Am nevoie de un psiholog/psihiatru si de un sfat

icka spune:

Wow...
Multumesc tuturor si la fiecare in parte pentru raspunsuri, pentru sfaturi si mai ales pentru incurajari!
Nu am mai putut intra pe DC pentru ca am avut finii de la bv in vizita ceva timp la noi si cu copilul de vreo 4 luni si nu am mai avut timp nici macar sa-mi aduc aminte ca am scris aici, dar sa mai si intru sa citesc si sa multumesc tuturor.
Asa cum ati obs mai toate sunt, eram cam prea deprimata din cauza certurilor cu soata si din cauza oboselii.Finii nostri au obs ca nu e totul cam roz intre noi si cum ne cunosc de mult timp ne-au descusut cum au putut ei mai bine si din observatiile lor au reiesit cam urmatoarele: eu mereu sunt nedormita, obosita, in urma cu toate etc... si el e mereu suparat ca eu nu mai am timp de el, ca nu mai vb altceva decat de ce mai tb facut, cumparat, reparat, calcat, samd.
Am stat frumos si am vb cu ei si apoi noi 2 si de atunci s-au schimbat multe in bine. el mai fuge la piata si mai plimba si fata la pranz cand poate, mai spala si un vas si aduna jucarii... eu mai dorm un pic intre timp sau caut ceva ptr scoala sau pur si simplu stau la un film si o las mai moale cu casa si cu curatenia ca pana la urma cui nu-i place sa nu mai vina pe la noi daca erau papusile insirate sau mai stiu eu ce si au fost deranjati.
In principiu acum suntem mai bn am mai lasat fata cu finii de aici din gl vreo 2 seri cate 1 h si am iesit noi 2 la o plimbare si am mai vb si sper sa tina cat mai mult faza asta buna in care suntem.
inca o data va multumesc tuturor si sper sa auzim de bn .pupici si multa sanatate la puiuti.

alina_satena spune:

Ma bucur mult de tot Icka ca sau rezolvat problemele tineti-o tot asa si sa auzim numai de bine

Lali spune:

Ma bucur ca esti mai bine.
Cel mai mult insa ma bucur ca restabiliti usor, usor echilibrul in viata voastra. Echilibru care trebuie regasit la un moment dat dupa aparitia unui copil in familie.
Si deasemenea ma bucur ca ai reusit sa gandesti ca jucariile imprastiate pe jos nu sunt un capat de tara, dar linistea ta zdruncinata este !

CRIXIA spune:

icka, sa mai treci pe la noi!
Nu sunt in masura sa dau sfaturi, dar apreciez sprijinul oferit prin sfaturi. Pana la urma tu trebuie sa-ti schimbi modul de interpretare al evenimenteleor/prioritatilor din viata ta.
Singura chestie esentiala este comunicarea...sa tina la voi!

clarmai spune:

Acum ceva timp am postat ceva asemanator a ceea ce traiesti tu,iti spun ce am facut eu,am incercat sa-i explic omeneste posibil fara cearta ceea ce ma deranjeaza si anume ca idem ca si tine nu ma ajuta la treburi si nu mai pot .etc,ne certam ingrozitor pana am descoperit secretul,am stat si am analizat si daca am vazut ca el nu pricepe si pace l-am lasat in pace,fac ce pot ,cand pot,daca pot ,prioritar e copilul( si chiar daca o sa par egoista),Si eu.EU SI COPILUL.Pana acum ma dadeam de ceasul mortii ca nu am terminat curatenia ca nu am calcat ,ca nu am spalat,si de fiecare data cand ii ceream ajutorul spunea ca e obosit sau nu are chef sau vrea sa se relaxeze,si atunci eu de ce sa ma stresez,ca si tine niciodata nu a stat cu copilul,si mereu imi reprosa ca nu am de ce sa ma simt asa obosita ca nu e mare lucru sa stai cu un copil,si de curand acum trei saptamani mai exact,m-am operat de apendicita si a trebuit sa ramana acasa cu copilul,iar acum ma crede,zice da,imi pare rau ca am zis ca nu e mare scofala ca e foarte greu sa stai cu un copil,dar sa nu crezi ca minunea a durat mult,doua saptamani,iar acum de o saptamana,a inceput din nou cu aceasi placa,dar nu ma mai stresez eu,imi fac timp si pt mine,imi fac unghiile,bai lungi si relaxante,stau pe net,fac ce-mi place fie si doar o ora pe mine ma ajuta,si nu ma mai stresez,mai comenteaza ca de ce nu e facut cutare lucru,si ii raspund simplu, nu am avut timp,si gata,daca ar vrea sa ma ajute ar veni de la sine nu ar trebui sa ma rog de el,daca nici macar nu intreaba daca am nevoie de ajutor inseamna ca nu vrea sa mi-l acorde,si daca nu pot nu fac si gata,eu personal m-am saturat sa stau suparata si stresata din cauza lui,si vad ca decand nu mai arat asa inversunare asupra acestui fapt parca si relatia noastra sa mai schimbat putin,nemaispunandu-ti ca banuiesc cu tarie ca are o aventura,dar nu mai am nervi sa ma stresez,pt mine prioritar e copilul,oricum acum il vad cu alti ochi si nu as mai putea sa spun ca-l iubesc ca la inceput,si datorita atitudinii lui,ex: cand e asta mica bolnava si vede ca plang sau ma stresez atunci incepe cu jigniri dar ma fac ca nu-l aud,sau daca ma vede bolnava il apuca urlatul si trantitul si atunci spune-mi cum mai poti iubi un astfel de om,atat vreau sa-ti spun sa te relaxezi,sa mananci bine ,sa dormi bine,sa ai grija de copil si el daca vrea participa daca nu,nu,nu te mai supara,ca pe ei nu ii intereseaza asa tare cand le turuim intr-una niste reprosuri care raman fara rezolvare.Capul sus ,bafta multa si fi mandra de tine ca ai ambitie sa faci scoala,TINE-O TOT ASA.TE PUP.Si referitor la aspectul ca sunt unele care cresc si copiii se duc si la servici,cinste lor dar aici e vorba de o persoana care are depresie ,stiu ce inseamna ca am avut si eu si plangeam din orice,da,sunt pe lume femei care fac mult mai mult si nu se plang dar poate au o sustinere,o motivatie,poate sotii lor sunt altfel,sau au o mama langa ele care le sprijina ,pe cineva,situatia fieccaruia e aparte,eu personal ma gandesc ca taria emotionala trebuie sa mi-o cultiv singura,acum dupa ce am vazut ca nimanui nu-i pasa prea tare,MIE trebuie sa-mi pese de mine si de sanatatea mea mintala si fizica.As vrea sa va spun ce ma trezit si mai tare chiar daca risc sa scriu foarte mult am sa incerc sa fiu scurta.Internata in spital acum va spun sincer ca am cam facut foamea pentru ca nu a venit nimeni la mine,rudele mele sunt din bucuresti si nu a putut sa vina decat sora mea care a stat vreo doua ore si a plecat ca trebuia sa ajunga la servici,soacra mea are serviciul langa spital,trecea zilnic de doua ori pe langa spital fara sa urce,va intreb cat dureaza sa faci o supa si sa urci un etaj ca sa io duci nurorii tale,care de altfel a slugarit la tine in casa 5 ani pentru ca altfel nu pot sa numesc,ca tu sa fi multumita,surpriza mea a fost mare sa constat cine a venit la mine si ma ingrijit cu schimbari de plosca ca pe copilul ei,matusa sotului meu,nevasta fratelui lui socramiu,care nu are nici o treaba e straina,nu mai lungesc dar am plans cat nu am plans in viata mea,o alta matusa de-a sotului meu lucreaza asistenta in acel spital,surpriza a fost mare cand am fazut ca nu vine nici macar sa ma intrebe ce fac,concluzia,pana acum eram preocupata sa fie altu bine,nu stiam cum sa fac mai repede treaba ca sa fie toata lumea multumita ,mai putin eu,nu mai lungesc decat ca am primit o lectie de viata foarte dura,sora sotului meu pt care am facut atat de multe nu mai lungesc ,a fost libera doua zile,si sta la 1 km de spital,a venit 10 minute m-a pus sa-i arat operatia si a plecat,spunandu-mi ca era in oras la cumparaturi,si atunci cand sotul meu a sunat-o sa vina la mine ca nu ma simt bine a zis ca re de facut curat,barbatimiu nu a insistat daca a vazut ca nu vrea sa vina.etc O sa va spun si de ce nu a venit sotul nu a vut cu cine sa o lase pe asta mica si nu avrut sa o bage in spital cu virozele existente de teama sa nu ai ceva .Am cam lungit ma scuzati dar am vrut sa relatez u fapt de viata si concluzia mea ca de atunci inainte ma doare doar de mine si copil,sa ne fie noua bine,si nu ma mai stresez deloc nici de sot nici de soacra nici de neamuri,eu si copilul meu,acest sfat til dau si tie ,fi mai nesimtita eu asa am facut chiar daca uneori mai uit si ma iau tot cu stresatul pt altii,dar imi amintesc repede.Nu vrea sa ma ajute foarte bine fac ce pot ,ma jigneste ma fac ca nu-l aud,vrea ceva ii fac doar daca pot,am terminat ,ii faceam si baie ca la copiii mici tot sa fie multumit si multumit nu va fi niciodata,nici el,nici masa care de altfel e vrajitoarea din oz nu pt ca spun eu pt ca spun toti.Sa-i pui la spate pe toti,faci ce poti.imi cer scuze ca m-am lungit

