Lipsa de ambitie?!

Raspunsuri - Pagina 7

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns rrox3 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Soleil

.
Anul asta, am intrebat-o - vrei sa inveti sa mergi cu bicicleta? Nu. De ce? Ca nu pot, ca nu stiu. Pai d'aia inveti, ca sa stii. Nu, ca nu pot, ce-mi trebe mie bicicleta. Hai macar sa incerci, n-ai vazut la ski, tot asa ai spus, ca nu poti si ai invatat si ti-a placut.
In fine, am lasat-o sa rumege, dupa o saptamana vine ca ea vrea cu bicicleta. Intr-o ora a invatat.
Acu' ce trebuia sa fac? Dat fiind istoricul de anul trecut, trebuia s-o las in pace? Uite ca n-am lasat-o. A invatat si ii place chiar foarte tare, acum, dupa 2 saptamani, face acrobatii, se ridica in picioare, prostii d'astea...



Pai despre asta vorbim N-ai presat, i-ai ridicat doar mingea la fileu si i-ai permis sa decida ea. Ai incurajat-o si ai stimulat-o, fara sa o obligi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns arturicii spune:

Noi avem 2 baieti in cls 1.

Am pornit pe drumul scolii cu convingerea ca Nu ma voi implica la teme. Stau la scoala 8 ore/zi, din care 1 ora este dedicata temelor.

Cum ar fi daca dupa 8 ore de scoala, cand ne intalnim sa ne apucam de verificat lectii, citit cuvintele, cartea, etc? Apai timp ptr joaca, ptr sport, cand mai ramane?

Invatarea se face in clasa, lectiile la scoala. Punct. Am aceasta convingere si le-o spun si lor.

A, nu inseamna ca nu am habar de ce fac ei in scoala. Zilnic trebuie sa le semnez agenda, saptamanal dictarile si lucrarie.
Si scoala aici nu e asa de usoara pe cat credeam. Da, au alta abordare insa materie e f multa. De ex deja studiaza geometrie in spatiu, au probleme de mate cu prisme, cuburi, etc.

Si nu au "10" pe linie. Au si 9, au si 8 insa per total sunt peste media clasei. Si e doar datorita lor.




Ioana & Arturicii'SIn limba ta ti-e dor de mama


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AB_AC spune:

Eu n-am avut nicio solutie decat aceea de a ma implica in temele lor.
Cand fetita mea a intrat in grupa mare aici si a inceput sa citeasca si a primit primele teme nu intelegea engleza prea bine. Nici in clasa nu reusea sa prinda tot. Asa ca am facut temele impreuna.

Acum dupa un an isi face o parte singura, o parte cu mine. In plus lucra suplimentar pentru ca eu consider ca nivelul matematicii e prea slab. Puteam sa o dau la scoala rusa duminica, dar preferam sa fac cu ea eu.
Unii din colegii ei isi fac singuri temele. A vrut si ea sa nu o bat la cap. Si m-am oprit. A facut ce a vrut. Dar rolul meu la teme nu era sa o ajut sa le faca. Asta poate si singura, rolul meu era sa subliniez cate ceva mai subtil, o solutie mai usoara sau mai eleganta, sa vad din modul ei de a gasi o solutie daca nu cumva face erori de rationament.Diferenta dintre bine si foarte bine. Lasata in pace si-a facut temele, dar in doua luni de independenta a trecut de la grupul avansat de mate la cel mediu ... profesoara ne-a spus ca nu facea suficient de repede ca sa tina pasul si ramanea in urma grupului. N-am certat-o dar s-a suparat ea singura. A revenit in grupul avansat dupa doua saptamani de munca. Copii din grupul de avansati lucreaza acasa.

Sunt foarte ambitioasa, dar nu mi-as certa copii pentru lipsa lor de perfectiune. Radem de multele si maruntele imperfectiuni si-i las sa rada de ale mele... Cel mic, e mai suparacios si-l deranjeaza putin si rasul, dar a inceput sa accepte ca rolul meu nu-i doar sa-i incurajez. Eu sunt prima care le va spune cand ceva e in neregula. CXa se poate repara au nu depinde. Dar sper sa avem intelepciunea de a accepta ce nu poate fi schimbat si puterea de a schimba ce putem.

In fine eu nu-s de acord sa-mi las copiii la after-school sa se ocupe altii de ei. Pot ramane la club-uri sa se amuze sa socializeze, dar treaba se face verificat si corect acasa. Disciplina si atitudinea fata de munca se formeaza in primii ani si le va ramane pentru toata viata.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisigri spune:

Mai, eu cred ca exista copii care lasati in pace si incurajati subtil sint destul de constiinciosi sau destul de ambitiosi incit sa aiba rezultate satisfacatoare.
Dar ma sint si multi copii mai putin constiinciosi, mai visatori, mai inclinati catre arta si nu catre stiinte exacte, mai lenesi, mai lipsiti de ambitie, care inca nu sint destul de maturi incit sa constientizeze ca invatatul materiei din clasa I va avea ca rezultat implicit posibilitatea de a intelege si materia de clasa a IIa etc. Si atunci, in cazul lor, este fireasca implicarea parintilor.

