Recuperare psihomotorie prin metoda Doman

Buna tuturor!
Caut de ceva timp informatii pe internet despre aceasta metoda. Am citit descrieri, am vizionat videoclipuri si am hotarat sa incerc. Am cumparat cartea fondatorului acestei metode, Glenn Doman-"What to do about your brain-injured child" si am inceput sa o citesc constiincioasa in dorinta de a invata si de a descoperi cum o pot ajuta pe Raisa sa progreseze. Inca nu am terminat de citit toata cartea dar pana acum am descoperit lucruri interesante care ma ajuta sa o inteleg mai bine pe Raisa.
Stiu ca metoda nu se practica in Romania, dar daca sunt parinti care fac exercitii copiilor dupa acesata metoda, ii rog din suflet sa ma ajute cu orice informatie.
In masura in care timpul imi permite, am sa incerc la subiectul acesta sa sintetizez informatiile oferite de autor(cartea nu este tradusa in limba romana).
Asa ca revin curand.

RAISA MARIA
BLOGUL NOSTRU
POFTITI IN BAZAR

katteryna spune:

Catinel am sa incerc sa va prezint cate ceva din fiecare capitol.
1."Copii cu leziuni cerebrale din prezent"
Periodic, o mie de oameni stau cate o saptamana la Institutul din Philadephia. Ce au in comun este ca sunt parintii copiilor cu leziuni cerebrale. Ei sunt mamici sau tatici care au in comun refuzul de a crede ca copilul lor nu poate fi ajutat.
Si cine sunt aceia care realizeaza astfel de miracole, daca miracolele exista in acest secol? Sunt parintii care fac asta si o fac acasa. Parintii-de obicei ignorati, cateodata dispretuiti, frecvent subestimati si aproape niciodata crezuti- vor face acasa toate exercitiile care vor aduce copilul de la disperare la speranta, din starea de paralizie la mers, din starea de nevazator la cititor, de la un IQ de 70 la un IQ de 140.
Revin.


RAISA MARIA
BLOGUL NOSTRU
POFTITI IN BAZAR

katteryna spune:

