Intre iubire si copil,dar.......cu amandoi!

Am deschis acest subiect nu din nevoia de a primi sfaturi,ci pur si simplu din dorinta de a discuta cu cineva,poate chiar care a trecut sau trece prin ceva asemanator.Simt nevoia sa vorbesc cu cineva care ma poate intelege,desi e destul de greu de inteles ce vreau eu sa fac.Nu cred ca mai trece cineva printr-o situatie identica pentru ca fiecare situatie e unica in felul ei,insa exista cu siguranta cazuri asemanatoare.
Am 33 de ani si cred ca sunt insarcinata.Nu sunt sigura,dar au trecut 6 saptamani de la ultimul contact sexual.Nici urma de menstruatie!Ceva simptome,da,pot spune ca exista dar nu mereu si au fost mai accentuate acum cateva saptamani.Am avut o sangerare care mie personal nu prea mi-a semanat a ciclu,dar asta numai doctorul va confirma sau infirma in urma unui consult pe care am de gand sa-l fac saptamana viitoare.
Ideee e ca eu imi doresc enorm acest copil pentru ca este de la cel pe care l-am iubit toata viata.Din pacate,insa,el nu poate fi langa noi.Si nu va putea fi niciodata.Ba mai mult,faptul in sine de a avea un copil cu mine ar constitui o problema pentru el,si pe buna dreptate.Situatia este destul de complicata si nu voi da amanunte.
De aceea el respinge ideea unui copil,in timp ce eu aman vizita la doctor de frica unui raspuns negativ,adica de teama sa nu aud ca este vorba de vreo dereglare si ca de fapt nu sunt insarcinata.Mie deja mi-a intrat in cap ideea ca este cineva la mine in burtica si asta imi da un sentiment foarte placut...ceva ce n-am mai simtit niciodata pana acum!De aceea ,sunt gata sa imi asum toata responsabilitatea,oricat ar fi de greu.Nu imi este frica,sunt destul de puternica si cred eu in sufletul meu ca se va gasi un gram de noroc si pentru copilul meu,ca sa se poata face mare si sanatos doar cu un singur parinte,pentru ca eu nu am de gand sa caut un sot sau un tata.Nimeni nu-i poate fi mai tata decat tatal lui,asa ca a-l creste singura este ceea ce imi doresc cu adevarat,pentru ca tatal lui nu poate fii cu noi.
Problema mea consta in faptul ca eu nu vreau sa-l pierd pe niciunul.Adica imi doresc si tatal si copilul.Se pare insa ca nu este posibil asa ceva si eu nu am de gand sa fac alegeri.Si unul si celalalt sunt de la Dumnezeu,asa ca nu voi renunta la nici unul! Cum voi face,asta numai Dumnezeu stie,pentru ca este o mare problema.De aceea nu am nevoie de sfaturi,pentru ca nu exista nici un sfat potrivit in situatia asta! Singurul lucru pe care il voi face va fii sa fac tot posibilul sa pastrez si tatal si copilul in viata mea,fiecare asa cum vrea sa vina.Probabil ca ma voi adapta si ma voi mula pe situatiile care se ivesc clipa de clipa,zi de zi,pentru ca nu exista o lista de instructiuni pentru asta.Din pacate! Sper sa reusesc,pentru ca daca nu voi reusi,durerea va fii cumplita!Nu stiu cum am sa fac,o s-o iau pas cu pas,zi cu zi,minut cu minut si ma voi ruga la Dumnezeu sa ne dea o sansa,la toti 3(sau poate4!)....nu stiu sub ce forma,nu stiu nici cum....Tot ce stiu este ca il iubesc enorm pe tatal copilului si nu vreau sub nici o forma sa-l pierd,si de asemenea nu vreau sub nici o forma sa renunt la copil.
De aceea vroiam sa stiu daca a mai trecut cineva prin ceva asemanator,macar sa am un sprijin moral,ca undeva intr-un colt de lume mai exista cel putin o femeie ca mine care isi iubeste enorm barbatul si copilul si nu poate alege....si nici nu poate face diferente...si care a stiut de la bun inceput ca va fii o mama singura si ca va trebui sa se lupte in acelasi timp sa aiba grija si sa creasca bebelusul,dar si sa pastreze si sa nu piarda iubirea si omul pe care il iubeste mai mult decat pe ea insasi.Oare va fii posibil?Vom vedea.....! O vorba inteleapta spune asa: "Totul e posibil,e doar o chestiune de timp!".Mergand inainte cu credinta si cu foarte multa dragoste pentru omul iubit dar si pentru copil,...sper ca va rasari si pentru mine soarele intr-o zi......sau poate ca nu....asta numai Dumnezeu o stie......!
Astept gandurile si ideile voastre,dar nu sfaturi,pentru ca nu voi renunta la drumul meu,iar acesta este impreuna cu iubitul meu dar si cu copilul nostru,indiferent sub ce forma! Multumesc.

