Ne rugam pt VICTORIA - M&M mai-iunie 2008 (188)

Raspunsuri - Pagina 9

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Reallaura spune:

Nu am mai reusit sa intru de mult.
Inainte de toate, Mihaser, sa fii sanatoasa! cu scuze pt intarziere
Am vazut pozele cu Eric, Andree sunteti f frumosi si tu arati tare bine, nu zici ca esti
Msbb nasol cu gelozia, hai ca nu poate sa dureze mult, un an zic eu, la noi deja se vad imbunatatiri, bine e altceva un copil la 2 ani si unul la 3 ani, poate va evolua si mai repede in bine! Cu scarlatina...brrrr, sper sa scapati fara!
Cleo spor la lucru, sa ne arati si noua!
Fecinici Mirci nu era interesat de subiectul bb mic, nici afectuos cu burta, rar o pupa, mai mult o musca... ii placea in schimb sa ma dea cu crema,si acum ma mai intreaba daca mai am crema
Ali draga de tine!Prinsesei si tu aripi! imi pare rau. e asa dulce Vladi cu fazele astea dragastoase! Lui Mirci ii e f dor de Bogdan in ultimul timp, plange dupa el, e gatuit de plans cand intreaba dimineata daca a plecat, daca el il mai vede, ma trimite pe mine la sv ca sa stea taicasu cu el, ce sa-i fac daca petrec f putin timp impreuna!
Belleanefelicitari pentru casa! Mult a fost putin a ramas!
MAgne daaa, Msbb are dreptate, vrem sa vedem fata!
Doloress ce haios e Patrick cu fixurile lui legate de ordine...seamana cu taicasu!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Reallaura spune:

Lilly draguta Julia cum asteapta ea sa fie luata in brate...m-a impresionat. pentru mine asta a fost f greu, Mirci voia in brate, eu nici sa merg nu prea am putut vreo 3 saptamani, ma vedea ca pe Ilinca o tin si pe el nu...ma durea sufletul... poate e bine ca ai contraindicatie sa nu vina si asta la pachet cu bb, ca la noi. eu l-am carat pe mirci in brate din parc pana in ultima zi. si apoi, brusc, nu s-a mai putut.
Simo, Esme minunate pozele, ce we frumos!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns DanaH spune:

dragele mele, dragi,


mi-e dor de voi, dar nu mai am timp nici sa mor. sincer, nu ma vait, imi place, dar parca o zi din cand in cand ar merge mai lejera.

in primul rand cred ca nu mai trebuie sa spun cat sunt de invidioasa pe esme si pe simonix. ce as fi vrut sa fiu si eu cu voi acolo.... dar mai ales sa fie si ai mei pitici cu pititcii vostri....dar clar nu prea aveam cum, al meu sotz fiind plecat de doua saptamani in america. singura nu ma incumetam sa vin, iar sa ii aduc si pe ai mei perinti... era ca si cand as mai fi avut doi copii in plus. asa ca poate alta data. din pacate nici data sugerata de esme nu se potriveste cu agenda noastra super plina. cred ca o lasam pe toamna.

dupa cum va mai spuneam, eu sunt singura cu piticii si cu doi bunici. e ceva mai ushor, ca na, nu am grija de mancare, curatenie, casa, dar e greu cand sunt multi in casa. deja dupa doua saptamani am inceput sa ne calcam pe bataturi. mie nu imi place ce le zice mama copiilor, desi nu cu rea intenetie, dar in stilul ei. daca ii spun evident ca nu ii cade bine. si uite asa, mama incepe sa se uite dupa avioane si sa numere zilele pana pleaca acasa, iar eu sper ca atunci cand vine al meu sotz sa se mai schimbe atmosfera. are el un talent de a face sa simta bine pe toata lumea. ma bazez pe el :)

