Ghiocei de Martie-Aprilie 2009***328***
Raspunsuri - Pagina 4
chatonel spune:
monn, bine te-ai intors acasa 
ilink, stii si tu, dar zic si io :) baga-i pe teava pe destapti :P
Monnvas spune:
Sa va zic ultima impresie belgiana. Miercuri seara au venit parintii proprietarei sa ne uitam la contoare si sa le dam cheia (ea e plecata in vacanta). Cand ne-au vazut muntele de bagaje, tipul s-a oferit sa ne duca la aeroport. Ni s-a parut prea mult, dar tot ne-a dus de acasa pana la gara in dimineata asta. Concluzia mea a fost ca am intalnit niste oameni chiar speciali.
CRISTIAN (7.03.2009)
--------------------------------------
Where there's a will there's a way
cioburi de viata in 3
chatonel spune:
wow, monn, super :) cred ca v-au placut tare!
Ilinca_M. spune:
Bun-venit inapoi, gashca studioasa!
Saptamana trecuta exact pe vremea asta aruncam un ochi impreuna cu maica-mea la "Burlacul", sa ne mai miram un pic de prostia umana...De unde era sa stiu ce ne astepta ziua urmatoare? Tot acolo ma gandesc.
Sunt intr-o asemenea pasa incat vreau sa va impartasesc (nu pe larg, nu va panicati:) evenimentele de saptamana trecuta ca sa vedeti si voi cat de deosebita a fost mama mea in iubirea ei pentru mine.
Incerc sa condensez totul si sa nu intru in amanunte; totul a inceput vineri dimineata pe la 10 ca o indigestie, a vomat si amandoua am crezut ca o fi o indigestie si-o sa treaca cu Smecta. Totusi ii era rau in continuare, ii era si frig, transpira si racea transpiratia pe ea si eu ma gandeam ca asa am fost eu cand am facut toxinfectie alimentara, doar ca ea nu avea diaree. Am fost si la cabinetul dnei ficatzel, caci pe mobil nu raspundea; am rugat-o sa trimita macar o asistenta sa-i ea tensiunea, stam la doi pasi de cabinet, dar a zis ca "nu indisponibilizeaza o asistenta pentru o tensiune".
Bun, i-a prescris niste metroclopamid de-ala, naiba sa-l ia ca i-am stiut numele veci, niste colebil si alt cacatzish si cica in 2 ore ii trece.
Astfel ca am ajuns abia la ora 17 sa ne mobilizam sa mergem la Urgente, tot asteptand sa-i treaca.
Am dus-o pe picioarele ei, cum ar veni; la triaj asistenta a zis s-o duc la alt spital, mai indepartat, la "infectioase" pentru simptomele alea. Mama, hotarata cum e ea, s-a pus pe scaun:"doamna, nu ne mai puneti pe drumuri!" Si in 3 minute a vomat iar. La un moment dat m-am uitat in stanga la o fetita ce se lovise la picioare si pe cand m-am intors spre maica-mea picase intr-o rana, cu privirea in gol.
In fine, nu pe chestii fizice o sa insist, o sa vedeti.
Cand m-au chemat era toata monitorizata si au zis ca e infarct, asa de grav ca nu poate fi facut nimic medicamentos si daca-s de acord s-o duca smurd-ul la Cj, ca acolo ar putea fi o sansa.
Se facuse 19.30 deja, eu nu aveam cum sa ajung in Cj noroc ca Andrei era acolo (ma rog, era pe drum incoace dar s-a intors sa o astepte la Institutul Inimii cand i-am spus).
Doctorii de pe smurd au zis ca spera ca mi s-a zis cat e de grav si ca ei cred sincer ca nu vor ajunge cu ea pana la Cj. Mi se parea incredibil de nedrept, caci mami era constienta, vorbea cu mine!!
Ajunsa acasa am asteptat cu disperare sa ma anunte Andrei cand ajung...ma gandeam ca daca nu-mi suna telefonul e bine, ca aia de pe smurd ar suna numai daca...
Intr-adevar a ajuns in Cj, am si chicotit un pic cu Andrei la telefon caci maica-mea nu s-a dezmintit nici in situatia aia.
A zis Andrei ca a coborat unul din smurd si a zis:"e ginerele doamnei aici? ca a zis doamna ca nu coboara din ambulanta pana nu e ginerele ei aici!":))
Mi-a urcat moralul putin si am asteptat cu speranta sa vad ce zic medicii.
Revin, ca nu mai pot scrie chiar acum.
Ilinca_M. spune:
Cand m-a sunat apoi huzband mi-am dat seama de la primul cuvant ca nu e de bine...asa voce avea. A zis ca nu se mai poate face absolut nimic, e o ruptura de cord asa de mare ca nici nu poate fi incercat sa se faca nimic. Am inchis disperata ca nu puteam vorbi, am reusit sa-i trimit doar un mesaj sa le zica medicilor sa faca tot ce se poate si am intrebat daca nu poate sa mi-o dea la telefon.
A sunat apoi Andrei...si apoi am auzit vocea mamei mele
Vai, de cate ori nu ma enervam ca ma suna prea des!!! Si acum, sa-i aud vocea, cand nu mai speram...