A_Iulia spune:

De ce nu poti forma o familie cu tatal copilului? Este casatorit? I-ai spus ca e posibil sa fii insarcinata?

asteryaro spune:

Bun venit pe DC .
Indraznesc sa spun (nu intreb, doar spun ) ca El este casatorit, cu familie, copii... de aceea totul este imposibil.
Sau religia nu-i permite...
Te iubeste? Nu ne spui nimic despre asta...
Cred ca iti poti face un test rapid de sarcina, afli rezultatul, si abia atunci poti incepe sa te gandesti ce si cum va fi. Asta este parerea mea.
Speri sa-l poti aduce langa tine, in detrimentul altora, nu-i asa? Speri sa-l poti rupe de familia lui, definitiv si irevocabil...
Astea toate, in sinea ta, in adancurile tale, neavand curajul sa le spui cu voce tare...
Nu stiu ce idei astepti, ce pareri... atata timp cat nu vii cu mai multe date, dar este dreptul tau la intimitate, desi pe un forum nu te prea poti astepta la asta.
Iti doresc sa gasesti calea cea mai buna, pentru toata lumea .

szivarvany spune:

Ai scris in final despre rasaritul soarelui.
Depinde doar de tine ce inseamna exact asta.

Ar fi bine sa afli daca e sau nu sarcina, sa stii clar un lucru. Pana atunci putem doar face scenarii

Daria & felina fioroasaGIULIA(2004 08 16) cu Sela


Campanie speciala, pentru steluta de mare, DAVID

7mai2011 spune:

Este vorba despre principii de viata,nu neaparat de statutul social.Este vorba de a respecta ceea ce isi doreste persoana pe care o iubesti,pentru ca atunci cand iubesti cu adevarat pe cineva,iubesti si respecti omul acela asa cum e,nu incerci sa-l schimbi si nici nu alegi ce parte din el vrei sa iubesti si ce parte nu.Il iubesti cu totul asa cum e el,asta e iubirea adevarata si neconditionata.Daca el isi doreste libertate si asta il face fericit,eu nu-l pot face nefericit oferindu-i altceva ,care numai libertate n-ar fii pentru el.Dar asta nu inseamna ca trebuie sa renunt eu la ce imi doresc,adica la copilul acesta.Se pot face amandoua: adica ii pot respecta libertatea,fara a-l implica deloc in evenimentul acesta,pentru ca vreau sa fie fericit,iar eu pot avea copilul,pentru ca pentru mine copilul inseamna fericire! Avem prioritati diferite pe scara de valori,dar asta nu ne impiedica cu nimic sa ne iubim si sa ne intelegem,atata timp cat fiecare il respecta pe celalalt si ceea ce isi doreste celalalt cel mai mult ca sa fie fericit.Daca nu oferi fericire omului iubit,atunci ce poti sa-i oferi?Si ce rost mai are dragostea?Fericirea si iubirea sunt esenta vietii si fiecare le percepe in felul lui.Dar asta nu inseamna ca unul iubeste mai putin si altul mai mult,inseamna numai ca fiecare iubeste in felul lui,pentru ca fiecare e unic,dar iubirea tot aia e!Mai ales atunci cand e neconditionata,pentru ca de fapt aceea este adevarata iubire! Restul e doar atractie sexuala si atat! In cazul meu,este mult mai mult chiar si decat o iubire neconditionata.....!Din pacate,nu exista cuvinte care sa poata explica sau descrie asta!

7mai2011 spune:

