probleme neurologice
Raspunsuri - Pagina 4
rrox3 spune:
Asteryaro iti inteleg revolta, esti cumva vocea copiilor care isi cer dreptul la acceptare din partea mamelor 
Ce treaba au ei, copiii, cu problemele mamelor, probleme anterioare existentei lor si, deci, inexistente pentru ei? Perspectiva copiilor se opreste aici, e adevarat. Si e foarte indreptatita.
Perspectiva adultului e ceva mai cuprinzatoare si poate accepta ca exista probleme care nu permit mamelor sa fie ce si-ar dori si ar avea nevoie copiii.
Si nu spun asta doar pentru tine (cred ca tu o stii), o spun in special pentru mamele cu probleme, pe care le indemn sa isi puna problemele astea sub semnul intrebarii si sa caute raspunsuri, cat mai repede. Copiii lor cresc si au nevoie de ele 100%.
E dureros sa vezi cum o mama asociaza fierastraul ala electric cu ideea de copil...in orice forma.
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Copiii lor cresc si au nevoie de ele 100%. |
Poti dezvolta un pic acest 100%? E o cifra care nu-mi place din principiu, e tare absoluta, dar sunt curioasa sa vad la ce se refera.
ruxandra_sb spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui asteryaro Deschideti zeci sute mii de subiecte absolut [b]stupide[/b |
am remarcat si io..
Denn die Ferne ist niemals dort, wo man sich befindet. (Janosch)
rrox3 spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui accept92
Poti dezvolta un pic acest 100%? E o cifra care nu-mi place din principiu, e tare absoluta, dar sunt curioasa sa vad la ce se refera. Gandeste, gandeste, gandeste!!! - Winnie The Pooh |
Da, 100% e o provocare
Nu am fost foarte inspirata cu termenul. Ia-o ca o reprezentare grafica a prezentei, nu a calitatii absolute.E vorba doar de prezenta si disponibilitate atat fizica cat si emotionala a mamei.
accept92 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Da, 100% e o provocare Nu am fost foarte inspirata cu termenul. Ia-o ca o reprezentare grafica a prezentei, nu a calitatii absolute.E vorba doar de prezenta si disponibilitate atat fizica cat si emotionala a mamei. |
Tocmai disponibilitatea emotionala mi se pare cea mai mare provocare ca parinte. Insa pretentia la 100% cand e vorba de disponibilitate emotionala mi se pare mult mult prea mare, indiferent daca uneori indispozitia vine din probleme mari/vechi nerezolvate sau din mici griji, probleme cotidiene. Asta vorbin in general. In ceea ce priveste cazul de fata si acceptarea pe care si-o cere copilul nu cred ca neacceptarea statului de mama este echivalent cu neacceptarea copilului. Iar expresiile colorate si fanteziile macabre sunt o refulare acceptabila a furiei de care vorbeai la celalat subiect, poate ca nu in cel mai potrivit cadru, desigur, cred ca oana ar avea nevoie sa refuleze undeva intre prieteni, unde sa nu fie judecata sau bineinteles la o terapie daca probleme sunt chiar adanci.
rrox3 spune:
Accept nici vorba de o disponibilitate 100%. Cred ca am explicat deja. E vorba de nevoia 100% de prezenta a acestei disponibilitati in relatia cu copilul. Ia-o binar, e nevoie sa existe. A fi sau a nu fi. Ramanem la mama suficient de buna, ok? 
Oanei_lex i-am scris deja la propriul subiect, parerea mea.
oana_lex82 spune:
Eu m-am referit strict la faptul k o apreciez pe ea si pe eltele ca ea pt rabdare, mie mi-e greu sa ma vad cu mai mult de un copil...A, k exprimarea n-a fost una tocmai potrivita, poate, dar de aici pana la a zice de un om ca nu-i un parinte bun sau ca are nus ce probleme..mai ales cand nu-l cunosti, mi se pare total aiurea...Asta e, pe forumul asta am observat ca daca ai o opinie un pic diferita de restul da toata lumea cu pietre...Ce e asa de aiurea daca un om nu vrea mai mult de un copil??? Macar eu una recunosc ca n-as avea rabdare...