Lipsa de ambitie II

sorana spune:

Era un concurs de limba romana la care aproape la fiecare subiect se scadea 1 p pentru "aspectul neingrijit al scrisului". De inteles, au inteles, ca a luat destul de mult, daca nu intelegeau lua doar cele 10 p din oficiu

M-am uitat in baremul acelui concurs pentru clasele mai mari. Doar la a II-a si a III-a au fost scazute multe puncte pentru aspectul scrisului, la a IV-a doar 2p in total iar de la a V-a in sus prostia asta nu mai apare in barem deloc.
Asa ca nu-si "rateaza sansele" sau ceva . Doar in clasele mici o sa aiba puncatj mai mic la concursul cu pricina, asta daca il mai platesc anul viitor, ca poate nu mai vreau sa le dau bani pentru un asemenea barem.
La scoala nu se puncteaza deloc "aspectul" scrisului, conteaza doar sa fie lizibil.

pisigri spune:

Sorana, iei prea personal totul, serios.
Cind decizi sa participi la un concurs, inseamna ca ii accepti "termenii de utilizare" ca sa zic asa. In plus, fiind un concurs de limba romana, inteleg si interesul acordat redactarii. Si inteleg si de ce a fost acordat acest interes in special in cazul claselor mai mici, cind se formeaza scrisul si deprinderile legate de redactare. Sint sigura ca daca nu era vorba despre fetita ta si despre sentimentele ei, ai fi judecat mai obiectiv cit de corect sau de incorect este sa punctezi si aceste aspecte.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Sabina spune:

nu-i adevarat. Sorana nu a zis ca e corct sau incorect, a zis ca in cazul lor nu are sens sa participe daca i se scade asa mult pt scris.

voi luati totul mult prea personal si faceti judecati de valoare si i-ati jignit copilul spunand ca e o mentalitate paguboasa sa nu lucrezi 1000 de ore pe zi la scris frumos ca sa iei premiu la concursu lu peste prajit.

copilaria inseamna joaca si fericire, nu zeci de teme si exercitii , numai ca murim noi de frica ca nu avem copii perfecti.





Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

andacos spune:

Exact!
Si uite asa ne intoarcem la ceea ce am afirmat in prima interventzie ca nu suntem capabili sa acceptam mediocritatea copiilor nostri(a fi mediocru inseamna a nu fi perfect),ci ii impingem peste limitele lor din dorintza de a ne satisface orgolii proprii!

Dana

www.dropshots.com/andacos#" target="_blank">handarbeit

lorelaim spune:

Sabina - eu sincer tre' sa-ti spun ca nu am nici o dorinta ca prunca mea sa fie "perfecta" (intre noi fie vorba - perfectiunea nu poate fii gasita printre oameni ) - insa "mor de frica" sa nu "piarda trenul"... adica sa nu fie in rand cu ceilalti. Sotul meu imi spune "keep up the good work" - adica n-o lasa pe tanjeala, lucreaza cu ea (desi noi - amandoua - ne-am lasa pe tanjeala una pe alta: nu tu lectii, nu tu activitati - ci doar la joaca in parc, la pick-nick-uri si citit povesti, la desenat si ascultat muzica, etc "la dolce vita" - nu alta). Din pacate nu ne da voie viata sa o lasam moale. Ma uit in jur si vad ca daca nu ma ocup de ea e foarte posibil sa se simta pierduta mai tarziu si sa nu se mai adune niciodata. Vad/citesc cate probl exista in randul adolescentilor si tinerilor si ma sperii numai la gandul ca nici n-am timp sa ma dumiresc cum a trecut copilaria ei si ma trezesc in batatura cu o adolescenta pe care nu o s-o mai recunosc. Societatea nu-mi da voie sa ma relaxez si ei sa se joace non-stop. Da - nici eu la 6-7 ani nu citeam cat citeste ea, nu vorbeam 4 limbi, nu auzisem de mindfulness, habar n-aveam cum se fac copiii, etc. Pur-si-simplu copiii nostri isi pierd mai repede dreptul la copilarie... evolueaza mult mai rapid... societtea ii impinge spre o maturizare intelectuala fortata. Si multi dintre ei nu reusesc sa tina pasul - neimpinsi/sprijiniti de parinti - deoarece nu au maturitatea emotionala necesara. Pentru mine ca parinte nu e o bucurie ca trebuie sa ma motivez si sa o motivez si pe ea sa faca cat face. Oho - cat de usor mi-ar fii sa o iau de la sc si sa me jucam. Atat - sa ne jucam. E posibil? Da - cu conditia sa nu-mi pese ce se intampla MAINE in viata ei (ce va face la evaluation? - de ex).

