Disciplina

sorana spune:

Sfatul cu sportul mi se pare foarte bun.
Sincer cu scoala nu stiu ce sa-ti spun. E clar ca se va descurca cu materia in sine. Problema este ca scoala implica multe activitati extrem de plictisitoare. Va putea sa stea 50 min in banca sa scrie litera "a" frumos ? Exagerez, nimeni nu-i forteaza chiar asa la cls I. Dar temele dureaza cam 40-60 min la invatatoarele care dau teme putine si se poate ajunge la 3 ore la cele care dau teme multe. Sa il duci sa munceasca 7 ore pe zi (4 scoala + 3 teme) ... parca l-as mai lasa un an.
Personal as vota pentru inca un an de copilarie, fara obligatii si teme, dar pana la urma fiecare parinte decide cum e mai bine.
Si eu am fost la scoala la 6 ani. M-am descurcat foarte bine cu scoala dar ... cu disciplina am stat foarte rau in primii 4 ani. O disperasem si pe invatatoare dar si pe mama .

In plus as lua serios in calcul imunitatea. La scoala e mult mai rau ca la gradi daca ai un copil cu imunitate scazuta. La noi la scoala circulau in acelasi timp un virus, un streptococ betahemolitic si hepatita A. Iar copii se intalnesc si cu cei din alte clase (de exemplu la sport), sunt mult mai multi, virusii se raspandesc, plus ca daca lipsesti trebuie sa recuperezi tot, inclusiv sa-ti faci temele la zi (asta e oftica mea actuala ca fi-mea a lipsit saptamana trecuta pe motiv de viroza si saptamana asta i-a scris o profa "tema neefectuata" desi facuse aproape tot - uitase un singur exercitiu sau nu ni-l spusese colega de la care amluat temele).

Laura13 spune:

Dorsillia nu se pune problema, deocamdata, pentru mine, de scoala in sine, de materii, de lectii, de scos untul din copil. scoala spre care ma orientez este una de cartier. nu sunt de acord cu dusul copilului la liceu pentru clasele 1-4, desi in iasi e "la moda", din mai multe motive, nu are rost sa le insir aici. Sunt de parere ca poti invata f bine, poti acumula cunostinte, atata timp cat iti dai interesul, la orice scoala de cartier.
tot ce a invatat dani pana acum a fost pentru ca el a vrut. el a intrebat, el a cerut sa stie. este un copil care la un an si 7 luni vorbea excelent, adica pe langa faptul ca facea propozitii, se intelegeau si strainii cu el, rostea cuvintele corect. No, cand un copil la doi ani te intreaba de ce luna apare doar noaptea si de ce nu are mereu aceasi forma ... normal ca ii spunem si il invatam tot felul de lucruri. dar, doar pentru ca ne cere el. sa dea DD sa il tina acest interes si la scoala, sa ii faca placere sa descopere lucruri noi, sa reusim sa ii gasim un profesor si un colectiv care sa faca procesul de invatare placut, nu fortat.

sorana
Va putea sa stea 50 min in banca sa scrie litera "a" frumos? No, cam asta este frica/grija mea - ma bucur ca m-am facut cat de cat inteleasa in talmes-balmesu' care e in capul meu de vreo 2 zile .
Exact asta mi-e frica. Va putea? Va vrea? Sau nu ii va face placere si o sa avem rezultat nedorit, adica sa nu ii mai faca placere scoala? Pe de alta parte, nu se va plictisi la 8 ani sa faca litera A? S-ar putea ca la aproape 8 ani, pentru Dani, sa nu mai fie o activitate interesanta/stimulatoare.
Pe de alta parte mi-a dat o tema serioasa de gandire, vizavi de imunitate. Dani acum e vraiste cu gradinita, o saptamana da, doua ba, tot ce se plimba prin gradinita se lipseste de el, face forme f urata, viroze cu febra 40.5 . Deci asta este o noua tema, un alt aspect pe care trebuie sa il iau in considerare cand vine vorba de scoala.


As vrea sa il duc pe Dani la o evaluare la un psiholog. Pe de o parte pentru a-mi spune la ce potentiale probleme ma pot astepta o data cu venirea lui bb, pe de alta parte mi-a fost recomandat de pediatra lui Dani pentru a face o evaluare a IQ-ului (poate e mult spus la un copil, desi am inteles de la ea exact asta), pe de alta parte mi-a placea sa mai am o parere obiectiva asupra copilului meu. Nu stiu daca o voi face, mi-a mai trecut mie prin cap, dar nu am pus in aplicare.
Ati fost la astfel de "evaluari" cu copiii? Credeti ca ma duc cu gandul prea departe? Incerc sa nu o iau personal daca imi spuneti ca am luat-o un pic razna .