Capitolul 2-"Decada de deznadejde"(1950-1960)
Este descrisa lupta continua pe care o duce autorul cu persoanele cu dizabilitati, adulti si copii lucrand intensiv cu ei prin gimnastica medicala care consta in miscarea membrelor. Se incerca sa se lucreze cu fiecare grupa de muschi dar fara rezultate. Autorul isi creeaza o ochipa de medici si terapeuti si o organizatie prin care face terapie cu sute de copii.
Capitolul 3-"Decada descoperirilor"(1960-1970)
Se incepe studierea copiilor sanatosi si se observa drumul pe care il parcurg acestia de la nastere pana cand devin independenti in miscare.
Pe acest drum sunt cinci stagii foarte importante. Primul stagiu incepe la nastere cand copilul este capabil sa isi miste membrele si trunchiul dar nu este capabil sa isi miste corpul dintr-un loc in altul.
Al doilea stagiu apare mai tarziu cand copilul invata ca miscandu-si mainile si picioarele intr-un anumit fel cu stomacul lipit de "podea" se poate deplasa dintr-un loc in altul.
Ceva mai tarziu, stagiul trei apare cand copilul invata sa invinga gravitatea pentru prima data si sa se ridice in maini si genunchi si sa se miste in acest fel.
Urmatoarea etapa importanta apare cand copilul invata sa se ridice in picioare si sa mearga.
Ultima etapa importanta apare cand copilul isi accelereaza mersul. Cu cat echilibrul si coordonarea se imbunatatesc el incepe sa alerge.
Deci trebuie sa mergi inainte sa alergi,trebuie sa te tarasti pe burta inainte de a te deplasa pe maini si genunchi si trebuie sa inveti sa iti misti mainile si picioarele in aer inainte de a te tara."
Podeaua
Copilului cu leziuni cerebrale, care a fost tratat intensiv si cu orice dispozitiv posibil i s-a oferit foarte rar posibilitatea de a se afla pe podea, astfel incat sa incerce sa se tarasca si ulterior sa merga.
Daca nu a fost pe podea cu fratii sau surorile sanatoase, atunci unde s-a aflat copilul cu dizabilitati? Adevarul e ca acesta a fost aproape oriunde mai putin acolo unde trebuia.A fost in bretele, a fost in scaun rulant sau carucior special, a fost asezat la mese sau in scaune speciale, a fost pe un pat special, a fost in carje, sau in bratele mamei;pe scurt, a fost oriunde mai putin pe podea.
Corectand greseala, copiii cu leziuni cerebrale au fost asezati pe podea cu fata in jos, vazandu-se in acest fel o reproducere a etapelor observate la copiii sanatosi.
Astfel s-a descoperit prima metoda de tratament:Copilul cu leziuni cerebrale care nu poate merge trebuie sa isi petreaca intreaga zi pe podea asezati pe burta. Singurele exceptii de la regula in care puteau fi luati de pe podea erau atunci cand trebuiau hraniti, spalati, tratati sau iubiti.
Copilului care putea merge, dar nu o facea corect i se efectua zilnic tarare si mers in patru labe. Copilului care putea merge bine dar nu putea alerga i se aplica aceeasi metoda.
Cu acest program simplu s-a vazut pentru prima data rezultate. Majoritatea copiilor au facut mai multe achizitii decat ar fi facut in ani(anterior).
Desi multi copii au progresat o etapa sau doua, se opreau totusi si nu mai continuau sa progreseze.Asta datorita leziunilor si a localizarii acestora.
Conform autorului, creierul este format din patru etape importante si esentiale. Multe portiuni ale creierului si ale sistemului nervos trebuie sa lucreze impreuna ca sa poata produce o functie neurologica. Dezvoltarea si maturizarea creierului apare in timp in mod continuu.
Prima si cel mai mic stadiu al creierului este trunchiul cerebral primar si maduva osoasa. Acest stadiu este in mod predominant responsabil pentru abilitatea de a misca trunchiul, mainile si picioarele.
Al doilea in ordine, mai sus este trunchiul cerebral si zonele subcorticale primare. Acest stadiu este responsabil in mod predominant pentru contrulul trunchiului si miscarea membrelor capabila sa tarasca corpul cu burta pe podea.
Deasupra se afla creierul mic si zonele subcorticale, responsabile cu miscarea copilului de a se ridica in maini si genunchi si de a sfida gravitatia.
Si in final, cortexul este cel responsabil, printre altele, cu abilitatea omului de a merge.
Cortexul uman este din punct de vedere fizic mai mare decat alte zone ale creierului. Este nevoie de multi ani de maturizare de cand copilul incepe sa mearga, apoi sa mearga bine(corect) si in final sa alerge.
Deci daca un copil are leziuni in una din zonele descrise, se opreste din progres la acel nivel(corespondent) si nu poate progresa peste acel nivel chiar daca nu are leziuni in zone superioare ale creierului.

RAISA MARIA
BLOGUL NOSTRU
POFTITI IN BAZAR

Andrea_S spune:

Buna Katteryna, ma bucur ca ai inceput acest subiect. Si apreciez ca muncesti sa traduci.
Sa stii ca s-au chinuit si altii sa o traduca pentru persoane care au folosit-o in scop personal, nu si pentru a o publica (am inteles ca IAHP cere drepturi de autor destul de substantiale, si nu oricine isi permite - ca e asa sau nu, nu stiu, nu i-am intrebat direct, dar e posibil).

Am scris mai demult despre aceasta metoda la http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=157744.
Tot acolo vei gasi o adresa a unui forum la care gasesti mesaje detaliate pe aceasta tema. Dupa cum ai sa vezi, ai posibilitatea sa le scrii unor parinti care se duc periodic la IAHP in Philladephia la recuperare.

Cartea pe care o citesti este excelenta pentru dezvoltarea creierului si a copilului. Este foarte buna, dupa parerea mea. Dar nu trebuie luata strict, ci doar ca un ghid. Chiar si copiii care nu au probleme fizice, ci doar la nivelul creierului, se dezvolta in ritmul lor. Baiatul meu nu a facut ceva decat dupa ce creierul lui s-a aranjat - vorbesc serios! Si, invers, dupa cum spune Doman: ajutandu-l sa faca ceva cu corpul sau, creierul s-a adaptat. (Baietelul nostru are leziuni la nivelul creierului, dar psihomotor a crescut foarte bine).

Daca vrei, putem discuta mai multe aici, la subiectul tau sau in privat. Deocamdata iti recomand, pe langa a-ti continua lectura placuta, si sa te uiti pe subiectul de mai sus, poate te va ajuta mai mult.

Sincer, eu recomand studiul tuturor aspectelor din metoda Doman.

katteryna spune:

Andrea multumesc mult pentru interventie si pentru sfaturi! Am citit tot, inclusiv discutiile pe acel forum pe care o sa il am in vedere.

