Toxoplasmoza si nevinovatia pisicii!

in urma cu cativa ani medicii inspaimantau femeile insarcinate despre riscul major pe care il reprezinta pisica pentru evolutia sarcinii si sanantatea fatului. Mamicile gravide erau sfatuite sa renunte la pisica familiei, cel putin pe perioada sarcinii. Insa de cele mai multe ori abandonul era definitiv si multe pisici (nevinovate) se vedeau aruncate in strada de familia iubitoare in care crescusera. Cercetarile au evoluat in favoarea pisicilor care au fost declarate nevinovate de transmiterea acestei boli in mod direct. Totusi si in ziua de azi se mai intampla sa fie declarate tapi ispasitori pentru toxoplasmoza la femeile gravide in special, insa majoritatea medicilor nu mai interzic femeii insarcinate sa detina o pisica sau chiar mai multe). In continuare vom vedea ce este si cum se transmite de fapt toxoplasmoza.

Toxplasma gondii

Este agentul etiologic al acestei boli. T. gondii este un protozoar unicelular care paraziteaza aproape orice organism cu sange cald. Pe durata ciclului de dezvoltare necesita doua tipuri de gazde: intermediara si definitiva. Pisicile (salbatice sau domestice) sunt singurele gazde definitive. Asta inseamna ca doar in corpul pisicii parazitul se poate reproduce.

Ciclul de viata

Pisica ingera prada infestata. Microorganismului ii este digerat peretele capsular, iar in intestinul pisicii sunt eliberate formele infectioase. Acestea strabat peretele intestinal si se divid in tachizoiti forma mobila a parazitului. Acesti tachizoiti se pot stabili in peretele intestinului (ciclul intra-intestinal) sau pot migra in alte tesuturi (ciclul extra-intestinal). Tachizoiti din tesuturi (muschi, creier) sunt destul de rapid anihilati de imunitate si raman captati in aceste tesuturi sub forma de chisturi. In aceste chisturi se afla intr-o stare latenta, neinectioasa si poarta denumirea de bradizoiti.

Organismele ramase in peretele intestinal ajung la maturitate sexuala si elibereaza oociti, care sunt degajati in fecale. O pisica va elibera oociti doar cand este supusa la primo- infectie. Eliberarea se produce la aproximativ o saptamana de cand pisica a ingerat prada infectioasa si poate dura pana la doua saptamani. In acest rastimp imunitatea lucreaza pentru a bloca atat tachizoiti producatori de oua din peretele intestial, cat si ouale eliberate. Dupa aceasta perioada pisica nu va mai excreta prin fecale niciun T. gondii.

Oocitii eliberati in mediul ambiental nu sunt infectiosi imediat. In functie de conditiile de mediu in 1 pana la 5 zile, ei trec printr-un proces de sporulare. Doar oociti sporulati sunt patogeni pentru pisici sau celelate gazde intermediare. Sub aceasta forma ei pot supravietui mai mult de un an, chiar si sub cele mai vitrege conditii. In organismele gazdelor intermediare, inclusiv al omului, T. gondii evolueaza la fel ca mai sus, doar ca nu este capabil sa se reproduca. Si in organismele gazda se formeaza chisturi ce contine bradizoiti. De altfel aceste chisturi sunt consumate de pisica, atunci cand devoreaza o prada infectata si astfel ciclul se reia.

In afara de transmiterea digestiva, toxoplasmoza mai poate fi dobandita si trans-placentar, atunci cand femela gestanta contracteaza parazitul. Doar trachizoitii sunt capabili sa traverseze bariera placentara.

Infectia la pisica - tablou clinic

Desi un procent mare de pisici se infecteaza cu Toxoplasma gondii, foarte putine manifesta clinic boala. Semne precum pierderea apetitului, febra sau letargia pot aparea la pisicile aflate la primul contact cu parazitul si dureaza doar cateva zile pana cand imunitatea va fi luptat deja cu agentul patogen. Aceste simptome apar in general la pisicile cu o imunitate slabita, incababila sa anihileze protozoarul. Astfel grupele de risc sunt: pisicile tinere (sub 2 ani), pisicile batrane, cele care sufera de boli imunosupresoare (FIV- virusul imunodeficientei feline sau FELV- leucemia felina). La astfel de indivizi, datorita invaziei din tesuturi necombatuta de catre imunitate, pot aparea semne precum: dispneea, diareea, voma, artrita, miozita, infectii oculare, tulburari neurologice.

