Licurici de ianuarie-februarie 2009 (140)
Raspunsuri - Pagina 13
DarkBendis spune:
Felicitari multe, Paula, sa ai o sarcina minunatat si un bebe sanatos la sfarsitul anului!
Miericico, asa te bine inteleg ce vrei sa zici, noi inca nu "suntem" pregnant, dar vrem ca din vara sa renunt la pilule dar cand ma gandesc la ce cheltuieli vor fi, cat va costa "childcare" pentru doi ...ufff de fapt nici nu vreau sa ma gandesc. De aia mergem acum in Romania, si in vacanta cu fetele la Amsterdam ca dupa aia sigur nu vom mai putea degraba. Si pe noi nici nu ne costa atat demult ca pe voi!
Dark Bendis
& Hogmanay Baby (31.12.2008)
"I dream of wolves. With them I run."
"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"
alinuk spune:
Paula felicitari!
Crisspy ma bucur pentru voi!
Sa aveti sarcina binecuvantata fetelor!
Cami cum esti?
weekend linistit in continuare
Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (2 ani) si Teo voinik (4 ani)
www.meseriademama.blogspot.com/" target="_blank">pur si simplu MAMA
............................................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................
bebelusi spune:
Ia uitati fetelor ce a venit primavara la mine
http://cutiutacubijuuri.blogspot.com/
PATRICIA, mama puiutului Vlad Mihai 05.02.2009 si printesa Irina Ana 29.12.2010
"Cel mai mare dar primit de o femeie in viata este acela ca poate da nastere"
ada_coman spune:
Rox Sa fii sanatoasa, fericita si iubita!
Paula, felicitari! Sarcina usoara si bebe sanatos!
Cami asteptam vesti despre micuta Petra, cand va veni!
Mamica de Daria-Ioana 15.08.2007 si Karina-Nicole 29.12.2008
Daria
Karina
POZE
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=8352f415656e1fa1594ae5&source=category&category_id=12" target="_blank">FILMUL NOSTRU
www.facebook.com/home.php#!/Lumea.mamicilor" target="_blank"> Am reusit! Iasul a castigat!
pyc spune:
Of ce m-am enervat! Am scris un mesaj si s-a pierdut!
Reiau, mai pe scurt...
Va pup pe toate si imi e dor de vremurile cand aveam timp sa intru zilnic pe DC...vad ca au aparut noi burtici, le doresc sarcina usoara si bebei sanatosi! M-am uitat si la poze si am vazut ce mari au crescut toti copilasii!
La noi sunt ceva noutati, nu mai stiu daca v-am spus, dar m-am decis ca din noiembrie sa schimb ceva pe plan profesional, nu stiu inca in ce sens, dar am decis ca asa NU SE MAI POATE! Nu mai pot lucra in ritmul asta si simt ca o iau razna, sufar de ceea ce se numeste stress sau surmenaj profesional...Am trecut prin toate starile, inclusiv am ajuns sa cred ca mi-am gresit total cariera....pana cand am ajus la concluzia ca e inuman sa lucrezi de la 9 la 19 (20-21...), cu garzi de weekend (2-3 pe luna)....si in conditii de responsabilitate maxima. Decizia de a spune stop a fost influentata foarte tare de un eveniment trist de la mine pe sectie...si anume decesul unei paciente, printr-o supradoza de morfina. Din fericire nu era pacienta mea, dar m-a marcat f tare intamplarea. A fost o eroare de asistenta medicala, pe o prescriptie medicala corecta....asistenta a administrat 7 ml de morfina in loc de 7 mg cate erau perscrite (adica in loc de 7 mg, a primit 70 mg....) si pacienta a murit dupa un sfert de ora. Asistenta cu experienta, o tipa super....in nici 48 de ore s-a trezit in inchisoare, fara drept de practica pe viata, bagata intr-un proces care va fi interminabil (3-6 ani!), cu datorii de platit toata viata ei etc etc Ne-a marcat pe toti, caci din pacate asemenea accidente se pot intampla oricui, mai ales in conditii de stress si neodihna. Pe langa durerea familiei pacientei, de care nici nu mai vorbesc....
Asa ca din noiembrie ma reorientez....fie schimb spitalul si implicit orasul, in cautarea unui post cu jumatate de norma sau cu 80%, sau macar un spital unde sa nu mai fiu atat de exploatata.....fie ma orientez spre sistemul privat, tot in alt oras....ori clinica privata, ori imi iau inima in dinti si imi deschid un cabinet privat doar al meu! Imi e groaza de chestia asta cu cabinet privat al meu, caci ma voi baga in acte si contabilitate si hartzogarii din care nu ma mai scoate nimeni.....dar si daca merge treaba va fi o chestie super.
