Condoleante, hannen!

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

Condoleante, draga mea.
Dumnezeu s-o ierte si s-o odihneasca si pe voi sa va tina puternici.







Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns columbiana spune:


Sincere condoleante Hannen! Dumnezeu s-o odihneasca.



http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danamiha spune:

Sincere condoleante Hannen! Dumnezeu sa va dea putere sa treceti prin aceasta incercare!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns DarkBendis spune:

Condoleante, Hannen! Fie ca mama ta sa se odihneasca in pace!




Dark Bendis
& Hogmanay Baby (31.12.2008)

"I dream of wolves. With them I run."
"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Katya spune:

Draga Hannen, condoleante!Dumnezeu s-o ierte pe mama ta si s-o odihneasca in pace! Te imbratisez!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laureta spune:

Condoleante Hannen!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Porumbita spune:

sincere condoleante!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lulu77 spune:

Sncere condoleante.
acum ai un inger pazitor.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Happy_in_TO spune:

Condoleante, Hannen. Te imbratisez cu drag si sint tare, tare trista de pierderea ta... Dumnezeu sa o odihneaca in pace.

Alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns hannen spune:

Va multumesc din suflet celor care sunteti alaturi de mine cu gindul si/sau cu o vorba buna.
De asemeni,condoleantele mele tuturor celor care au trait aceasta crunta durere.
Sunt parca intr-un vis urit din care nu ma mai trezesc.Recapitulez ultima zi,ultimele ore ...si nu pot sa mi le amintesc clar.E totul confuz.Traiesc cu regretul ca nu am "asimilat" sau nu am realizat ce se intimpla.Am reactionat ciudat(poate a fost felul prin care Dumnezeu a ales sa ne "anestesieze"),stiam ca moare si NU realizam cu adevarat.
Ea m-a iertat dar nu stiu daca eu pot sa ma iert.

Ma tot gindesc dar nu gasesc nimic care sa usureze durerea.Nu gasesc speranta ca va fi mai bine.
Mi-e sufletul sfasiat si car un sac de pietre pe inima.As vrea sa ma trezesc si sa aflu ca a fost doar un cosmar.



************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!

Mergi la inceput