Paradisul familiei este distrus. Oare?

CorinaDani spune:

venetia, ai grija acum de micul samburel din burtica, stresul si durerea din sufletul tau il pot afecta. la fel, protejeaza-ti cumva si copilul cel mare, macar pana veti lua o decizie in privinta familiei voastre.
daca poti, te rog spune-ne in ce consta acel adevar pe care l-ai aflat.

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

Un_cabotin spune:

Venetia

Este aici atata tristete, in doar cinci cuvinte.

Am trecut si eu prin ceva semanator. Parca recunosc cuvintele sotiei mele...

UC

dyanira spune:

Un cabotin cu tot respectul ca nu te cunosc...insa imi suna putin zeflemitor mesajul tau!
Imi cer scuze daca am gresit nu iti cunosc deloc povestea!!!

Diana

mamica fericita de ANDREI TUDOR

pisigri spune:

Revin, ca acum am vazut in titlul topicului ca mai urmeaza si un "Oare?".
La "oare" -le asta trebuie sa te gindesti singura. Daca poti sa ierti si sa uiti, daca vrei sa ierti si sa uiti, daca sotul tau vrea sa ierti si sa uiti. In ceea ce ma priveste,inselatul are multe forme si nuante, si din punctul meu de vedere, in multe dintre aceste forme si nuante nu merita sa destrami o familie. Dar asta numai tu poti cintari, pentru ca doar tu stii ce fel de familie aveti, daca este sau nu o "familiuta".

Ceea ce iti pot spune insa cu mina pe inima este ca in aceasta faza, in care tu iti doresti acest copil iar sotul tau...nu stie de fapt ce isi doreste apropo de relatia voastra, eu nu as renunta la sarcina. Sotul azi este, miine nu mai este, nu ai de unde sa stii ce va rezerva viitorul, dar pe copilul ala, daca ti-l doresti, cum spui, trebuie sa il lasi sa se nasca, fara sa te lasi santajata de compromisul (pe care eu in intrevad, sincer) "daca pastrezi sarcina eu plec". Nu de alta, dar s-ar putea sa plece oricum...




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Un_cabotin spune:

Dyanira,
Am editat raspunsul meu, sper din tot sufletul sa nu mai para altfel decat plin de compasiune.

UC

Venetia spune:

Va multumesc tuturor pentru sustinere!
Da stiu, decizia este a mea. Numai ca este foarte, foarte greu. De obicei nu sunt o persoana pripita, nu reactionez impulsurilor. In orice situatie ma gandesc bine inainte de a actiona, chiar si atunci cand aleg un buchet de flori, ma gandesc la ce semnifica tipul florilor pentru persoana caruia doresc sa ofer buchetul, la armonizarea culorilor florilor in context cu ansablul a tot ceea ce implica suflet, ambient, asortare, etc.
Din pacate, sarcina n-a putut fi dusa pana la capat. Nu stiu, din cauza socului, din cauza varstei, la 2 luni si jumatate sarcina s-a oprit din evolutie, inimioara sufletelului a incetat sa mai bata. Poate Dumnezeu a hotarat soarta.
Deus, Paradisul este gradina Raiului in care, potrivit credintelor religioase, au trait Adam si Eva pana la pacatul originar. Figurativ vorbind, este un loc placut, minunat, splendid, priveliste incantatoare, ceea ce desfata privirea sau sufletul, fericire suprema. Paradisul era familiuta mea.