Nu are absolut nici o importanta "de ce" nu se poate,"de ce" e imposibil! Important este ca e imposibil,si atat!Ce sens are sa ne orientam atentia pe "de ce"?Ideea este ca nu se poate si gata!
Da,ma iubeste! Si ma iubeste chiar foarte mult! Mai era cazul sa spun ceva despre asta,atata timp cat incerc pe orice cale sa pastrez copilul de la el?Cand imi doresc atat de mult copilul ,pentru ca e de la el?Este el si cu mine intrupati intr-un bebelus!Nu are importanta testul de sarcina,pentru ca ceea ce se intampla acum se poate intampla oricand,in cazul in care presupunem ca nu sunt gravida acum!Pot ramane oricand gravida si as ajunge din nou unde sunt acum! Deci posibilitatea trebuie luata in calcul in orice clipa!Nu am de gand sa folosesc mijloace contraceptive,pentru ca ,cu ocazia asta ,mi-am dat seama cat de mult imi doresc de fapt un copil cu el si nu as face nimic sa impiedic asta,atata timp cat am 2 maini si 2 picioare si un cap intre urechi si sunt in stare sa muncesc si sa cresc copilul asta! De ce sa ingrop ideea de a avea un copil de la el?Cand imi doresc atat de mult? Si eu am dreptul meu la fericire,iar a avea un copil cu el este unul din lucrurile care m-ar face fericita!Chiar daca,din pacate,el nu va fii langa bebelus! Dar va fii in continuare cu mine si vom fii in continuare ca si acum sau mai bine,pentru ca eu voi face tot posibilul sa fie asa!Il iubesc pe barbatul acesta de la 20 de ani si il voi iubi toata viata si in vietile viitoare! Este unica mea dragoste,restul relatiilor mele au fost total lipsite de importanta si de substrat emotional!Asa ca,voi face tot posibilul sa pastrez armonia si pacea intre noi,dar si darul cel mai scump pe care acest barbat mi l-ar putea face:copilul lui!Intr-adevar,e greu sa nu ai tata,si eu sunt o femeie care am crescut fara tata si am suferit enorm,mi-a lipsit enorm....dar,am supravietuit,si iata-ma aici,intr-o relatie extraordinara cu acest barbat pe care-l iubesc enorm ,si purtand copilul lui in mine! Ce poate fii mai frumos? Si noi,cei care am crescut fara tata,avem si noi dreptul la fericire si uite ca exista si pentru noi cineva care sa ne arate ce frumoasa e viata de fapt! Asa va fii si cu copilul acesta,va supravietui,voi avea grija sa suplinesc cat pot lipsa tatalui,desi sunt convinsa ca nu voi reusi in totalitate,dar asta nu il/o va impiedica niciodata sa-si gaseasca fericirea si iubirea vietii lui/ei,asa cum am facut si eu!
Nu sper nimic si nu vreau nimic din ceea ce nu il va face fericit(asta referitor la faptul ca imi spui ca sper diverse lucruri in sinea mea)!El este singurul care poate lua decizii in ceea ce il priveste,eu nu pot si nici nu vreau sa il determin sa ia o hotarare in favoarea mea!El o va lua daca va vrea...si daca nu o va lua ,asta nu ma va impiedica in nici un fel sa il iubesc la fel de mult! El este acelasi barbat pentru mine indiferent ce face sau nu face,ce zice sau nu zice! Iubirea mea pentru el este aceeasi si nu mi-o poate lua nimeni! Nici chiar el nu ma poate determina sa nu-l mai iubesc! Pentru ca e imposibil! Il pot iubi la fel de mult si daca nu e langa noi si daca nu e tata pentru copilul lui....si in orice conditii! Il iubesc in primul rand pentru ca ma primeste pe mine in viata lui si asta e cea mai mare dovada de iubire! Mai mare de atat nu exista!
De fapt nu astept idei,vreau doar sa pot vorbi cu cineva pentru ca momentan nu stie nimeni prin ce trec si nici nu va stii cineva pana nu va incepe sa fie evident,adica vizibil!Din momentul acela va trebui sa am foarte mare grija la fiecare pas si in fiecare secunda,daca vreau sa pastrez acest barbat langa mine! Voi fii in pericol in fiecare moment! Ma poate vedea orice cunoscut,prieten comun,se poate intampla orice,oricand....va fii tare greu,cumplit de greu,dar nu cred ca imposibil! E vorba de cateva luni,atat.Cam din septembrie pana la sfarsitul lui ianuarie,cand o sa nasc.Pe urma,pericolul va disparea complet,pentru ca nu va veni nimeni la mine acasa sa vada daca am vreun bebe pe acolo sau nu.Si daca ma va vedea cineva cu el in brate sau in carut voi spune ca este al unei prietene.Cam asta e planul meu....cam asa gandesc eu ca pot face ca sa impac pe toata lumea....pentru ca il iubesc pe barbatul acesta atat de mult incat nu l-as lasa sa plece sub nici o forma,in nici un fel de conditii! Decat daca va dori el....atunci chiar ca nu voi mai avea ce face....dragoste cu sila nu se poate....! Dar,eu il voi iubi in continuare,la fel de mult....chiar si in absenta lui! Am mai facut asta vreo 10 ani,ce-i drept nu la intensitatea asta,dar el e sufletul meu si il voi iubi mereu,dincolo de timp si spatiu.Eu voi fii mereu doar a lui,pentru ca de fapt a lui am fost mereu....numai ca nu am stiut asta! Acum stiu si ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare clipa ca l-a adus in viata mea si ca l-a creat,in primul rand! Asa cum e el,e PERFECT!!!!

szivarvany spune:

Esti gravida ?