O sa incerc sa mai sintetizez ce am mai citit in cartea mentionata.
"Patterning"
Intrucat s-a constatat ca muschii nu invata sa execute anumite miscari si ca cel responsabil pentru aceste miscari este creierul, se incearca stimularea creierului prin recrearea tiparelor corecte de tarare si de mers in patru labe.
In ceea ce priveste tararea, exercitiul este executat de 3 adulti lent si ritmic astfel:
-un adult intoarce capul intr-o parte, in timp ce un alt adult de pe partea corespondenta flexeaza bratul si intinde piciorul. Al treilea adult intinde bratul si flexeaza piciorul de pe partea opusa. Apoi se repeta miscari "in oglinda" cu capul in directia opusa.
Aici este un video sugestiv:
http://www.youtube.com/watch?v=QsAl97RyuX8

In ceea ce priveste mersul in patru labe, exercitiul este un pic diferit, bratul si piciorul de pe o parte se flexeaza in aceeasi directie cu capul.
Video sugestiv:
http://www.youtube.com/watch?v=G0Mvl6zduTE&NR=1




RAISA MARIA
BLOGUL NOSTRU
POFTITI IN BAZAR

Andrea_S spune:

Metoda este buna, din punctul meu de vedere.
Este totusi un efort pe care trebuie sa-l faca parintii. Ma refer la timpul dedicat, la materialele necesare. Plus ca sunt anumite lucruri din metoda care trebuie abordate cu atentie, specific copilului.
Poate sa completeze terapiile pe care un copil le urmeaza si astfel poate ajuta la imbunatatirea starii de sanatate.
Nefiind specialist ma abtin sa spun mai multe si de aceea indrum la carti sau la parinti care au facut asta la modul serios.

Andrea

katteryna spune:

Andrea, este intr-adevar un efort pe care trebuie sa il faca parintii pentru a aplica metodele Doman. Pentru noi personal este destul de greu sa facem spre exemplu exercitiul descris mai sus de tarare pentru ca ne cam lipseste al treilea adult... Ieri am incercat pentru prima data sa il fac impreuna cu tati fara sa ii miscam capul ci doar mainile si picioarele. Initial si-a dus capul singurica dupa mana flexata dar apoi, dupa 3-4 repetari, a obosit si a inceput sa planga asa ca am renuntat. Deci asta este un mare dezavantaj pentru noi.
Ce incerc eu sa aplic pana acum din ce am citit este sa ma joc cu ea tinand-o pe spate, adica sa o invat sa prinda jucarii sau obiecte din aceasta pozitie si nu tinand-o in sezut. Desi ea nu sta inca in sezut, in centrele de recuperare unde se face si ergoterapie, era asezata in scaunel si de acolo stimulata. Citind in carte cat este de important pentru copil sa invete sa isi miste membrele in aer, am zis sa incercam si astfel. Sper sa aiba rezultat!
Nu trebuie sa te abtii, ma intereseaza orice parere, fie ea a unui neavizat precum sunt si eu si iti multumesc mult pentru indrumari!


RAISA MARIA
BLOGUL NOSTRU
POFTITI IN BAZAR

nikkei spune:

Katteryna, e admirabil efortul tau de a incerca sa ne transpui ideile principale ale acestei metode. Mie personal imi folosesc enorm si spun asta pentru ca nu stiu engleza astat cat sa pot cat sa pot citi si intelege carti. De asemeni, eu sunt interesata de orice metoda care a dat rezultate la alti copii cu CP si care aplicata (macar si atat cat pot) pe langa celelalte terapii cred ca este de folos (oricum pana nu incerci nu poti aprecia foloasele, nu?).
Te rog din suflet sa continui ce ai inceput. Sunt sigura ca multor parinti le-ar putea folosi.
Multumesc si Andreei care ne-a mai dat informatii despre acest subiect, insa ele cat si link-urile fiind in engleza mie mi-au fost greu abordabile.
Sanatate puiutilor si Doamne ajuta!

wnimra spune:

Un subiect f interesant Katteryna .
Iti urez spor la munca cu pitica si spor la tradus , asteptam continuarea.