V-am spus, situatia s-a complicat prin faptul ca eu am dorit sa aflu adevarul. Acum inteleg perfect citatul "Fericiti cei saraci cu duhul". Sotul meu spunand : "Gata, am terminat! Ai incredere in mine si totul va fi bine." si nedorind sa dea nici o explicatie celor intamplate, eu am ramas cu chinurile gandurilor mele. Incredere, de unde sa mai fie incredere? Stiti si voi cum se dobandeste increderea si in cat timp. Si da, este adevarat, se pierde intr-o clipa.
Pornind de la anumite indicii si date, am angajat o firma specializata, care si-a facut treaba profesional si in cateva zile aveam dosarul cu toate datele. Asa am aflat ca acea persoana este la a doua casatorie, ca are doi copii, unul din prima casatorie. Adrese, locuri de munca, date personale, liste de telefoane si multe altele. L-am instiintat pe sotul meu cu anumite parti din ce aflasem, el a ramas stupefiat de actiunile mele (de atunci ma numeste "securista") si totodata l-am rugat sa aranjeze o intalnire in 4, unde sa punem toate cartile pe masa, pentru mine acest lucru insemnand ca raul se poate smulge din radacina, in acest mod putand sa mergem mai departe, sa luptam pentru familiile noastre. Va asteptati sa fi fost de acord? Eu asa ma gandeam, ca pentru familia ta, faci tot ce poti. Nu, nu a fost de acord, mai mult acuzandu-ma de "tzaranisme" si "tzatzisme".
In acel moment am hotarat ca trebuie sa iau legatura cu sotul persoanei. Asa am simtit eu atunci, ca trebuie sa stie si el ce se intampla in familia lui, il vedeam de aceeasi parte a baricadei. L-am contactat direct si personal, fara a-i da drept de refuz si timp de gandire. M-am dus pregatita cu date si listari evidente a relatiei dintre partenerii nostri. Abordarea a inceput prin prezentare: "Buna ziua! Ma numesc ... ..." el, devenind deodata interesat: "Cum a-ti spus? ...? Sunteti sotia lui ... ...?" "Da.", la care el: "Asteptam de mult momentul acesta! Din pacate eu n-am avut curajul dumneavoastra, sa iau legatura cu dumneavoastra." Atunci mi-a fugit pamantul de sub picioare. El a sesizat si galant fiind, m-a sustinut, mi-a oferit cu rapiditate un scaun, apa, sprijin. Au urmat 2 ore si ceva de povestiri, de lamuriri. Asa am aflat ca acea persoana fusese iubita sotului meu in tinerete si ca niciodata n-au incetat legatura. Cu anumite intermitente, s-au intalnit tot timpul. Ne stia omul toate adresele, in afara de ultima pe care o schimbasem acum 5 ani. Le stia locurile de intalnire, dar in afara de certurile din familia lor, n-a facut nimic altceva, a asteptat ca acesti doi iresponsabili sa inceteze, sa-si vada fiecare de familiile lor.
De la aceasta intrevedere, situatia s-a complicat si mai rau, in sensul ca de atunci sunt abordata frecvent, si prin toate mijloacele de asa zisa ... (nici nu stiu cum s-o numesc), cu induioseli, apoi cu amenintari, la care nici o parte barbateasca n-a luat atitudine. Eu pe sotul meu il numesc "las" la faza asta, mai ales ca mi-a replicat ca: "Asa-ti trebuie, daca te-ai bagat unde nu trebuia!"
Eu chiar nu-i mai inteleg pe barbati. Daca poate cineva sa-mi explice?

Unii isi confectioneaza cu mare arta o masca prietenoasa, dar in inima lor nu intalnesti decat minciuna si perfidie.

CorinaDani spune:

Venetia, atunci decizia cea mai buna pentru toti ar fi sa te separi o perioada de sotul tau. Dupa ce va linistiti si stati departe unul de celalalt o perioada, poate veti fi capabili sa va intalniti si sa stabiliti de comun acord ce veti face in continuare.

O relatie atat de lunga intre el si "cealalta" nu putea exista fara sentimente de ambele parti.