Elle_seb spune:

Cand un om spune ca nu mai poate, crede-l ca nu mai poate.
Sa-i spui ca altele cresc 2-3 copii si mai au si serviciu etc etc si tu te plangi cu unul mi se pare o comparatie fortata si lipsa de compasiune.
Poate fi foarte greu sa cresti 1 copil daca nu ai intelegere cu sotul tau si nu ai sustinere de niciunde, nici de natura morala, nici fizica.
Si poate fi foarte usor sa cresti 2 copii, sa ai si job si sa tii si casa cand ai un sot atent, iubitor, care te respecta si te sustine intru totul.
Been there, done that.
Am fost in ambele situatii si cam astea sunt diferentele.



_
Un sistem imunitar puternic pentru copilul tau

icka spune:

Inca o data va multumesc de sfaturi si de raspunsuri, in special lui (fecian si lui clarmai),dar si tuturor celorlalti care au avut macar timp sa citeasca.Stiu ca nu prea intru sa le citesc la timp dar cand intru ma reincarc pentru o noua zi.Va multumesc.

ipearina spune:

Clarmai, exact ca tine gandesc si actionez si eu acum. Imi pare rau doar ca "m-am desteptat" destul de tarziu si nu suficient, dar lucrez la asta .

SEPH0RA spune:

Eu am patit-o si cu mersul lui la curve. Dupa ce ca, mute din aspectele relatate de voi existau si la mine in casa, al meu sot mai mergea si la curve sa se relaxeze. Atentie deci: oare de ce se poarta asa? de bine ce le este. Exact asta mi-a spus si mie d-na psiholog: EU si COPILUL. Nu ii convine?! Oricum se ducea la curve si cand eram sluga, asa ca...L-am bagat prea mult in seama, era universul meu si acum s-a prabusit. Universul tau trebuie sa fii TU.
Acum sunt in "recuperari", si incerc sa fac ca si clarmai. ce bine este cateodata!

Sanatate multa!

SEPH0RA spune:

da si ie IMI PARE ASA DE RAU...s-au dus pe apa sambetei 17 ani din viata (tinerea mea). Dar, nu s-au dus toti nu?