intre timp, am tras toti din casa, mai putin tata si alex ceva mai slabut, o raceala de toata frumusetea. a inceput odo vinerea trecuta, cu un 39.8 brusc. a tinut-o toata noaptea, apoi sambata, si iar noaptea spre duminica. duminica a disparut asa cum a aparut. si sper sa nu mai vina inapoi.
apoi luni a inceput mama sa se simta rau, cu dureri de muschi si oase, de cap, iar luni seara am urmat-o eu. cred ca nu am dormit doua ore luni spre marti, am avut febra si m-am simtit groaznic de rau, asa ca marti nu m-am dus la munca, si am stat in pat toata ziua, de la 10, dupa ce i-am dus pe copii la scoala, pana la 4, cand m-am dus sa ii iau. nu am dormit, dar cum se zice, am zacut. miercuri a fost ceva mai bine, dar abia joi pot spune ca mi-am revenit.
sigur ne-a vizitat un virus rebel, dar sper sa ne fi parasit gradina.

piticii sunt bine acum, au ramas doar cu incapatanarile si giumbushlucurile lor cotidiene. odo nu se dezminte in continuare de la cea mai incapatanata fata din zona. poti sa ii zici si sa ii promiti orice, daca nu vrea ea, nu vrea si gata. iar alex este un sensibil si un dulce, oricat de agitat si zbanghiu ar fi el. aseara cand m-am intors de la cursul de olandeza pe la 8 am bagat capul la el in camera si nu dormea inca. era suparat ca mamaia i-a promis ca vine si la el dupa ce o cucla pe odo, si nu a mai venit. el stie ca daca promiti ceva, trebuie sa faci.

si uite asa am discutii cu ai mei paritni. de ex aseara, cand i-am spus ca daca le promite ceva copiilor, sa se tina de promisiune, ca noi asa i-am invatat. mai bine nu le promiti decat sa nu faci ce ai zis. iar mama cica: "pai da, dar in viata nu e chiar asa". iar eu i-am zis ca nu conteaza cum e in viata, asta o sa vada el, important este sa il inveti cum sa se poarte el, si daca toata lumea (prin absurd, evident) o sa invete asa, nu o sa mai fie nici in viata altfel.
alta chestie care il enerveaza mai ales pe alex este cand se vorbeste peste el. adica daca el spune ceva, mama incepe sa imi spuna si ea ceva in acelasi timp. sa vedeti cum tipa alex la mamaia. si la faza asta nu il cert, pt ca si noi l-am invatat sa astepte pana terminam noi de vorbit. deci si el cere acelasi lcuru de la noi, nu?
aaa, si mai are mama niste texte care ma omoara. cum le zicea ea copiilor "la cate faca mama voastra pt voi, si voi nu ascultati de ea..." sau " nu vedeti ca ii e rau, nu va e mila de ea".... pe mine ma toaca de nervi chestiile astea si oricat as fi de suparata ca sar, alearga, tipa sau mai stiu eu ce prostie fac copiii, tot la mama ma ratzoiesc, din fericire mai pe furish, sa nu ma vada copiii. eu nu vreau ca ai mei copii sa faca ceva pt mine, din mila, sau sa imi ridice ofrande ca, vai, ce mult am facut eu pt ei. asta e clar. dar imi dau seama ca mama exact asta asteapta de la mine si sora-mea, ceea ce, din pacate nu o sa primeasca. recunostita si respect, iubire si ajutor (cat se poate si cat accepta ei) tot timpul, dar nu mila, ofrande pt sacrificiul suprem si altele din aceeasi serie.
dar cum mai pot sa o schimb eu acum la 60 ani? nu pot sa zic decat: "da-mi, doamen, minte sa nu fac ca ei mai tarziu!"

eee, utie asa m-am descarcat si eu aici la voi. dupa ce ca vin rar, mai vin si cu problemele mele.

mai vroiam sa zic cate una alta, mai in alta nota, cum ar fi:

Lorich, mor de dragul puilor tai. Ana este o dulce si mi se pare ca seamana asa de mult cu al ei fratzior, dar pe de alta parte este asa de deosebita....pozele acelea in care sta in pat langa robert in timp ce el doarme... sa o mananci si mai mutle nu.

