului le dai ignore, ca sa nu o superi pe mamica. Ei nu conteaza dc se simt umiliti de un gest/vorba, ori nu conteaza ce-si doresc pt ca "respectul" tau filial e mai presus de toti si toate. Supararea parintilor de obicei venita din orgoliul ranit e mai presus de dorinta sotiei/copilului, pt prima faci orice ca sa nu o isti iar pe ceilalti ii dai la spate, ca sunt de-ai casei si iti permiti, lasa ca le trece. Sper ca s-a inteles de ce am pus respectul intre ghilimele. Consider ca ac devii adult iti poti lua libertatatea sa nu fii de acord cu opiniile parintilor, mai ales sa vezi/accepti/sa le spui ac sunt gresite.

AkaManah spune:

Mda...
Totusi "pusul maitzicii mai presus" nu poate fi o impresie subiectiva? Ma refer la situatie, in general. Esti prins la mijloc, ambele femei carora le datorezi respect si dragoste, iti cer sa judeci in favoarea lor: mama in virtutea faptului ca ti-a dat viata, te-a crescut, educat, ajutat etc; sotia pentru ca traieste cu tine in casa, te sustine moral, material, afectiv...etc. Daca aceasta "favorizare" a unei parti e o impresie? Daca omul nu stie sa gestioneze o asemenea situatie? Nu e gluma..barbatii sunt mai des in aceasta situatie si nu intotdeauna sunt suficenti de diplomati sa impace si capra si varza. Ideia mea pe scurt e urmatoarea: poate omul nu e "mamos" e numai lipsit de intelepciunea de a face fata unui conflict intre soacra si nora.

Intrebare off topic: de ce sunt atat de frecvente conflictele intre soacre si nurori? De ce nu sunt la fel de multe intre socrii si gineri?

Orice adevar trece prin trei faze. Mai întâi este ridiculizat. Apoi i se opune rezistenta înversunata. Abia în faza a treia este acceptat ca fiind de la sine înteles.

"Cred ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta."Mahatma Ghandi

Prea des ne bucuram de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii.

CorinaDani spune:

simplu. pe acelasi principiu in virtutea caruia, de exemplu, intr-o comunitate de la un loc de munca, sunt mult mai multe conflicte/mancatorii/barfe intre femei decat intre barbati.

sau daca vrei, pornind de la ideea "eu stiu ce este cel mai bine pentru copilul meu", care functioneaza, se pare, pana la varsta la care copilul ajunge adult, se casatoreste, isi intemeiaza o familie, etc. exista desigur o diferenta de mentalitate/conceptii/prejudecati intre generatii, iar unele mame, devenind soacre, nu sunt suficient de diplomate incat sa respecte alegerea fiului/fiicei lor, bagandu-se in viata noului cuplu, pentru ca ele stiu cel mai bine cum se fac toate...

barbatii, in general, nu dau atata atentie acestor detalii, daca au o tema comuna de discutii se inteleg de minune.

mie mi se pare interesant alt aspect : mamele care au copii de sexe diferite, ajung de multe ori in postura de "poama acra" pentru nora (sotia baiatului), si "soacra ideala" pentru ginere (sotul fiicei). sau invers.
conteaza foarte mult si faptul daca soacra locuieste in imediata apropiere a tinerei familii sau la sute de km distanta....

lucialu spune:

In cazul de fata nu este doar o impresie. Sotul ei isi petrece timp cu activitati cu si in folosul mamei. Acasa:(((
Mamele de baieti sunt mai posesive. In plus la noi este o traditie balcanica zic unii, dar nu prea (pe la vecini nu am intalnit chiar asa). Pe dincolo "batranii" isi vad de viata lor, copiii le-au zburat din cuib poate dinainte sa se casatoreasca, cu scoala, cu serviciul, cu casa...Aici se perpetueaza o porcarie, datorita si faptului ca baietii se desprind mai greu, ca multi nu isi asuma o chirie de ex, proprii copii, ca nu sunt educati suficient sa respecte femeia, sunt multe bube la noi. Nu sunt de acord nici cu copiii care au pretentii chiar si cand ar trebui sa fie pe picioarele lor, dar isi doresc chestii pe care nu si le permit si atunci cer sprijin de la parinti, asta obliga, nu?
Cand esti prins la mijloc trebuie sa fii drept, ori le lasi pe cele doua sa isi serveasca "amabilitati" reciproc, ori le ceri ca de dragul tau sa nu o mai faca, ori dc mama este mai indrazneata decat sotia si nu poate sa-i zica personal ce o deranjeaza, porti tu o discutie cu mama si-i explici ca nu apreciezi supararile pe care i le provoaca sotiei...noh dc vrei sa fii diplomat ii spui ca esti convins ca e bine intentionata dar cumva efectul e altul. Depinde pana unde se ajunge, ca sunt cazuri cand o cer mai clar si mai fara manusi. Dar dc se asteapta o reactie de la tine, esti martor, categoric trebuie sa fii drept. Dc vei baga capul in nisip problema nu va disparea, din contra, escaleadeaza si iti afecteaza si tie viata. Nu inteleg de ce este asa de greu de inteles. Eu am grija ca sotul meu sa fie cat mai putin atins, spre deloc de particularitatile parintilor mei sa ma exprim asa, adica dc eu mai inchid ochii la unele chestii ca-s parintii mei, la chestiile care il pot atinge cumva pe el sunt cerbera si am grija sa sting tot din fasa sau sa fiu foarte clara ca Nu accept chestii aiurea, ori care stiu ca lui nu-i plac. Nu le convine tot timpul alor mei atitudinea, dar nu au ce face, pe urma exista sanse si sa inteleaga de ce am procedat asa si imi dau dreptate. Eu oricum le spuneam si inainte, de mica, am luptat ft mult pt lucrurile in care eu aveam dreptate.

nemora spune:

Aka, uite in Biblie, care este in mare o carte (sa-i zic asa)de sanatate fizzica si psihica, soune clar ca barbatul va lasa pe taxu si pe ma-sa si va fi un trup cu femeia lui. problema asa se rezolva.