Viata peste hotare

alinkav spune:

Ok, muncesti mai putin(in ore), dar muncesti mai eficient. Si desigur ca seful tau de acum nu-ti numara minutele la baie, pentru ca stii si singura cat ai de lucru in cele 7 ore, cat poate lucrai in 12 ore in Romania.
E alta mentalitatea la ei!

msl1 spune:

Mihaela s, te rog frumos trimite-mi si mie adresa firmei care s-a ocupat de contractul vostru de munca din suedia!
multumesc!

ankalaura spune:

Nu.
Acum muncesc mai putin, pur si simplu. In Ro munceam cat pentru trei, munceam eficient toti, pentru ca aveam standarde in companie, aveam evaluari pe obiective, etc. Nu mergea cu fofarlica. Stiu ca in Ro se freaca mult menta, dar nu a fost cazul meu...
In prima zi de munca aici, o colega mi-a zis, in gluma, ca am voie sa ma mai si intind, ca nu suntem "sub bici" aici...
Edit ca mi-am dat seama ca in Ro m-am simtit aproape mereu sub bici...
E drept, experientele sunt diferite... Sigur ca sunt unii care muncesc mai mult ca in Romania, dar si castiga corespunzator.
Diferenta e ca aici poti sa muncesti si 7 ore pe zi si traiesti decent. In RO, nici cu 12 ore pe zi nu e bligatoriu sa traiesti decent.

mihaela_s spune:

Anca, exact la fel simt si eu...desi astia toti se plang de stres...i-as vedea eu muncind o zi in Ro, in conditiile in care am muncit eu(vorba ta, cu biciul in spinare).

msl, am trimis pm.


vorbe de copil...

Hobby

calator de profesie

My_Lady0091 spune:

si stresul e "otrava cea mai lenta si cea mai sigura"!

---

Blackmoon Lady&lipishtocul

Anne45 spune:

Si eu sut una dintre cei care au ales sa paraseasca tara.
Am un singur regret , ca nu am facut-o mai devreme.
Aici mi-am gasit jumatatea , care de altfel nu este cetatean roman , si m-am implinit pe toate planurile , daca se poate spune astfel.
Nu cred ca ma voi reintoarce acasa , nu am resentimente dar nu cred ca se va schima ceva prea curand in acel loc care pana la urma ne reprezinta ca identitate nationala.


mami fericita de Giuliano (07.07.2010)


http://picasaweb.google.com/102421590206055963392

Miriluta spune:

Context:

Sotul a primit un contract de munca pe perioada nedeterminata

Destinatia:

Ne gandeam initial sa plecam in Canada, pana sa apucam sa depunem dosarul, a iesit chestia cu Germania, deci nu am stat pe ganduri. La vremea respectiva as fi emigrat si in Papua- Noua Guinee, numai sa plec din Romanika. Acum, dupa niste ani, cand s-a pus din nou problema emigrarii in alta tara, am luat in onsiderare salarii, asigurari sociale si medicale, scoli pentru copii, limba...

Adaptare:

A fost relativ easy. Am facut totul sa ne integram repede incepand cu invatarea limbii. Fie-mea a mers imediat la gradinita si eu la cursuri.

Schimbari pe parcurs?

La inceput comparam preturile de aici cu cele din Romania si cumparam cele mai ieftine produse. Si ma miram de nemtii care ziceau ca emigraza in alte tari din cauza vremii cacacioase...acum nu ma mai mir


De ce Germanika si nu Romania?

Pentru ca pot trece strada incet fara sa ma injure cineva, pentru ca peste tot sunt locuri de joaca pentru copii (cel putin in orasul meu), pentru ca nu trebuie sa dau spaga nimanui sa imi rezolve vreo cerere, pentru ca soferul de taxi sau vanzatoarea imi dau restul pana la ultimul cent fara sa isi asume bacsis de la sine putere, pentru ca oameni sunt deschisi si amabili, fara a fi iscoditori, pentru ca primarul poate fi si homosexual, atat timp cat isi face treaba bine...si lista e lunga

-regretati ca ati plecat?

NU!!!

-va mai simtiti romani in suflet/ va mai leaga ceva de tara?va veti mai intoarce sa va restabiliti in Ro?