inais, eu sunt fan declarat al iasminei. asa o delicata si o printzesa, si o frumoasa, si nu mai stiu ce sa zic despre ea....

alysh, te-am vazut in poze. mamaaaa, pai mie imi este rushine sa stau pe langa tine (noroc ca nu stau). auzi tu, tu chiar ai nascut acum mai cateva luni? sau doar ne-ai pacalit?

cleo, numa ce am descoperit ca un prieten de al sotului (de pe FB) este prieten cu verisoara ta, care are poze cu mara pe pagina ei. m-am si speritat cand am vazut pozele marei pe pagina de fb a sotului, nu stiam daca sa te anuntz ca cineva ti-a furat pozele sau nu. abia apoi am mai sapat si am aflat legatura. ce ti-e si cu "cartea moacai" asta. oricum, intr-un final am putut sa ma bucur ca o revad (in poze deocamdata) pe mara, cu fatza ei care parca spune tot timpul ca e gata sa faca o nazbataie.

parca am mai vazut ceva poze, dar mintea mea obosita uita de la mana pana la gura.

gata, inchei, ca nu numai ca v-am impuiat capul, dar mai am si de munca pe saptamana asta.

weekend insorit va urez.


Poze
Poze noi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lorich spune:

Dana mersi Apoi...jos palaria pt ce gandire sanatoasa ai! Ma inspira mesajele tale!! Bravo! Sincer aplic ce citesc aici si-n ograda mea!

aaa..Cleo are prieteni in toate partile si veri si nepoti..si noi am descoperit-o pe Mara la o prietena sau colega de-a lui tati, nici nu mai stiu!!

Lori, mami de Robert din 9.06.2008 si galusca Ana Isabela din 14.01.2011



Cum mi s-au intamplat doua minuni, Robertsi Ana Isabela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Doloress spune:

CLEO - mult succes cu periajul si cu cariutele, cum mai stati la spalat pe dinti? Pe-al meu am reusit sa-l fac sa se spele, i-am luat periuta din aia automata, cu baterii, care zbarnaie singura. Sta toata ziua cu ea in gura prin casa. Acum se spala prea mult!

DANA - asa si mama mea, m-a ajutat enorm, dar parca mai bine e fara... La fel ca si mama ta, sunt niste texte pe care le au toti in program, cei de varsta lor si orice-ai face nu-i poti dezvata. Eu cel putin numai asta am auzit toata copilaria mea : La cate fac parintii pentru voi si voi... etc.

Apoi ce-am mai realizat, cat a stat aici si am vazut-o interactionand cu Patrick : este extrem de negativista. Deci orice ar fi facut copilul meu , primul lucru era : Nu fa asta, ai sa cazi, ai sa-ti rupi mana, ai sa-ti spargi capul. Orice ar fi zis el - cumva il dezaproba, mai mult sau mai putin. De exemplu orice facea ea- pe la bucatarie sau diverse treburi prin casa - Patrick n-avea voie. Eu mereu i-am dat voie si l-am implicat in orice. Noi spalam rufe amandoi, le punem la uscat, le aranjam, facem mancare amandoi, cafeaua dimineata o face numai Patrick. Stie exact cate masuri sa puna, cata apa, etc. Dureaza o gramada, cand n-avem timp intervenim, cand avem timp, il lasam sa se implice si el in toate. Ei bine, mama - de la inceput, tu esti copil, mergi si te joaca in camera ta. Si copilul meu nu prea e interesat de jucarii, niciodata n-a fost, dovada ca mergem mereu cu el in magazinele de jucarii, se joaca, se uita, dar niciodata nu vrea nimic. Pe el viata de zi cu zi, asta il pasioneaza mult mai mult. Se joaca ore intregi cu ustensilele de bucatarie, dar nu da doi bani pe maldarul de camioane si masinute pe care le are.