....si in cel mai rau caz, din noiembrie stau pe somaj, pot sta 2 ani la 80% din salariul actual.....Ca sa vedeti ce planuri marete am:)
Despre Paul ce sa va zic oare....? Creste....sunt extrem de multumita de cum se dezvolta pe toate planurile....Vorbeste foarte bine si franceza si romana, face diferenta clara intre ele, mie imi vorbeste numai in romana si bonei numai in franceza, traduce dintr-o limba in alta si se adapteaza persoanei pe care o are in fata. Eu ii spun in magazin in romaneste "spune saru'mana lui tanti"...si el zice catre doamna "au revoir madame"...si apoi catre mine "vezi mama, Bubu a zis saru'mana la tanti":) Este foarte cuminte, cu toate crizutele lui si cu NU-urile lui.....merg cu el peste tot fara probleme, cum probabil putina lume face....cumparaturile cu el sunt la ordinea zilei....azi am fost la coafor si ne-am tuns si eu si el...a stat 2 ore cu mine, spalat, vopsit, tuns....si a fost super ok! Ne pregatim de mers in aprilie in Romania...nu are nicio problema cu mersul cu trenul sau avionul...in masina stie ca se sta in scaun si cu centura. Este extrem de politicos, orice ii dau "mersi mama"..."te rog mama"...pana si cand face un partz zice "pardon mama"! Foarte autonom...mananca singur, se dezbraca singur de toate hainele si se descalta...stie sa-si ia geaca sau puloverul singur dupa modelul invatat de la bona, adica aruncat geaca pe jos inainte, isi aranjeaza manecile si apoi o ia asa de pe jos....nu stiu cum sa explic...poate fetele din strainatate stiu despre ce vorbesc, in Franta toti copiii asa isi iau gecile cand sunt mici....
E tot cu scutec, vom incepe educatia efectiva cu olita din luna mai, deocamdata fac cum vrea el, daca cere pe olita il pun, daca cere pe wc il pun pe wc, daca vrea fara scutec si doar cu chilotei il las in chilotei.....
...si ca tot vorbeati de pedepse....eu nu l-am pedepsit niciodata si nu cred ca o voi face vreodata...In schimb daca a gresit ii explic scurt, simplu, fara sa insist foarte mult si mai ales nu cedez plansorilor, daca stiu ca nu are dreptate. Exemplu: ii ia jucaria lui Emma din mana, fetita incepe sa planga....intervin, ii iau jucaria, i-o dau fetitei inapoi si ii explic scurt ca ea se juca cu jucaria inaintea lui, ca nu are voie sa smulga jucariile din mana altui copil, ca daca vrea are la dispozitie alta jucarie...sau ca poate sa o ceara frumos. Si indiferent cat plange si cat se tranteste pe jos, nu cedez, incerc sa-i distrag atentia si daca nu reusesc il las "sa-si faca numarul". Am cateva chestii la care am fost dintotdeauna foarte ferma si aproape nu le mai face: gen nu lovim, nu aruncam jucariile, nu muscam....cum sunt ferma si cu spalatul pe maini cand venim de afara, cu mancatul la masa, cu timpul in fata tv-ului...Dar de pedepsit efectif gen "la colt"....niciodata.... si nu cred ca o voi face vreodata. Alte pedepse oricum nu intra in discutie....si pot sa ma mandresc cu faptul ca nu am strigat niciodata la el... si mai ales cu faptul ca nici nu mi-a trecut vreodata prin cap sa strig:)Probabil ca am nervi de otel....sau mai degraba ca asa am fost educata, intr-un mediu foarte cald si armonios, in care toate problemele au fost rezolvate prin dialog....si acestea sunt valorile in care cred si pe care vreau sa i le transmit lui Paul.
Un singur incident am avut pana acum, aparent minor, dar pe care am avut grija sa-l transform intr-o discutie interminabila, foarte moralizatoare....Tatal lui Paul avea de lucru la calculator ceva destul de important si Paul tot atingea tastatura...pana cand tatal lui s-a enervat si l-a lovit peste manutza (evident foarte usor). Paul a ramas absolut blocat, a venit la mine mirat, cu lacrimi in ochi, cu manuta intinsa si mi-a zis "papa lovit Bubu à manutza, noi nu lovim, interzis!" "mama te rog certi papa!" "ei, ei papa! nu voie lovesti!" Pe langa ca l-am pus sa-si ceara scuze si sa-i explice ca si adultii gresesc si ca nu e voie sa lovim si ca daca vreodata il loveste cineva sa vina sa spuna la mama sau la papa......m-am lansat si intr-o intreaga teorie despre non violenta, ba chiar i-am spus tatalui lui Paul ca daca vreodata mai indrazneste sa ii atinga un fir de par din cap, anunt protectia copilului:)) Asta ca sa vedeti ce tzacanita sunt, cand e vorba de orice forma de violenta, mare sau mica, verbala sau fizica, la adresa copiilor in special!
In multe tari UE este deja aprobata legea...si in Franta va fi in curand aprobata asa zis lege "anti-palmutza la fund". Adica palma data peste fund/scutec copilului sau orice alta pedeapsa de acest gen, va fi pedepsita prin lege. Nu ma intrebati cum se va pune in apicare legea, dar e deja un pas mare inainte, adica poate in sfarsit parintii vor realiza ca NU e ok sa iti "educi" astfel copiii si ca e un lucru ilegal!