Intr-adevar munca - indif ca este fizica sau intelectuala - nu e o rusine (e un rau necesar ). Dar care dintre ele e mai bine platita? Care asigura omului un trai mai decent pentru el si copiii lui? Fiecare meserie are avantaje si dezavantaje. Imi amintesc ca mie nu mi s-a spus niciodata ca o sa ajung "maturatoare" - dar mi-au spus colegii la sc (prin a Va) ca pe ei asa ii "sperie" parintii. Si intr-o buna dimineata, trezindu-ma f devreme m-am uitat pe geam si am privit maturatorii si gunoierii care curatau strada pe la 5am. Mi-am imaginat oare ce viata au? Si am realizat ca tre' sa le fie greu, ca nu e o placere sa fii "sus" si sa lucri cand altii inca se intorc de pe o parte pe alta in asternut, ca arata tare "murdari" si "prapaditi" si infrigurati... si mi-a fost tare mila de ei. Apoi in Canada i-am vazut pe muncitorii din constructii lucrand iarna la -10 grade afara (priveam pe geam din cladirea alaturata, din birou) si nu pareau deloc fericiti si m-am gandit "vai de capu' si de zilele lor... pe vremea asta sa trebuiasca sa lucrezi afara!"

Cu ani in urma a fost un documentar f interesant - pe Dicovery sau pe History - despre cele mai grele/urate/periculoase meserii din istorie (ceva de genul "The worst jobs in history").

Sabina spune:

Lorleai, eu vroiam sa spun ca e o diferenta in a nu te lasa pe tanjala si a solicita copilul in directii in care nu are absolut nicio inclinatie.
(vezi copila Soranei si scrisul frumos la clasa a doua)



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

lorelaim spune:

Sabina - am inteles acum la ce te refereai

Luna1 spune:

Eu sunt foarte de acord ca trebuie sa acceptam mediocritatea si imperfectiunea copiilor nostri. Insa parerea mea e ca exista o linie foarte fina intre aceptarea mediocritatii si neglijare.

Am auzit o gramada de parinti pe aici cu expresia "atata poate el!" in schimb pe copilul ala nu l-a ajutat nimeni sa inteleaga temele acasa, nu a incercat nimeni sa lucreze putin in plus cu el acasa pentru a compesa ce nu intelege la scoala.

Ca un exemplu: (fara a fi lauda) in fiecare an fiecare profesoara imi lauda baiatul ca are un potential fantastic. In fiecare an acelasi profesoare imi spun ca este foarte lenes, fiind cel mai bun din clasa folosindu-si doar 50% din potential. Parerea lor. Si a mea in timp caci l-am analizat. As putea sa ma asez pe lauri si sa zic "atata poate el, e oricum cel mai bun din clasa!" insa copilul meu isi face temele date in 10 minute, dezordonat si fuge la joaca. In conditiile in care in noiembrie are examen pentru 3 scoli cotate ca fiind excelente in Anglia, nu in zona mea doar. Una dintre ele e in primele 10 scoli din Anglia. Acolo vrea EL sa mearga. Insa fara sa exerseze deloc.

Sunt copii aici care exerseaza 4 ore pe zi pentru asta. Eu ii cer doar 30 min. Atat. Deci nu, nu pot cadea in delasare, avand scuza ca ii accept mediocritatea.

Sabina spune:

da nu ii ceri sa lucreze la ceva ce nu va putea niciodata



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

chatonel spune:

pai si daca nu are nici o inclinatie il lasi asa, sa creasca in voia naturii, ca buruienile?