Acest barbat nu va merita, nici pe tine, nici pe copilul vostru. Este destul de clar, zic eu, ca nu i-a venit mintea la cap nici in al doisprezecelea ceas, nici dupa ce l-ai confruntat cu datele primite de la agentia de detectivi. In loc sa intre in pamant de rusine, te acuza si te invinuieste tot pe tine pentru prostiile lui (adica tu esti aia, securista, tzatza si tzaranca, iar el e usa de biserica), iar pe "cealalta" incearca s-o protejeze, ba cine stie, poate chiar el o intarata impotriva ta. Si cred ca nu merita sa te agiti sa-l recastigi, pentru ca de fapt nu a fost niciodata al tau in intregime, tot timpul a fost cu sufletul, trupul si mintea impartit intre doua femei. Stii cum se spune, ca intr-o relatie de obicei unul ofera iar celalalt primeste dragostea. Tu ai oferit, el a primit.
In acest moment cea mai "spinoasa" problema este cea a copilului vostru. Aici, din pacate, nu stiu ce sfat sa-ti dau.
Iti doresc multa putere, intelepciune, stapanire de sine si nu in ultimul rand respecta-te, nu accepta compromisuri, gandeste pe termen lung si pune binele tau si al copilului pe primul plan. Sotul tau e "major, vaccinat", stia foarte bine ce face, probabil stia si ca va fi prins, a facut totul pe la spatele tau, cu lasitate si fara remuscari, ba chiar plusez si cred ca lui ii pare rau ca a fost prins, nu ca te-a inselat...Poate ca a sosit momentul sa-si incaseze pedeapsa, ce zici ?
Apropos, parintii lui si ai tai stiu de toata istoria asta ? Ce parere au, de partea cui se situeaza ?



Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

azzure_sun spune:

WOW, ai curaj. Nu pot decat sa-ti spun ca-mi pare rau ca treci prin asa ceva. Stiu ce inseamna, am avut si eu parte de asa ceva, inclusiv discutii cu respectiva...a fost fff naspa. Intr-un final, dupa multi nervi si multe certuri, am discutat calm cu el, intrebandu-l ce vrea, concret si la obiect.
Eu sunt de parere ca oamenii merita o a doua sansa, cu conditia sa o doreasca si ei. Probabil ca cea mai buna solutie e sa discuti cu sotul si sa-l intrebi ce vrea sa faca, pentru ca cu amandoua nu se poate...ori asa, ori asa. Oricum al meu e avertizat, la a doua intamplare de genu mi-am luat boceluta si copilu si am plecat, numai stau sa cer explicatii si lamuriri.

XIO spune:

Mi se pare culmea nesimtirii din partea sotulu sa dea vina pe tine, de parca tu n-ai ptuut sa-ti tii pantalonii pe tine si nu el.
Daca relatia dintre ei dureaza din tinerete e cu atat mai trist, inseamna ca nu a putut sa treaca peste ea si ca exista inca sentimente care tin de ani buni.
Eu in locul tau nu i-as permite sa ma ia la rost.

**Fur is for petting***
http://www.facebook.com/#!/adoptiicaini
www.adoptiipisici.ro

Un_cabotin spune:

Nu pot decat sa constat ca sotul tau a trait cu tine intr-o minciuna perpetua, de la inceput pana (la sfarsit) in clipa de fata...
Minciuna a devenit toata viata lui!

Crezi ca se mai poate schimba acest om?
Crezi ca te respecta?
Crezi ca se mai poate construi ceva alaturi/impreuna de/cu el?
Crezi ca vei mai putea sa fii fericita impreuna cu el?

Un sigur sfat am:
Discuta cu el deschis, cu calm, punandu-i in vedere ca aceasta situatie (de peste 12 ani !!!) nu mai poate continua.
Sa propuna el o solutie si vezi daca esti de acord...

UC

PS. Faptul ca sotul amantei a acceptat situatia ani de zile, faptul ca amanta se complace in aceasta postura, toate astea spun multe despre mizeria morala in care se afla acesti "vechi iubiti/amanti".
Depinde numai de tine daca te vei afunda si tu in mocirla de promiscuitate, sau alegi ruptura definitiva de el/ei.