....si daca tot m-am lungit...mi-am adus aminte ca am citit ca se vorbea de "amenintari" gen "te iau tiganii daca nu esti cuminte"!!! Sper din tot sufletul ca nu le spuneti asa ceva copiilor in 2011! Nu ca ar fi fost ok cand eram noi mici....cand toti am fost speriati cu "tiganii" :( Pe langa faptul ca este o afirmatie discriminatorie si nu vrem sa insuflam asa ceva copiilor nostri, este si un neadevar...
Va pupacesc, merg la somn! Saptamana viitoare sunt la Copenhaga, abia astept, caci nu am mai fost!
....apropo de asta, ca sa vedeti ce inseamna cu adevarat o familie ocupata cu serviciul....programul nostru ca si familie pe luna martie: el o saptamana in Canada, intalnit un weekend la Paris, el plecat 3 zile in Austria, venit in Franta, caci eu plecat la Paris o saptamana, venit eu de la Paris, el plecat in Turcia, venit ca sa pot pleca eu la Geneva...weekendul asta el la Paris, eu de garda, el va veni luni noaptea, eu voi pleca la Copenhaga marti dimineata.....ca la noi la nimeni!
bebelusi spune:
Pyc pup fata, ma bucur mult ca ne-ai scris, te admir pentru modul in care il educi pe Paul, esti tare, mai ales ca esti stresata cu serviciul....eu din pacate mai calc stramb cu tipatul, eu de fel am un ton al vocii mai ridicat si mai rastit
PATRICIA, mama puiutului Vlad Mihai 05.02.2009 si printesa Irina Ana 29.12.2010
"Cel mai mare dar primit de o femeie in viata este acela ca poate da nastere"
lisssa_ana spune:
bebelusi, in place colierul...ardei iute...e cu subinteles, ca esti si tu iute
pyc, oof, trist ce s-a intamplat la voi la lucru,din pacate, oboseala si surmenarea te face neom. Succes in a lua decizia cea mai buna, poate ni te alaturi cu burtica daca tot poti sta 2 ani acasa, ar fi frumos sa ii faci o surioara la Paul.
O duminica palcuta va doresc!
Mama de Ana si 24+
fashion
Arriel spune:
Cu o mica imtarziere urez si eu La multi ani Roxana! Sa fii sanatoasa si sa ai parte numai de bine!
Felicitari si proaspetelor gravidute, miere si bpaula. Sa duceti cu bine sarcina la termen si sa aveti copii sanatosi!
Fil_Lily am vazut pozele cu papusa ta Arianna, este o frumoasa cu coditele ei
Dark ce planuri frumoase pentru primavara asta.
Fetele din Japonia cum mai sunteti?
Am urmarit cu interes discutiile voastre din ultima vreme referitoare la educatia copilului. Declar ca ma incadrez in categoria mama cu nervii prastie ce duce in permanenta o lupta cu ea insasi. Nu am lovit-o niciodata pe Thea, dar mai ridic vocea din cand in cand la ea. Imi propun mereu sa fiu mai calma, dar nu-mi iese intotdeauna, e si genul de copil incapatanat, care te provoaca la maxim. Intr-o zi taica-su exasperat imi spunea ca el a inteles-o pe-asta cu testatul limitelor, dar mai dureaza mult, ca el nu mai poate.
Si noi practicam metoda cu pasatul copilului de la unul la celalalt cand simiti ca nu mai poti de nervi.
In rest suntem bine,va pup si urez tuturor o saptamana frumoasa.
cami_antonia spune:
salutare fetele
tot acasa sunt
durerile s-au mai micsorat
acum pot merge
vineri si sambata nu prea am putut
dar inca ma mai tine de spate si am in contionuare contractii neregulate
si nedureroase
offffffffff
sunt f nerabdatoare
dar maine merg la doctorita si voi afla cum stau
dupa mine cred ca mai e ca burta nu e lasata
deloc
dar cine stie
poate am deja dilatatie
nu stiu ce sa zic
va pup pe toate care mi-ati transmis gandurile voastre
sunt emotionata
v-am mai zis
astept sa imi tin in brate si a doua minune a familiei
sunt tare curioasa si cum va reactiona antonia
pyc mi-a plac ut f mult cum ai povestit
mi se pare infernal p[rogramul tau
asa am lucrat si eu in bucuresti vreo 2 ani jumate
pana sa ma marit
si am renuntat
din aceleasi motive
nu mai ajungeam sa mai am viata personala
venea sotul la munca sa mancam sa fim cateva minute pe zi impreuna
mi se pare chair prea de tot
eu ioti doresc sa reusesti sa iti faci ceva al tau
sa stii ca poti pleca cand vrei si cum vrei
desi nici asa nu va fi usor
multi pupici si pt paul
mai ales pt ca vorbeste atatea in 2 limbi
si noi nu zicem mai nimic nici in romana
de ANTONIA IOANA TEODORA (11.02.2009) si 38+ PETRA ADRIANA
AMR MAX 9 ZILE