Stai ca am citit mai indeaproape.
La 33 de ani eu nu cred ca poti gandi ca poti ascunde un bb sau sa zici asa vreo 18 ani ca e al prietenei bune


Daria & felina fioroasaGIULIA(2004 08 16) cu Sela


Campanie speciala, pentru steluta de mare, DAVID

My_Lady0091 spune:

idealizezi prea mult totul.sper ca acest copil sa te readuca cu picioarele pe pamantul nostru imperfect.

spor&sarcina usoara!

*Blackmoon Lady 5+si lipistocul meu iubit

7mai2011 spune:

"Rasaritul soarelui",pentru mine,inseamna sa fim toti 3 sau toti 4,sau....noi amandoi(in cazul in care nu sunt gravida acum)impreuna! Dar daca vom fii noi doi impreuna,atunci cu siguranta vom ajunge sa fim noi 5(cel putin!) impreuna.....pentru ca eu imi doresc minimum 3 copii cu el.Tinand cont de faptul ca mama mea a avut doua perechi de gemeni inaintea mea,pe care din pacate i-a pierdut din cauza unor suparari in timpul sarcinilor,....am toate sansele sa cresc numarul copiilor fara prea mare efort!
Da,e adevarat....sper ca el isi va schimba prioritatile pe lista de valori si va pune in capul listei o familie pentru noi amandoi!Si pe urma libertatea,pentru ca eu i-as acorda in continuare aceeasi libertate ca si pana acum....adica TOATA!Nu l-as obliga sau forta cu nimic pentru ca nu mi-ar place sa am o astfel de relatie! El poate sa faca exact tot ceea ce il face fericit in momentul respectiv! Daca el e fericit,voi fii si eu!De aceea nu vreau sa-l fortez cu nimic nici in situatia actuala,aceasta cu copilul,pentru ca eu vreau sa il vad fericit! MEREU!Este ceea ce imi doresc cel mai mult,sa-l vad cum rade,cum zambeste,cum se bucura.....l-am vazut si suparat....si trist....si m-a durut foarte tare! Mai ales pentru ca eu provocasem toata acea tristete,toata acea suparare! E cumplit sa vezi cum barbatul pe care il iubesti sufera!Si asa,exista suferinte asupra carora eu nu pot interveni ca sa i le iau,dar poate pot sa i le indulcesc putin si cred eu ca asta conteaza.Daca pot sa-i fac bine,voi face tot posibilul pentru asta!
Din pacate,nu depinde de mine "rasaritul soarelui"! Eu nu pot forta nimic si daca l-as aduce langa noi fortat,obligat,nu mi-ar placea!
Stii.....undeva in visele mele mi-as dori ca el sa vina la mine si sa-mi spuna ca ramane definitiv,dar......nu numai pentru ca am ramas gravida cu el! Vreau sa ramana pentru ca asta isi doreste cu adevarat,indiferent cati copii vom avea sau nu(pentru ca oricum vom avea,garantez eu!!!!)....vreau sa ramana pentru ca asta simte.....pentru ca asta il face fericit pe el....si nu din obligatie morala fata de mine si copil! M-ar durea sa se intample asa si toata viata m-as intreba daca el e langa noi acum din obligatie,din datorie....sau pentru ca asa isi doreste cu adevarat.....
Asa cum am raspuns si celorlalti,"scenariul" poate aparea oricand,in cazul in care acum voi primi un raspuns negativ in urma consultatiei pe care o voi face saptamana viitoare!Dar....undeva in adancul inimii mele....eu sper sa fie cineva in mine acum.....pentru ca e prea multa dragoste in noi amandoi....si ea trebuie sa se intruchipeze intr-un copil....sau mai multi.....Altfel,noi doi vom plezni....dragostea noastra unul pentru celalalt da pe dinafara....e foarte multa....ea trebuie sa se duca undeva.....si sa ramana tot cu noi....si nu poate altfel decat intrupandu-se in copiii nostri....

szivarvany spune:

Fericirea trebuie sa o gasim in noi, ca daca o asteptam sa ne fie oferita de altii pe tava poate dura mult.

Ai atatea planuri nerealiste incat incep sa ma intreb daca vb pe bune

Daria & felina fioroasaGIULIA(2004 08 16) cu Sela


Campanie speciala, pentru steluta de mare, DAVID

A_Iulia spune:

Totusi subiectul asta e pe bune, sau e SF?