Seara buna mamici.

Laura lui Daniel - 14.11.2006 si prichindel
Poze Daniel

Mamici din Iasi


Copilul iti ia tot ce ai avut, dar iti da ce n-ai avut niciodata.

lisssa_ana spune:

Laura13, am sa iti raspund si eu: sportul da,il va ajuta f mult in dezvoltare.


Eu cred ca tine ffff mult de copil. Eu am facut sport de performanta,unde nu i-as fi iesit din cuvant antrenurului/antrenoarei niciodata.

In schimb,cand era vorba de scoala eram pe dos. Am fost data la 6 ani si 3 luni la scoala,am fost isteata la materiile fixe,nu stiu zau daca era vorba de disciplina sau nu,dar eu daca aveam o parere mi-o spuneam. Normal ca pe vremea aceia se considera obraznicie,nu iti spun de cate ori au fost chemati ai mei la scoala.NU am avut probleme cu notele,dar aveam probleme cu exprimarea. Sa iti dau un exemplu:
daca ni se dadea un exercitiu la mate eu in faceam in 2 min si colegul de la tabla umplea 2 table. M-a scos afara din clasa profesorul cand i-am aratat ca metoda aplicata de mine avea acelasi rezultat.

Ai mei nu prea aveau sa ce imi faca,nu eram obraznica in sensul ca vorbeam urat cu profii ci doar imi spuneau punctul de vedere. M-a batut tata,m-a pedepsit...si n-a rezolvat nimic ca tot acelasi lucru l-am afcut si la facultate.


Chiar si acum la maturitate daca eu stiu ca asa e bine pai poti sa o rasucesti pe cate parti vrei tu ca nu ma convingi...stiu...se numenste incapatanare...dar repet...ma bag numai unde imi permit si stiu ca ma tin cunostintele

Mama de Ana si 22+

Laura13 spune:

Nu pot sa zic decat: Good for you!!!!! Asa am fost, asa sunt si eu.
Eu, in schimb, nu am fost niciodata certata/batuta pentru asa ceva, cu mine se vorbea si se vorbea ... ore in sir si mi se recomanda sa fiu un pic mai diplomata . Bine, mi se recomanda, periodic, de mami, si acum , deci nu a rezolvat mare lucru.
Nu m-ar supara deloc sa am un copil care spune ce gandeste, f bine, bravo lui. Dar, uite ca anii de "indoctrinare" m-au prins ... si eu i-as recomanda sa o faca intr-un mod diplomat, fara sa jigneasca si gandindu-se la sentimentele celor din jur.


Laura lui Daniel - 14.11.2006 si prichindel
Poze Daniel

Mamici din Iasi


Copilul iti ia tot ce ai avut, dar iti da ce n-ai avut niciodata.

anya spune:

Ha, ha, ma regasesc in ce ziceti voi. Eu, dupa bataie si certat invatasem sa tac, dar la sedintele cu parintii profesorii spuneau parintilor mei ca atunci cand consideram ca eu am dreptate si ei nu, nu raspundeam in vre-un fel, dar privirea mea spunea totul si ca uneori le era si frica, asa de urat ma uitam.
Acum am un astfel de exemplar in clasa a 2-a si incerc sa-l tratez cum as fi vrut si eu sa fiu tratata. El face karate de la 5 ani, si inca bine pt ca deja, la 8 ani, se pregateste pt centura verde si participa la competitii. Acest sport l-a ajutat foarte mult in concentrare, disciplina. Cea mai mare pedeapsa ar fi "sa-l spun" antrenorului sau si mai rau sa nu-l las la antrenament. La gradinita a inceput ca un "copil problema" incapatanat si furios cand ceva nu-i placea. Educatoarea astiut sa-l vada dincolo de manifestari si sa lucreze cu el. La sfarsitul gradinitei era considerat cel mai bun din grupa si au plans dupa el si educatoarea si ingrijitoarele.
Va intrerupe cand vorbiti? Este datorita faptului ca intotdeauna l-ati bagat in seama . La mine se intampla la fel si inca cu doi (ca mai am un baiat de 5 ani). Acum lucram inca la rabdare, respect in a lasa adultii sa termine ce au de vorbit si apoi sa se bage in seama. Le-am spus asta ca regula iar exceptiile sunt valabile doar daca e ceva foarte urgent (spre exemplu sa ii fie rau).
La scoala, la mate, termina repede ce are de facut si pana termina si ceilalti se joaca cu creioanele din penar (asta era reclamatia de la invatatoare). Ce sa-i fac daca-i merge mintea? I-an zis invatatoarei sa-i mai dea ceva de lucrat!
Evident ca mai avem si rebeliuni de genul : M-am saturat de atatea lectii! M-am saturat sa fiu civilizat! si il inteleg . Uneori si noi ne saturam, nu?