Verificatul temelor pe ascuns? Cui foloseste? Mie se pare un fel de ascuns dupa deget si mintit copilul, nu? Ca daca tu, ca parinte care i-ai verificat tema pe ascuns, esti nemultumit de calitatea temei, ce faci? Te prefaci ca deodata vrei sa ii vezi tema, si brusc te apuca indignarea, si il pui sa o refaca... Nu mai bine stie copilul din start, ca regula, ca mama/tata ii vor verifica mereu temele?

Si atitea critici si acuze asupra sistemului de invatamint... O fi el prost, dar pina la urma, pe asta il avem, asta ne pregateste pentru gimnaziu, apoi liceu, apoi facultate, deci lui trebuie sa ne conformam.
atitudinea asta de superioritate, de "sistemu e de cacat", e perceputa de copil, care nu e destul de matur nici sa aprecieze de fapt calitatea reala a sistemului (dar citi dintre parintii care fac afirmatiile astea sint de fapt indreptatiti sa aprecieze calitatea sistemului?), atita cita este, si nici sa inteleaga ca asta avem, cu asta defilam, si asa timpit cum e, daca vrea la facultate trebuie sa puna mina sa invete si sa se conformeze rigorilor lui.






http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisigri spune:

A, si mai este ceva. Nu stiu cum e acum cu clasa pregatitoare, dar "pe vremea mea":
Clasa I era scena primei confruntari cu responsabilitatea. Ca la gradi nu aveai teme, daca aveai cu cine sa stai acasa puteai sa lipsesti bine merci oricit (ceea ce eu am si facut) etc.
Pe cind clasa I insemna deodata mult mai multe rigori. Atentie si concentrare si stat intr-un loc cite 50 de minute, un program pe care invatatoarea nu il mai adapteaza dupa cum simte ea ca reactioneaza copiii ca grup. Bine, mai face si sa o pauza, noi faceam citeva miscari de gimnastica la marginea bancutei de exemplu, se mai destindea atmosfera. Dar deodata, copilul se vede pus in fata asumarii responsabilitatii pentru niste chestii pe care poate nu le prea integreaza, ca notele sau faptul ca "daca nu inveti acum, golurile se aduna si peste un an n-o sa mai intelegi nimica" pot fi chestii tare abstracte si lipsite de sens pentru unii pitici.

Si daca piciul nu are nici un gind sa se conformeze unor rigori, ce faci? Stai cu miinile in sin bocind ca sistemul nu e bun si iti streseaza pruncul? Sau incerci sa supraveghezi, sa indrumi si, de ce nu, sa impui uneori, cind e cazul si cind e suficient de importanta?

Si temele astea nu-s chiar asa de fleurs de coucou. Tema e un exericitiu, e menita sa consolideze ceea ce copilul a "prins" in clasa. Regula de 3 simpla e predata in clasa, dar "naturaletea" si obisnuinta de a o aplica (corect) vine dupa exercitiu. Asa cum la inceput e greu sa faci adunari de numere cu 2 cifre, iar daca esti la mate intensiv, ajungi sa faci mental operatii mult mai complicate, dupa antrenament, desigur.

Cred si eu ca tabla inmultirii este un stress continuu pina la virste matusalemice daca lipsa de exercitiu te face ca la fiecare 8x5 sa te gindesti sau sa numeri pe degete 8x1 = 8, 8x2 = 16.....etc. Daca iti faci constiincios toate temele, s-ar putea ca 8x5=40 sa iti "vina" la fel de natural ca ...1+1. Bine, exemplele mele nu cred ca fac parte din materia de clasa I, dar cred ca e evident mesajul pe care vreau sa il transmit.




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisigri spune:

Citat:
citat din mesajul lui pisigri

A, si mai este ceva. Nu stiu cum e acum cu clasa pregatitoare, dar "pe vremea mea":
Clasa I era scena primei confruntari cu responsabilitatea. Ca la gradi nu aveai teme, daca aveai cu cine sa stai acasa puteai sa lipsesti bine merci oricit (ceea ce eu am si facut) etc.
Pe cind clasa I insemna deodata mult mai multe rigori. Atentie si concentrare si stat intr-un loc cite 50 de minute, un program pe care invatatoarea nu il mai adapteaza dupa cum simte ea ca reactioneaza copiii ca grup. Bine, mai face si ea o pauza, noi faceam citeva miscari de gimnastica la marginea bancutei de exemplu, se mai destindea atmosfera. Dar deodata, copilul se vede pus in fata asumarii responsabilitatii pentru niste chestii pe care poate nu le prea integreaza, ca notele sau faptul ca "daca nu inveti acum, golurile se aduna si peste un an n-o sa mai intelegi nimica" pot fi chestii tare abstracte si lipsite de sens pentru unii pitici.

