Parinteala nepavloviana
Raspunsuri - Pagina 18
alex_andra spune:
Citat: |
citat din mesajul lui pisigri Nu era vorba sa fugi tu la copil daca tatal o cearta, ci sa fuga copilul la tine si tu sa il alungi sa-si ceara scuze, aratindu-i ca e cel mai jos in ierarhia familiei, ca el e pe o treapta inferioara, ca mami nu il iubeste/alina/accepta decit daca mami SI tati sunt fericiti multumiti si zen. Asa ca jigodia aia mica sa se duca sa isi ceara scuze ca Mami si Tati sa fie fericiti si abia apoi ne iubim si ne dragalim. http://pisigri.blogspot.com/ Mami de Ilinca (5.03.2009) |
hai mai, pisigri, ca nu a zis nimeni aici de jigodii...
si daca ii spui copilului ca trebuie sa-si ceara scuze , daca a gresit, nu-l consideri nici jigodie si nici nu-l pui pe o treapta inferioara.
Pur si simplu fiecare isi asuma consecintele faptelor sale.
Si da, si la 2 ani trebuie sa stie ca daca a gresit intentionat, nu va fi pupat in frunte pentru asta. Si nici incurajat s-o faca mai departe, in viitor.
Jasmin012 spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui Mihaelka
'sunt racit = vreau corconeala' Lucrarile Ioanei si terapia lui Pinkutz |
de asta spune fiu-meu: "sut racit" uneori fara a fi intrebat? Nu m-as fi gandit la asta. Merci pt sugestie
pisigri spune:
Hai ca m-am updatat cu tot ce s-a scris :) Asadar:
- daca tati/mami ii reproseaza Ilincai ceva pentru care nu e neaparat vinovata (a varsat apa pe acte si mami/tati a avut o zi naspa asa ca tocmai i-a sarit tandara si a reactionat altfel decit ar fi trebuit) mami/tati (celalalt parinte) vine si dezamorseaza conflictul imediat. La noi cel putin, sintem mereu pe faza la ce face/unde este/ce se intimpla cu Ilinca, pentru ca io-s paranoica a propos de accidentele casnice.
- daca Ilinca a facut o timpenie evidenta (de ex a lovit pe cineva) victima este responsabila sa atraga atentia/supere/apoi impace/pupe/dragaleasca/whatever. Dar de obicei cind stie ca treaba e naspa si ca "a comis-o" "de-adevaratelea" este si ea f necajita ca a suparat pe mami/tati si intr0adevar cauta la celalalt parinte rezolvarea. Facem eforturi sa nu ne suparam pe ea (adica sa nu ii spunem ca ne-am suparat) pentru ca o necajeste f tare treaba asta, umbla si cite juma de zi prin casa tinguindu-se ca a suparat pe mami/tati, chiar daca impacarea s-a produs la 2 minute (pe ceas) dupa incident. Mi-e mila de ea sa o vad ca se auto pedepseste asa; daca ar trece mai usor peste supararea asta a lui mami/tati poate m-as controla mai putin.
DAR daca e vorba de o chestie cu adevarat importanta (bine, sint putine la 2 ani) si e un subiect pe care mami si tati au pareri diferite, ramin la parerea mea ca parintii sint datori sa dezbata subiectul in particular, sa ajunga la un consens pe care sa il prezinte copilului. Asta nu inseamna ca parintii isi tin partea neconditionat si indiferent de a cui e vina, ca nu la situatiile astea fac rferire.
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
Jasmin012 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui alex_andra Jasmin, deci sa inteleg ca,in opinia ta, daca ii spun copilei ca e urat ca l-a pleznit pe tati, inseamna ca nu e front comun cu tati? Ci ca, doar ii explic o situatie, nedorita, pe care incerc sa o indrept? BAZAR UMANITAR |
nu, nu e. Pur si simplu e o atragere a atentiei ca nu e bine sa-l loveasca pe tati, si ca nu e bine sa loveasca oamenii in general. Inseamna aplicarea si "predarea" unei reguli de bun simt. Eu asa cred.
narcisam102 spune:
viviana multumesc
la noi nu este vb de acea furie oarba...ba chiar uneori se opreste din urlat (o sec) si se uita sa nu se dea cu capul de parchet ca a mai patito si a invatat probabil ca nu e tocmai placut.
alex_andra spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui Jasmin012
nu, nu e. Pur si simplu e o atragere a atentiei ca nu e bine sa-l loveasca pe tati, si ca nu e bine sa loveasca oamenii in general. Inseamna aplicarea si "predarea" unei reguli de bun simt. Eu asa cred. Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007) www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza http://blogulluilucas.blogspot.com/ http://elblogdeluquitas.blogspot.es Regula de aur de 24 de carate: "Poarta-te cu copiii tai asa cum ti-ai dori sa se poarte altii cu ei" |
Mersi pentru lamurire
pisigri spune:
Mai alex_andra, fiecare copil reactioneaza altfel.
Fetita ta poate veni la tine rizind pentru ca a facut o sotie. Care pina la urma nu e grava, iar supararea e formala. Pentru sotii, la mine acasa nu se cereau scuze.
Fetita ta poate veni rizind fiindca e incurcata, fiindca nu stie ce sa faca, nu fiindca se bucura ca l-a suparat pe tati. Daca in momentul asta tu o trimiti sa isi ceara scuze, o pui sa rezolve singura un conflict prea mare pentru ea. O alungi, ii refuzi ajutorul tau de a descurca itele pe care le-a incilcit chiar ea. Dragostea si sprijinul tau ii sint refuzate pentru ca mami nu o sprijina, nu o sfatuieste, nu o ajuta decit daca tati e fericit. Mesajul este incorect chiar daca intentia ta este buna.
PS: jigodie era o figura de stil dura, cum mi se pare mie refuzul tau de a lua copilul in brate si de a-i explica (tu fiind calma, tatal pe care l-a suparat fiind mai nervos) de ce a gresit. Mie, la 30 de ani, imi vine foarte greu cind stiu ca am gresit fata de cineva, sa ma duc sa il privesc in ochi si sa imi cer scuze din suflet. Ma simt stinghera si mi-e ingrozitor de jena pentru supararea pe care am produs-o. De ce nu ar fi la fel si in cazul unui copil de 2 ani care habar nu are inca ce e "frumos sa faci"?
http://pisigri.blogspot.com/
Mami de Ilinca (5.03.2009)
Laura25 spune:
Intrebare: scopul suprem (dincolo de asigurat masa, casa, caldurica) al parintilor in perioada de depenenta a copiilor de ei ar trebui sa fie pregatirea pustiului pt o integrare perfecta in societate? Pt respectarea regulilor si 'facut frumos', asa cum se asteapta societatea de la ei?
Am marfa la bazar umanitar DC
Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi
'Cos what I feel is the only truth for me
Jasmin012 spune:
Mai, asta cu cerutul scuzelor.... din mica si unica mea experienta (ca nu am decat un copil, mic, deci nu stiu cum e cu altii) pot spune ca la noi nu se intampla niciodata in cuvinte. E greu (daca nu imposibil) sa-l faci pe un copil de 2-3 ani sa-si ceara scuze. Dar poate ca am eu un copil incapatanat. Am avut o perioada in care am insistat sa-si ceara scuze (na, asa credeam eu, mai ales ca eu ma scuzam la el daca greseam si asa fac si acum), dar la intrebarea mea: "iti ceri scuze?" raspunsul a fost mereu "NU". Asa ca m-am conformat. La noi scuze inseamna fata spasita si "tzatze" (diminutiv de la "brate", ca asa a ramas, desi acum poate sa pronunte cuvantul brate).