delphin spune:

Laura am si eu 2 ca al tau. Cel mare are aproape 8 ani si desi e mereu cel mai bun din clasa e penalizat la comportament. vorbeste mult, neintrebat mai mereu, nu respecta regulile din colectivitate, etc. etc.
Cand povesteste de sah sau alte preocupari d'ale lui se uita lumea crucis la el. Insa damele de la biblioteca il indragesc si il cunosc ca pe un cal breaz.
Cel mic nu e departe. La fel, vorbaretz, chiar mai rau ca frate'su.
Eu am ales sa ofer copiilor ce cer. vor sa stie ceva, sunt la dispozitia lor.
Pe cel mare, ca sa nu se plictiseasca am stabilit sa lucram pe langa temele lui, o ora pe zi, ne antrenam. u invatam, nu facem lectii ci ne antrenam.
Face si sport, inot cel mare, gimnastica cel mic, are " ni si e la scoala:) adica gradinita in grupa mica de la 2,5 ani.

Nu te-as sfatui sa-l duci la dr. eu am refuzat pt. binele copilului. cum are o imaginatie bogata nu vreau sa creada ca are ceva boala sau ca stiu eu ce, e diferit de ceilalti. I-am spus mereu ca e un copil inteligent si asta l-a confortat in felul lu de a fi.
La scoala, am vb cu invatatorul sa ii mai dea ceva pe langa sa lucreze sau sa il responsabilizeze cu ceva. Ii ajuta pe cei mai slabi.

Eu zic sa-l lasi in lumea lui si sa fii acolo cand el are nevoie de cunoastere.
Atentie insa sa nu crezi ca e deja baiat mare si sa-l responsabilizezi prea mult o data cu venirea celui de-al doilea.
Al meu cel mare e si tare sensibil...gelozia a fost inevitabila desi stia ca va avea un fratior si toata sarcina a fost tare atent cu mine...dar s-a simtit amenintat. Chiar daca ne-am impartit in asa fel in cat in permanenta unul dintre noi a facut activitati doar cu el. Am fost pana la a pleca in strainatate doar cu el, in week-end de Pasti.

A! si ai mei vorbesc enormmmm de mult. eu cu sotul nu putem vorbi de cat daca vb la tel sau dupa ce se culca ei. Dar si la tel e tare dificil caci mereu au sa-mi spuna cate ceva important atunci...

Laura13 spune:

delphin la un doctor psiholog l-as duce exact pentru ce am spus. si nu as vrea sa simta ca e la doctor ci la un amic cu care poate discuta. inca nu am gasit un astfel de cabinet in iasi, drept e ca nici nu am cautat cu adevarat.
pe de alta parte, uite, acum iar e bolnav. a fost o saptamana la gradi si de vineri a inceput sa o tina in 39.5 in continuu . deci, probabil, saptamana viitoare iar va lipsi de la gradi.
nu cred ca am cum sa impac tot ce vreau eu. sa il tin acasa cand e bolnav (pentru a nu sunt de acord cu dusul copiilor bolnavi in colectivitate), acasa sta cu bona care e super ok ca sa aiba grija de dani si de nevoile "primare", dar in nici un caz nu se apuca de lucrat cu el. ca nu prea se pricepe, asta e. am preferat un om mai simplu, in care sa am incredere, mai ales la 9 luni cand am ales-o.
iar noi cat putem lucra cu el. eu vin acasa la ora 18, mai am de lucru acasa pt vreo 2 firme, iar dani la 22 se culca. in timpul asta mai vrea si gadilit, calarit, alte jocuri mai potrivite tipului lui de personalitate.
intre timp, de cand am deschis subiectul, am inceput sa il conving pe dani sa se schimbe singur (nu vrea tot timpul, dar fiecare data e un castig), sa isi stranga hainele dupa ce se schimba, sa si le puna la spalat, lucruri, zic eu, marunte, dar care in ansamblul pe care vreau sa il construiesc, au importanta.
am inceput sa il las sa spele vasele, el vrea si mi-am dat seama ca nu are importanta ca le mai spal si eu o data, important e sa il las pe el sa participe, sa se simta important si apreciat pentru lucrurile pe care le face ca sa ma ajute.
sunt pasi micutzi, care sper sa ne duca in directia dorita.
mai citesc, de o sapt parca numai asta fac , si ma mai inspir in idei, ce/cum/cat as mai putea/ar fi indicat sa mai fac.