Revin.
chatonel spune:
ilink, pling si eu cu tine si te string tare in brate... offf
Ilinca_M. spune:
Mi-a zis ca a plouat tare tot drumul, dar ea era in masina
. Si sa am grija sa inchid bine geamurile si aragazul!!
Tot la noi se gandea!
Pe la 12 noaptea mi-a dat-o Andrei pe doctoritza la telefon si ea mi-a explicat cu lux de amanunte care e starea maica-mii, de ce nu se poate face nimic, ca nici macar nu e chestie de Romania, ca oriunde ar fi fost la fel. Si a mai zis ca e chestie de cateva minute...maximum cateva ore si ca stie ca am copil mic si sa nu ma pun pe drumuri dimineata buna ca nu are rost, ca "dimineata nu ne va prinde in aceeasi formula"
N-are rost sa va descriu disperarea etc...dar la vreo 2 ore m-am adunat un pic si mi-am zis:"da'-s nebuna?! nu moare mami pana ma vede in niciun caz! Trenul e la 7 fara 20, si de ajung la 10 o prind in viatza, nici nu se pune problema!"
Credeti-ma ca nu era doar speranta, era siguranta ca voi mai vorbi cu ea! Oricum disperarea era enorma caci acum stiam clar ca o s-o pierd, dar era alinata cat de cat de gandul ca ne vom intalni a doua zi.
Si asa a fost, tufete!! Am mers cu Sophia direct la spital si maica-mea era stabila, cum fusese si cu o seara inainte!!
Asistenta m-a si intrebat cand m-a vazut:"dvs sunteti Laura? Ca atata ne-a zis c-o sa veniti!"
I-am dus-o si pe Sophia la pat, desi am avut emotii ca se va speria vazand-o asa, plina de cabluri...dar nu, i-a zambit si i-a intins manutele sa i le pupe (asta era ritualul lor) si maica-mea s-a chinuit sa-si intinda capul sa-i sarute manutele!! Si si-au facut tai-tai
Apoi am trimis-o pe Sophia si am ramas cu ea...sentimentul ala de neputintza...ca stai si nu poti sa intervii cu nimic in mersul lucrurilor...
I-am zis apoi ca lipsesc o ora jumate sa o hranesc si s-o culc pe Phiphi, a zis ca bine, ca si ea vrea sa doarma.
Acum era alta dr si un dr tanar, cred ca rezident si ambii mi-au zis ca absolut nimic nu e de facut dar amandoi erau vizibil stupefiati de faptul ca starea maica-mii e inca stabila. Caci intai vorbise dr. cu mine, mi-a zis ce grav e...apoi a intrat la vizita si a monitorizat-o si apoi mi-a zis ca nu-mi da nicio speranta in continuare, dar e inexplicabil cum de a rezistat atata cu ruptura aia, ca in asemenea cazuri se moare cel mai des instantaneu sau in cateva ore.
Dar eu stiu ca m-a asteptat pe mine!!! In acea ora jumate cat am lipsit, a murit...
Bianca2503 spune:
Of, Ilinca...nu e treaba ca sunt plangacioasa dar mama ta a stiut exact ce urmeaza sa se intample si a facut in asa fel incat plecarea sa ei sa fie mai "usoara". Te-a asteptat sa-si ia la revedere si apoi s-a dus sa doarma.
Nici bunica mea nu a vrut sa moara de fata cu noi si a refuzat sa mai lupte pentru ca ca ziis ca "si-asa voi aveti greutati nu mai trebuie sa fiu si eu o povara si sa faceti cheltuieli cu mine".
Stiu ca ce scriu eu aici sunt cuvinte ca nuca-n perete, ca nu ma pricep si nustiu ce sa zic in momente de genul asta.
Dar sa stii ca sunt alaturi de tine-telepatic.
Anaan spune:
Offf, Ilinca...nu stiu, de cand a murit mama ta ma simt fara cuvinte, nici nu stiu ce sa-ti spun, insa iti sunt alaturi. Le admir pe fetele care ti-au adresat asa vorbe frumoase, eu nu stiu ce am, parca s-a scurt-circuitat legatura dintre ganduri si cuvinte. Cred ca vine si de la faptul ca ti-am auzit glasul cand mi-ai dat vestea si ti-am simtit toata deznadejdea.
Ilinca_M. spune:
Anaan Doar pe tine te-am anuntat intai, tot ma gandeam ca vroiam sa te sun de un secol, sa-ti povestesc prin ce am trecut cu gradatia de merit, ca intre cunoscatoare...si uite in ce context te-am sunat prima oara:(.
E adevarat ca, dupa cum am mai spus, tufetele mi-au zis niste vorbe minunate, si Bianca si Monnvas, chatonel, tota lumea...dar cel mai tare si mai tare m-a marcat si m-a inseninat ceva ce mi-a zis Dyanna, si acum am intr-un coltz de suflet vorba ei, cum mi-a spus sa ma gandesc ca daca am gresit vreodata, maica-mea m-a iertat inca dinainte sa comit greseala Asa e, e atat de adevarat!