Stand si observand-o am inceput si eu sa ma inteleg pe mine mai bine, de unde vin tot felul de frici si fobii pe care le am.
Si cel mai tare m-a izbit cat suntem de responsabili fata de copii, pentru orice gest si orice cuvant.

Ce ma durea cel mai tare e ca sistematic ii spunea ca e rau si-obraznic, tot timpul. I-am zis si eu la un moment dat, copii sunt ceea ce te astepti de la ei sa fie, daca te astepti sa fie rau si-obraznic, uite asa o sa fie. N-a mai zis nimic, dar bineinteles ca la un moment dat m-a taxat si mi-a facut teoria chibritului ca eu sunt singura cu idei din astea ciudate, toti oamenii normali la cap isi cresc copii cum i-a crescut ea, ca ce, eu am ajuns asa de rau daca am fost crescuta in stilul asta? Imi statea pe limba sa-i zic ca nu sunt deloc multumita de persoana mea si ca da, consider ca am ajuns destul de rau, emotional vorbind, din cauza felului lor de a ma creste. Dar na... viata e scurta, ei sunt departe, nu are rost acum sa-i amarasc.

Si ca si tine, nu prea puteam sa zic nimic, ca o lua foarte personal. SI eu in sot n-am nici un ajutor, ca el si mai tare le zice in fata, si toarna si mai tare gaz peste foc.

Deci tare am mai respirat usurata cand a plecat, oricat de greu mi-ar fi cu doi, ma simt mult mai in control si mai in siguranta.

LILY - si noi asteptam sa treaca perioada asta, parca e din ce in ce mai bine, insa tot n-am iesit din padurea cea deasa. De obicei se accentueaza pe fond de oboseala, dar cateodata nimic nu prevesteste. De exemplu, ii fac un ou dimineata. Nu-l mananca, il mananca taica-su mai tarziu. Dupa vreo 2 ore vrea oul. Dar nu unul nou, ala, mancat de taica-su. Sa-l scuipe inapoi, oul respectiv neaparat! Si urlete si crize, si trantit pe jos. A trebuit sa mergem sa punem un ou nou la fiert, fara sa vada el si sa-l lasam sa urle in tot timpul asta, ca nu se linistea cu nimic. Si cand a fost gata oul, a venit taica-su cu el si i-a zis ca e oul lui de dimineata, l-a scuipat inapoi. De atunci ne-am invatat lectia, ne cerem mereu voie, sa facem orice chestie cat de mica.
Cum ziceam, s-au mai atenuat crizele, eu cred sigur ca altele sunt cauzele, le-am pus pe seama a tot ceea ce s-a intamplat nou, plecarea mea la spital (inainte de asta, nici vorba de asa crize!), atmosfera din ce in ce mai urata la gradinita, venirea mamei, cu regulile ei, tati din ce in ce mai stressat, apoi venirea lui Kevin, schimbarea gradinitei, s-au adunat multe. Acum, cand lucrurile isi intra intr-o rutina, se calmeaza si copilul meu.






Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aldaesme spune:

Citat:
era suparat ca mamaia i-a promis ca vine si la el dupa ce o cucla pe odo, si nu a mai venit. el stie ca daca promiti ceva, trebuie sa faci.