Diagnosticare si tratament

Intrucat semnele clinice lipsesc in majoritatea cazurilor, in practica veterinara de zi cu zi nu se face diagnosticarea infectiei cu Toxoplasma gondii. Totusi exista doua metode prin care se poate descoperi daca pisica noastra este infectata:

1. Detectarea oocitilor : este dificil de realizat deoarece acestia sunt eliberati doar una- doua saptamani in prima faza a infectarii. In plus ei seamana mult cu oociti altor paraziti si pot fi confundati.

2. Imunologic: in conditii de laborator se detecteaza numarul de anticorpi (IgM si IgG) impotriva T.gondii. IgM in numar mare sugereaza o infectie nou- dobandita, activa, iar IgG crescut arata ca infectia este cronicizata, pe care organismul a reusit sa o controleze.

Tratamentul este antibiotic si trebuie instituit imediat de la diagnosticare. Medicul specialist este in masura sa va recomande dozele si substantele active eficiente pentru a ameliora formele agresive de toxoplasmoza. Medicatia nu reuseste sa elimine microorganimsul din corp, ci doar ajuta imunitatea sa il tina in frau.

Infectia la om

Se considera ca aproximativ o treime din populatia lumii este infectata cu Toxoplasma gondii; in unele zone regasindu-se chiar un procent de 90%. Ca si in cazul pisicilor, de cele mai multe ori infectia este asimptomatica. Probleme majore apar la fat, respectiv bebelus, prin transmiterea transplacentara a parazitului. Este nevoie ca mama sa se afle la primul contact cu agentul patogen pentru ca infectia sa afecteze fatul. Astfel riscul este destul de redus, deoarece e foarte probabil ca ea sa fi fost deja expusa protozoarului. Doar 10% din fetii infectati dezvolta probleme neurologice sau oculare majore dupa nastere.

Desi pisica detine un rol major in ciclul de viata al parazitului, studiile arata ca infectiile la om cauzate de detinerea sau contactul cu o pisica sunt foarte rare. Dupa cum spuneam si mai sus pisica elibereaza agenti infectiosi doar cateva zile in intreaga viata (la primo- infectie). In plus este nevoie ca acestia sa petreaca pana la 5 zile in mediul ambiant pentru a fi patogeni pentru om. Contractarea lor se face mai degraba din mediul inconjurator decat prin contact direct cu pisica. Cea mai des intalnita cale de contaminare o reprezinta consumul de carne (in special de porc si miel) insuficient preparata termic.

Cum ne putem proteja?

Izgonirea pisicii din locuinta nu va va feri de toxoplasmoza si nu este o solutie la aceasta problema. In schimb acordarea uneii atentii deosebite igienei va poate tine departe de Toxoplasma gondii. Ce trebuie facut:

- Gatiti orice tip de carne la peste 70 de grade Celsius
- Consumati doar lapte pasteurizat sau fiert
- Spalati bine toate legumele si fructele pe care le consumati crude
- Spalati ustensilele si suprafetele dupa ce ati manipulat carne cruda
- Spalati intotdeauna mainile cand va jucati cu pisica sau cand aveti contact cu solul, pardoseala, covoare s.a. potentiale suprafete contaminate cu oociti.
- Nu hraniti pisicile cu carne cruda si descurajati vanatoarea de rozatoare
- Femeile insarcinate sa foloseasca manusi atunci cand curata litiera pisicii; desi este de preferat ca pe durata sarcinii altcineva sa se ocupe de aceasta munca.
- Litiera trebuie curatata zilnic
- Spalati mainile inainte de fiecare masa. Aceasta este cea mai eficienta masura de precautie.

sursa articol http://www.zooland.ro/toxoplasmoza_si_nevinovatia_pisicii_-7253.html

gabyv spune:

Buna,

Sunt o posesore de motan tarcat si asa cum scrie si in articol este f probabil sa iei taxo din alte medii decat direct de la pisica.
Eu am intrebat la veterinar si mi s-a zis ca pisicile care nu ies afara sunt putine sanse sa ia taxo, mai ales daca mananca crochetele speciale.

In plus de cand ma stiu am avut pisici, unele au iesit si pe afara, iar eu nu am anticorpi pentru taxo, deci nu am luat niciodata.

Deci: In loc sa dati pisica, daca vreti un bebelus, mai bine luati masuri de precautie! Sunt si ele un sufletel! (pisicile)