Si daca piciul nu are nici un gind sa se conformeze unor rigori, ce faci? Stai cu miinile in sin bocind ca sistemul nu e bun si iti streseaza pruncul? Sau incerci sa supraveghezi, sa indrumi si, de ce nu, sa impui uneori, cind e cazul si cind e suficient de important?

Si temele astea nu-s chiar asa de fleurs de coucou. Tema e un exercitiu, e menita sa consolideze ceea ce copilul a "prins" in clasa. Regula de 3 simpla e predata in clasa, dar "naturaletea" si obisnuinta de a o aplica (corect) vine dupa exercitiu. Asa cum la inceput e greu sa faci adunari de numere cu 2 cifre, iar daca esti la mate intensiv, ajungi sa faci mental operatii mult mai complicate, dupa antrenament, desigur.

Cred si eu ca tabla inmultirii este un stress continuu pina la virste matusalemice daca lipsa de exercitiu te face ca la fiecare 8x5 sa te gindesti sau sa numeri pe degete 8x1 = 8, 8x2 = 16.....etc. Daca iti faci constiincios toate temele, s-ar putea ca 8x5=40 sa iti "vina" la fel de natural ca ...1+1. Bine, exemplele mele nu cred ca fac parte din materia de clasa I, dar cred ca e evident mesajul pe care vreau sa il transmit. In general, lucrurile la care nu te pricepi iti apar ca neplacute si ca adevarate corvezi, in timp ce lucrurile la care incepi sa te pricepi pot deveni de-a dreptul pasionante. Numai ca, pentru ca nu ne nastem invatati, e nevoie de un pic de efort inainte de a putea declara cu mina pe inima ca propriul copil este "antitalent la mate", "nu-i place dansul" etc. Cred si eu ca e antitalent daca e incurajat sa nu isi bata capul cu temele, sau daca e lasat sa renunte dupa prima sedinta de dansuri, pe motiv ca "eu nu stiu pasii". No, intii invata-i, pentru un dans, si dup-aia spune ca nu iti place....

Editat pentru scris-cu-picioarele, da nu garantez ca am corectat tot




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)





http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mcoca spune:

Citat:
citat din mesajul lui AB_AC


In fine eu nu-s de acord sa-mi las copiii la after-school sa se ocupe altii de ei. Pot ramane la club-uri sa se amuze sa socializeze, dar treaba se face verificat si corect acasa. Disciplina si atitudinea fata de munca se formeaza in primii ani si le va ramane pentru toata viata.


NU esti de acord cu lsatul copiilor la after pentru ca poti, pentru ca programul iti permite!
Fata mea va trebui sa ramana pana la 6 la scoala, si sa isi mai faca si temele, ca apoi s apoata respira un pic inainte de culcare.


Vicky si Printzesone


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buli spune:

pisi, tu zici asaaaa, in general, nu?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Didididi spune:

Eu imi doresc un copil fericit. Nu mi-am dorit niciodata un copil geniu. Nu cred ca as stii sa ma comport cu un asemenea copil.
Eu ma regasesc in logica lui Pisigri. Sper sa nu am probleme la scoala cu baiatul. Am fost un copil constiincios, si cred ca mi-ar fi greu cu un copil care sa nu imi semene. E drept ca mie mi-a fost usor sa invat pentru ca sunt atenta si destul de inteligenta. Dar cum spuneam, copiii care nu pot sunt foarte putini.

Prima mea invataoare spunea asa: un copil nu este la fel de bun la toate materiile: desen, mate, caligrafie. Dar parintii pretind asta. Si cred ca avea dreptate.

Didi si bb Mihail (22.08.2008)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Didididi spune:

Si apropos de scris. Prin clasa a doua am inceput sa scriu urat si fara ajutor extern asa am ramas. Prin a cincea profa de romana ma tot stresa cu scrisul, ca o sa am probleme la treapta 1, etc. Si atunci m-am incapatanat si nu am vrut sa ma straduiesc sa imi corectez caligrafia.
Adult mi-a parut foarte rau ca am fost copil la varsta resp, dar a fost prea tarziu pt mine. Lumea admira persoanele care scriu frumos, chiar daca in ziua de astazi nu prea mai este loc de scris de mana.

Didi si bb Mihail (22.08.2008)

Mergi la inceput