si uite asa am discutii cu ai mei paritni. de ex aseara, cand i-am spus ca daca le promite ceva copiilor, sa se tina de promisiune, ca noi asa i-am invatat. mai bine nu le promiti decat sa nu faci ce ai zis. iar mama cica: "pai da, dar in viata nu e chiar asa". iar eu i-am zis ca nu conteaza cum e in viata, asta o sa vada el, important este sa il inveti cum sa se poarte el, si daca toata lumea (prin absurd, evident) o sa invete asa, nu o sa mai fie nici in viata altfel.
alta chestie care il enerveaza mai ales pe alex este cand se vorbeste peste el. adica daca el spune ceva, mama incepe sa imi spuna si ea ceva in acelasi timp. sa vedeti cum tipa alex la mamaia. si la faza asta nu il cert, pt ca si noi l-am invatat sa astepte pana terminam noi de vorbit. deci si el cere acelasi lcuru de la noi, nu?
aaa, si mai are mama niste texte care ma omoara. cum le zicea ea copiilor "la cate faca mama voastra pt voi, si voi nu ascultati de ea..." sau " nu vedeti ca ii e rau, nu va e mila de ea".... pe mine ma toaca de nervi chestiile astea si oricat as fi de suparata ca sar, alearga, tipa sau mai stiu eu ce prostie fac copiii, tot la mama ma ratzoiesc, din fericire mai pe furish, sa nu ma vada copiii. eu nu vreau ca ai mei copii sa faca ceva pt mine, din mila, sau sa imi ridice ofrande ca, vai, ce mult am facut eu pt ei. asta e clar. dar imi dau seama ca mama exact asta asteapta de la mine si sora-mea, ceea ce, din pacate nu o sa primeasca. recunostita si respect, iubire si ajutor (cat se poate si cat accepta ei) tot timpul, dar nu mila, ofrande pt sacrificiul suprem si altele din aceeasi serie.
dar cum mai pot sa o schimb eu acum la 60 ani? nu pot sa zic decat: "da-mi, doamen, minte sa nu fac ca ei mai tarziu!"



Parca citezi din clasici...
Interesant este ca, daca intorci lucrurile, si le promiti tu ceva parintilor (vorbesc la modul general insa cu referinta directa la cunostintele mele legate de asteptarile alor mei) gen te sun duminica seara, iti traduc chestia aia saptamana viitoare, etc. si nu te conformezi replica pe care o auzi "Mi-ai promis ca faci aia si nu ai facut-o"!
Daca iti spun ei ceva si se baga sotul fix atunci sa spuna ceva, probabil nu tipa insa se uita la tine si la sot dezaprobator cu privirea aia "uite si astia needucatii, oare cum au ajuns asa ca eu defapt i-am invatat altceva".

Cat despre ultima faza, fara sa foloseasca cuvintele si mama incerca sa o indeparteze pe Lorelei de mine cand avea impresia ca sunt la capatul puterilor. M-am ratoit la ea insa mi-a explicat punctul ei de vedere. Poate sunt puncte diferite de vedere insa...

Am avut o discutie in care ii spuneam mamei ca daca Lorelei pe mine sare, la mine se ratoieste, in bratele mele plange, nervii mei ii toaca atunci EU trebuie sa o linistesc. Iar mama mi-a spus ca intelege insa ea ca MAMA MEA are tendita mereu sa ma apere si ma vede rupta in doua si vrea doar sa ma AJUTE.
Tot ea mi-a spus mereu ca pentru ea in continuare eu si fratele meu suntem iubirea vietii ei, sufletul ei si unicele persoane din lumea pentru care si-ar da viata, iar pe nepoti ii iubeste din tot sufletul insa nu ii place sa ii vada ca ne "chinuie". Am ramas complect perplex, dar i-am acceptat punctul de vedere, e foarte probabil ca si eu voi avea reactia asta cand Lorelei va avea copii ei. Cum spuneam insa, mami inca nu ii spune ca ma chinuie, sau ca eu ma sacrific pentru ea, nici nu cred ca o va face vreodata.

In rest data de aprilie nu e propusa pentru altii data aia e doar pentru noi (e mama la noi, mergem cu ea), doar spuneam ca ne-am indragostit de parc de genul ala asa ca mai mergem.

pup lumea, uikend fain,

Esme

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns belleane spune:

Doloress: prin faza cu oul am trecut de n ori, de nu stiam ce sa mai inventam sa se calmeze. La fel cand ii intra in cap ca vrea ceva gen ciocolata.

Laurita: si aici o vad pe Elena cand se trezea si nu venea taca-su primul la ea, imi zicea sa plec, apoi cand venea bona o alunga pe ea si tot asa.

