"Copilul trebuie "dresat" pavlovian ..." (4)
Raspunsuri - Pagina 15
RA spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui anca_a
Dar te-ai gandit ca e posibil ca lipsa ei de pofta de mancare sa aiba legatura cu anxietatea ta? Si ca daca tu ai reusi sa te relaxezi pe tema asta si s-o lasi in pace, ar incepe sa manance mai mult? www.youtube.com/watch?v=Efc0p0GASFY" target="_blank"> Children see |
AP-ista. Cel mai probabil ca asta se intampla!
Eu te-as mai intreba,Anca74,cuvinte ca anorexie,bulimie si restul gamei au vreun inteles pentru tine?Ai o cat de mica idee despre faptul ca,mergand in acest stil,iti poti impinge inonstient copilul spre astfel de tulburari in adolescenta ,in special?
Repet,un copil sanatos,isi ia singur cat ii trebuie.Tu nu ai decat sa veghezi asupra calitatii hranei.
denizel spune:
Da, e foarte trist, Anca... :(. Uite ce le trebuia japonezilor ca sa devina si ei in sfarsit eficienti: neste educatie romaneasca 
.
~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~
RA spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Laura25 Agnes, time-outul nici nu ar fi asa grav, eu am "simtit" printre randuri acel "a taxa" = "a da 2 palme" de asta am rugat-o pe pisigri sa detalieze ce a vrut sa spuna. Faza cu cortul s-a intamplat intr-un moment cam nepotrivit ca sa spun asa, era trecut de 13 si eu incercam sa termin de facut mancarea pt pranz. Nu aveam timp sa stau la facut corturi, negociat, convins beligerantii sa se impace. Mai zicea cineva la alt subiect ceva de genul "nu le permit copiilor sa loveasca / nu este permis". Cand am intrebat cum concret "nu le permiti" nu am mai primit nici un raspuns. Eu tin sa cred ca am o comunicare buna cu copiii mei, ei stiu ca nu e bine/ nu e frumos/ provoaca suferinta fizica si 'la sufletel' celui pe care il lovesc. Dar de la 'stiu' pana la a se abtine de fiecare data cand ii apuca nervucii ... e un pas mare pe care inca nu il fac. Pe de alta parte si eu cu sora'mea ne-am batut pana prin liceu. Si chiar tinem f, mult una la alta si avem o relatie foarte buna. Am marfa la bazar umanitar DC Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005) Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi 'Cos what I feel is the only truth for me |
Laura,eu in faza asta de cearta nu mai vorbesc de permis sau nepermis.Pur si simplu intervin sa ii separ si ,cel mai important,NU il pedepsesc in nici un fel pe cel care a lovit/jignit/stricat jucarica.Asta nu duce la rezolvarea conflictului,ci la escaladarea lui viitoare.Din experienta proprie,de cele mai multe ori,copilul a devenit violent pentru ca a fost provocat de celalalt.La ai mei,cel putin,asa s-a intamplat in majoritatea covarsitoare a cazurilor.
Sa-l pedepsesti pe unul(indiferent de forma de pedeapsa) in favoarea celuilalt,nu face decat sa creasca "potentialul exploziv",pe langa faptul,deloc neglijabil,ca nu e corect!
Eu,cum am spus,incerc din rasputeri sa previn aceste situatii.Si am deplina convingere ca baietelul tau creste si are nevoie de un locusor numai al lui,unde sa nu fie deranjat!Pentru Dumnezeu,nu toti avem nevoie de asa ceva???
rrox3 spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui AgnesLuca
Roxana, te rog mult, poti sa dezvolti (eu pina acum credeam ca isteria este o boala si nu are de-a face cu personalitatea, adica nu e ceva innascut cum e de exemplu temperamentul). Edit: De la un alt topic am retinut ceva ce ai scris tu si mi-a placut mult: "nu exista copil dificil ci doar relatii (copil-parinte) dificile" iar din cele de mai sus am senzatia ca "un copil cu trasaturi isterice" ar fi tocmai un exemplu de copil dificil... "Copilului mic, da-i radacini adinci, celui mare, aripi sa zboare" (proverb indian) Agnes si Alexa (21.06.2009) |
Agnes imi mentin afirmatia citata de tine.
Nu cred in "copii dificili", mi se pare o alaturare de termeni aberanta. Sigur ca unii dintre ei iti provoaca abilitatile de parinte mai mult decat altii. Asta nu-i face dificili. Sunt copii cu anumite nevoi si anumite capacitati, ale lor. Care scot la iveala din parinte, cam toate limitele si toate problemele, il provoaca sa evolueze (psihic). Isteria ca boala, tulburarea de personalitate isterica, e ceva mai mult decat niste trasaturi isterice prezente in personalitate. Diferenta e data de cantitate si de cum ii afecteaza viata individului. Cred ca a explicat LadyJ pe undeva mai pe larg.
Isteria e mult mai mult decat mult-mediatizatele crize feminine de tip isteric din limbajul "popular".
anca_a spune:
Ma gandesc sa pun acolo niste linkuri spre subiecte despre educatia copiilor...in afara de "Un baietel rasfatat", ce subiecte mai stiti?