Mami de Alex( 27.07.2005 )

"Este o arta sa fii fericit printre necazuri"-babette:)

katteryna spune:

Nikkei, Wnimra

Mai sintetizez cate ceva din ce am mai citit:

Omul este creat sa primeasca informatii sa sa le redea. S-a constatat ca, in general copiilor cu leziuni cerebrale le este mai dificil sa redea informatia decat sa o primeasca. Prin redarea informatiei se intelege orice miscare pe care creierul o comanda corpului.Omul primeste informatii vitale prin vaz, tactil, prin auz, miros si gust. Toate acestea sunt extrem de importante pentru miscare.
Vederea
Fiind observati copiii sanatosi, se constata ca ei parcurg 4 etape ale vederii:
-prima etapa, in zilele imediate dupa nastere cand reactioneaza in mod reflexiv la lumina si intuneric. Este un reflex si ei nu percep si nu inteleg lumina(pupila se dilata la lumina)
-a doua etapa apare cand copilul diferentiaza varietatile de lumina.Vede silueta unei persoane si poate urmari cu privirea silueta unei persoane.
-a treia etapa, copilul incepe sa perceapa detalii ale obiectelor.
-a patra etapa incepe la varsta de 1 an si se incheie la varsta de 6 ani.
Mare parte din copiii cu leziuni cerebrale au probleme cu vederea. Aceasta problema nu vine de la ochi ci este din cauza leziunilor. Pe masura ce incep sa apara rezultate din punct de vedere motor la copiii cu care se lucreaza in institut, se constata ca si vederea lor se imbunatateste. Se ajunge la concluzia ca progresele vizuale ale acestor copii sunt direct proportionale cu progresele motorii.
Daca un copil incepe sa vada pentru prima oara, el trebuie invatat cum sa isi foloseasca noua capacitate. Caci spre deosebire de un adult care isi pierde vederea pe parcursul vietii si care stie cum arata lumea, un copil cu leziuni cerebrale nu are acest "avantaj".

RAISA MARIA
BLOGUL NOSTRU
POFTITI IN BAZAR

katteryna spune:

In ceea ce priveste simtul tactil se observa din nou patru etape de dezvoltare la copiii sanatosi, corespondente cu cele ale mobilitatii si vederii.
-prima etapa, in prima luna de viata, cand copilul are senzatii din reflex, cum este reflexul Babinski.
-a doua etapa, cand copilul raspunde prin plans la stimuli estrem de durerosi.
-a treia etapa incepe la varsta de 7 luni, cand copilul incepe sa cunoasca senzatiile pe care le simte( acum simte cand are scutecul ud) Acum incepe sa isi dezvolte echilibrul care este foarte important pentru simtul tactil.
-a patra etapa incepe la varsta de 1 an cand incepe dezvoltarea cortexului si acum copilul este capabil sa recunoasca prin simtul tactil dimensiunile unui obiect.
Ca si in cazul vederii se intampla foarte rar ca un copil cu leziuni cerebrale sa nu aiba probleme si din punct de vedere senzitiv. Si din nou se ajunge la concluzia ca problema nu este in mainile sau picioarele acestor copii ci in sistemul nervos responsabil cu primirea informatiilor. In cazurile cele mai usoare, copilul nu poate distinge intre un obiect cald sau rece desi este capabil sa distiga obiectul fierbinte sau foarte rece.Pe masura ce se gaseste calea de a stimula creierul, prin aplicarea exercitiilor (descrise mai sus) asupra mainilor, picioarelor si trunchiului, aceste exercitii nu vor afecta exclusiv membrele, ci sunt metode de a da informatii unui creier cu leziuni despre unde ii sunt mainile si picioarele.

Auzul are de asemenea patru etape de dezvoltare la copiii sanatosi.
-prima etapa, imediat dupa nastere, cand tresare la un zgomot puternic, o actiune reflex.
-a doua etapa, de la varsta de o luna, cand copilul percepe un zgomot puternic ca un posibil pericol pentru viata sa si incepe sa planga.
-a treia etapa, de la varsta de doua luni si jumatate cand copilul incepe sa inteleaga sunetele(nu si cuvintele). Daca mama il cearta, copilul plange pentru ca percepe tonul ei. Incepe sa perceapa care este sursa sunetului.
-a patra etapa incepe intre 6 luni si 12 luni cand copilul incepe sa inteleaga sensul cuvintelor.

Pe masura ce se imbunatatesc performantele mobile ale copiilor cu probleme, se imbunatatesc si performantele vizuale auditive si tactile fiind o conexiune clara intre acestea.

RAISA MARIA
BLOGUL NOSTRU
POFTITI IN BAZAR