Laura lui Daniel - 14.11.2006 si prichindel
Poze Daniel

Mamici din Iasi


Copilul iti ia tot ce ai avut, dar iti da ce n-ai avut niciodata.

delphin spune:

Am uitat sa-ti spun, si al meu cel mare tare sensibil a fost pana la 3 ani, chiar pana la 5. Eram cu el la dr la fiecare 2 saptamani. In solutie extrema l-a pus pe claritina . El a fost in colectivitate de la 1 an si 3 luni. Sub claritina facea mai rar:) , o data pe luna.

E bine sa-l lasi sa participe la activitatile tale. Cum ziceau si celelalte fete , timp este.

Iti doresc sa gasesti dr. care sa te multumeasca, eu nu l-am gasit. Dr. nostru de familie e prieten bun cu fiul meu cel mare, asa de drag ii este in cat nu vrea sa-i faca vaccinuri de teama sa nu-i faca rau. Iar fiul meu are o incredere fara limita in acest dr.
Iar dr. nostru de familie mi-a zis mereu sa-l las in pace ca e un copil :)

Eu am refuzat sa sara peste clasa 1 pt. ca nu l-am simtit suficient de matur. Mi-am zis ca e mai bine sa fie primul din clasa si sa se "plictiseasca" sa zicem de cat sa fie printre ultimii in clasa a 2-a si sa nu se simta la locul lui acolo.

Evaluare IQ...asa e la moda acum, ca toata lumea, una doua duce copii la teste. Sincer la ce-ti va folosi? Nu stii, nu vezi ca al tau copil e mai inteligent de cat altii la aceeasi varsta? La ce te va ajuta o astfel de hartie? Eu refuz sa-mi uc copii la astfel de teste. eu stiu ce am acasa nu am nevoie sa-mi spuna o hartie. si astfe de teste sunt relative. Se poata sa faca un scor bun la memorie vizuala si logica si mai putin bun la altele, iar rezultatul nu e corect. Deci...

Bref, faci cum vrei, cum crezi tu ca e mai bine pt. copilul tau. Pe mine m-a ajutat mult cartea " totul se joaca inaintea varstei de 6 ani"

sorana spune:

Pai da si nu. Adica da, evident ca se va plictisi de "a", dar se fac si alte chestii si in plus la inceput are treaba cu cunoasterea colegilor, invatatoarei etc.

Cu iq-ul .. sincer nu stiu la ce ti-ar folosi. Si eu sunt curioasa cu privire la iq-ul fiica-mii dar nu am facut nici un test "oficial" cu ea. Din ce stiu eu in .ro teste iq sub 8 ani ... greu sa gasesti sa aiba grilele (ma refer la teste raven calibrate pentru iq 120+ nu la cele pentru retard).
Iti recomand un test care seamana mult cu cel dat de mensa: iqtest.dk. Este pentru 16+ dar macar e calibrat pentru iq peste 125.

Laura13 spune:

sorana cred ca f mult va conta, in scoala, si invatatorul/profesorul, cum va stii sa comunice cu copiii, sa le faca orele interante (atat cat se poate), etc.
cu iq-ul e chiar o curiozitate a mea ... , recunosc.
nu imi pun "sperante" in acele rezultate ca vor fi relevante, adevarate sau mai stiu eu cum.
dar, recunosc, sunt curioasa. nu l-as duce pana nu as gasi ce caut, o persoana cu care sa se simta in largul lui, cu care sa vorbeasca, recunosc, nici capitolul asta nu ma pricep sa il explic prea bine . se pare ca sunt total neinspirata in a explica ce vreau
delphin voi cauta carte, multumesc.

Laura lui Daniel - 14.11.2006 si prichindel
Poze Daniel

Mamici din Iasi


Copilul iti ia tot ce ai avut, dar iti da ce n-ai avut niciodata.