Multumesc!
anca74 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui RA Eu te-as mai intreba,Anca74,cuvinte ca anorexie,bulimie si restul gamei au vreun inteles pentru tine?Ai o cat de mica idee despre faptul ca,mergand in acest stil,iti poti impinge inonstient copilul spre astfel de tulburari in adolescenta ,in special? Repet,un copil sanatos,isi ia singur cat ii trebuie.Tu nu ai decat sa veghezi asupra calitatii hranei. |
Draga RA, sa stii ca am o mica idee ce-i cu anorexia si cu bulemia. Mi-am facut lectiile la capitolul asta mai demult. Multumesc pentru interesul acordat.
Am si eu o intrebare: daca, dupa tine, evident, "un copil sanatos,isi ia singur cat ii trebuie.Tu nu ai decat sa veghezi asupra calitatii hranei", de ce trebuie eu sa veghez asupra calitatii hranei ingurgitate de copila mea de 3 ani, cand este "evident" ca ea stie si singura ce cantitate sa manance?! Adica cum, un lucru il poate face cum trebuie, dar altul nu?
Tiza mea, anca_a, spunea ca un copil este "competent" sa faca o serie intreaga de lucruri... Corect?
Deci, sunt copiii competenti sa faca anumite lucruri si pe altele nu, sau nu-s deloc competenti? Sau, si mai socant, sunt competenti in toate cele, iar rolul nostru de parinti este de spectatori in viata lor?
Vreau si eu sa stiu ce cred AP-istele.
Laura25 spune:
Multumesc tuturor pentru raspunsuri si timpul alocat problemei mele!
Nu spusesem inca 'multumsc' ca sa nu intelegeti ca e gata, conversatia se termina. Daca credeti ca mai e ceva de spus, si mai aveti chef, eu va citesc cu mare interes! 
Am marfa la bazar umanitar DC
Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi
'Cos what I feel is the only truth for me
denizel spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui anca_a Ma gandesc sa pun acolo niste linkuri spre subiecte despre educatia copiilor...in afara de "Un baietel rasfatat", ce subiecte mai stiti? Multumesc! www.youtube.com/watch?v=Efc0p0GASFY" target="_blank"> Children see |
Oricum, nu cred ca se poate schimba ceva. Anca74, pe care o dadacim de vreo 2 ani, pune fix aceleasi intrebari ca la inceput...
~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~
lorelaim spune:
Denizel - stiu ce este AP-ul - dar nimeni si nimic in lumea aceasta NU poate garanta ca va face oameni mai buni (NU confund AP-ul cu mama care alapteaza si care se casneste la domiciliu - ca mine - de ex). Am cunoscut mame AP - dupa cum am mentionat 2 chiar ffff apropiate (consultanta mea in lactatie si d-na cu, care am facut haptonomie in timpul sarcinii) - dar atitudinea lor era diferita de AP-istele de pe DC... ca de la cer la pamant...
Copiii echilibrati si fericiti sunt de fapt produsul unor parinti echilibrati si fericiti (atmosfera in familie face mai mult decat orice AP din lumea aceasta). Suntem generatii intregi de adulti a caror mame s-au intors la lucru cand noi aveam 2-3 luni - deci nu aveau cum sa ne poarte in sling/wrap/carrier, veneau seara acasa frante/terminate de oboseala, lucrau si sambetele si poate mai faceau garzi si duminicile... si cu toate acestea nu au fost niste parinti insensibili, lipsiti de empatie, de intelegere pt copii. Relatia parinte-copil se dezvolta pe parcursul intregii vieti.
RA - pai un exemplu care-mi vine acum super rapid in minte ar fii Africa... unde sunt multi care traiesc la nivel tribal - practica AP-ul de nevoie - si cu toate acestea nu se dovedesc a fii mult mai omenosi decat noi
Laura - tu ai mentionat ca era ora 1pm si pregateai masa... mi-a venit o idee... oare rares nu a facut cumva o micuta criza de hipoglicemie? Copila mea e f sensibila la asa ceva (ca si taticul ei de altfel). Asa ca noi cand era micuta si nu stia sa spuna ca ii este foame - stiam ca daca au trecut deja 3 ore de la masa precedenta are nevoie de "fuel" sa poata merge mai departe fara "iesiri in decor" si aveam la indemana cate un biscuite, o bucatica de branza, cateva alune/nuci, etc.
Am o zbughi cu prunca la inot - dar mai tarziu - daca am un picut de timp am sa sciu cate ceva despre evitarea tantrumurilor.
anca_a spune:
Ei Anca74, te faci ca nu pricepi.
La varste mici copiii sunt competenti atunci cand vine vorba de satisfacerea unor nevoi fiziologice: nevoia de hrana, de somn, de caldura. Ei si doar ei stiu cat si cand vor sa doarma, sa bea sau sa manance. Adultul trebuie doar sa propuna, nu sa supuna.
Alt exemplu: tot la varste foarte mici, au competentele necesare legate de mers - asadar, copiii care n-au fost tinuti niciodata de manute sa mearga fortat, se vor ridica atunci cand se vor simti cu adevarat pregatiti.
Ideea e ca pe masura ce cresc, o serie intreaga de responsabilitati pot fi trecute in sarcina lor, de vreme ce creierul lor se dezvolta si experienta de viata se imbogateste. Astfel ca e de ajuns ca parintele sa fie prezent acolo ca sa observe, sa se ofere ca model si sa secondeze copilul, nicidecum nu trebuie sa-si foloseasca autoritatea ca sa-l supuna.