Noi parca am mai scapat de ambele nici nu mai stiu cum ca am incercat multe

In schimb aseara le-am facut inghetata cu iaurt si banane si dupa ce a papat prima a plecat de la masa, in urmatoarele secunde n-am auzit decat un urlet. Am crezut ca a cazut pe undeva, era un urlet jalnic. Ce facuse? Imediat dupa masa s-a dus in dormitorul nostru si a tras mata de coada si a luat-o mata la gheruit. E plina de zgaraieturi acum pe fata. Bine au urmat spirtul si crema antiseptica deci alte urlete.
Ce sa-i fac sa nu mai chinuie mata? O perioada o uitase. E exclus sa plece mata. Sa dau copilul?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lorich spune:

belleane m-a bushit rasu!!! Auzi tu la ea, sa dea copilu' ... il dai rapid pe okazii.ro la cat de frumoasa e!!!

Doloress la voi face cafeaua, la noi pune masina de spalat!

Mai, este oare vreo sansa sa nu ajugem ca ai nostri, ca ale noastre cand vom fi d e50-60 ani?? Mama saraca s-a mulat pe ce-am vrut eu mereu in priv copiilor, dar ii mai rabufnesc si ei frustrarile...

Lori, mami de Robert din 9.06.2008 si galusca Ana Isabela din 14.01.2011



Cum mi s-au intamplat doua minuni, Robertsi Ana Isabela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cleo78 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Lorich

belleane m-a bushit rasu!!! Auzi tu la ea, sa dea copilu' ... il dai rapid pe okazii.ro la cat de frumoasa e!!!

Doloress la voi face cafeaua, la noi pune masina de spalat!

Mai, este oare vreo sansa sa nu ajugem ca ai nostri, ca ale noastre cand vom fi d e50-60 ani?? Mama saraca s-a mulat pe ce-am vrut eu mereu in priv copiilor, dar ii mai rabufnesc si ei frustrarile...

Lori, mami de Robert din 9.06.2008 si galusca Ana Isabela din 14.01.2011


Cum mi s-au intamplat doua minuni, Robertsi Ana Isabela




pana la okazii.ro ma bag in fata la licitat cupil gata facut, dezpemparsat, diversificat si bine educat

mai, ce sa fac, am multi prieteni , de fapt acea verisoara are f. multi prieteni, de ati vazut voi poze si dintr-o parte, si din alta!

Mai fetelor, azi ne-a luat de la gradi pana la Mall, Matei. Stiti voi care, prietenu Marei. Stiti ce i-a zis mamei lui? Ca Mara e sotia lui!



edit: a adormit in sfarsit fiara.
Deci Doloress, e greu cu spalatul, zice ca s-a spalat deja, la 7. Na raspuns. O sa caut si io periuta electrica, macar sa o obisnuim cu spalatul...apropos, fetele de Buc. - unde gasesc periuta electrica pt ea ?



uite, asta impletesc: http://4.bp.blogspot.com/_KFCKCwPr0ig/TN1h1rIVlSI/AAAAAAAAAnQ/U7GQVBCEzZ8/s1600/DSCF3293.JPG numai ca in jos fac torsade mai putine, ca si asa intra muuult material si multa munca. Ei, pana la toamna, il termin.


Despre diferenta de generatii - no comment. Am mai comentat .
ma intorc la Animal planet (e o maimutza numita Cleo, si face mishto Vic. de mine), si la ploverul meu.


A,poze cu Mara aici




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Doloress spune:

BELLANNE - hai c-o iau eu ca si-asa vreau o fetita, dar gata facuta, ca insarcinata nu mai am curaj sa raman. Poate poti sa-i tai gherutele la pisica? Eu stiu ca ii taiam gherutele la a mea. Ca ne distrusese tot prin casa.

LORICH - pai prapastia dintre generatii o sa fie mereu, deci sigur o sa ni se reproseze si noua, una, alta. Tot ce sper eu, e sa nu mi se reproseze prea multe.

Mergi la inceput