Romanca ma simt rar, in special atunci cand cineva ma intreba de Dracula si ma apuca nervii explicand ce tare era Vlad Tepes

-daca ati fi optat sa ramaneti si nu sa plecati si, in fine, sa luptati pentru "o Romanie mai buna"..credeti ca s-ar putea intampla vreodata...sa se imbunatateasca ceva in Romania?credeti ca daca toti cei care au plecat sau vor pleca,daca ar ramane aici, ar schimba ceva.

Da, cred ca cei care au ramas pot schimba ceva, insa nu repede, o sa mai dureze vreo 20 de ani. Mi se pare dureros sa vad inca foarte multe prejudecati si discriminare.

zuzi.simona spune:

-in ce context au plecat/ce i-a facut sa plece din tara
pentru sotul meu a aparut o oportunitate iar eu nu am stat deloc pe ganduri sa il urmez, habar nu aveam cum functioneaza lucrurile in alta parte dar viata de zi cu zi in ro ma depasea cumva si revolta mea interioara ma macina

-cum au ales destinatia finala:motiv, considerente, avantaje, atuuri si orice altceva care a inclinat balanta catre acel loc(tara)
nu am ales noi destinatia, aici am obtinut cele necesare, nu credeam ca voi emigra, sunt prea conservatoare si n-am curaj sa testez eu ceva, am doar incredere in sotul meu. ideea canadei, unde aveai sansele cele mai mari pt. emigrare, nu ma incanta, nu suport frigul.

-cum s-au adaptat:familie-grup-societate si tot ceea ce inseamna integrare si asimilare.a fost greu de suportat gandul ca in tara au ramas prieteni, o parte din familie, persoane dragi.
eu zic ca ne-am adaptat atat cat am putut fiecare, fiica mea foarte bine, sotul la fel, eu ma lovesc inca de bariera limbii dar aici doar lenea mea si-a adus contributia, mama mea nu reuseste sa asimileze limba dar nu s-ar intoarce in ro de bunavoie, prietenii sunt si ei raspanditi care incotro, vorbim la telefon, mess

-cum li s-a schimbat viatza pe parcurs?
ma simt mai linistita, nu ca nu am avea destul stres si aici dar am mai multe momente cand pot uita si ma pot bucura de ce vad in jur, ma trezesc la ce ora vreau!!! pt. mine e un mare castig, dar e tot adevarat ca sotul munceste cat 2, eu doar il sprijin si ajut cat pot, ciudat dar nu ma simt deloc frustrata ca profesional nu am cu ce ma mandri, imi pare doar rau ca nu putem fi o familie normala, care sa locuiasca impreuna in fiecare zi, dar oricum suntem impreuna mai mult timp decat eram in ro

-o sinteza modului de viata acolo,un fel de raspuns la intrebarea:"De ce e mai bine acolo si nu aici(Ro)
chiar ii admir pe cei care se pot descurca sa traiasca in ro, unde plata unei facturi o privesc ca pe o batalie, asa mi se pare mie, pt. orice acolo trebuie sa te zbati, eu - care nu am invatat sa fiu diplomata, sa pup undeva anumite persoane si nici macar sa dau spaga! - sincer ma descurcam f. greu. aici nu trebuie sa cunosc pe nimeni pt. orice as dori, simplu. conduc in ritmul meu, nu sunt injurata pe strada, nu ma musca cainii, nu-mi fura poseta, mobilul sau florile din curte, nu sunt trezita de diverse zgomote noaptea (asta cand sunt acasa ca la vapor e mai dificil cu motoarele ) si mai sunt...

-regretati ca ati plecat?
nu, din ziua in care m-am hotarat si mai apoi cand inca nu aveam copilul si pe mama langa noi, daca imi lipseste ceva sunt iesirile cu prietenele mele, rare dar bune, un restaurant care nici nu mai exista si prajiturile de la cofetaria preferata, dar oricum sunt grasa asa ca nu-mi trebuie

-va mai simtiti romani in suflet/ va mai leaga ceva de tara?va veti mai intoarce sa va restabiliti in Ro?
in suflet da, la vapor suntem numai romani, programe tv romanesti, acasa avem o familie de prieteni romani dar de ro nu ma leaga decat amintiri si incerc sa nu le "vad" pe cele urate, nu as dori sa ma intorc in tara vreodata dar nu stim ce ne rezerva viitorul

-daca ati fi optat sa ramaneti si nu sa plecati si, in fine, sa luptati pentru "o Romanie mai buna"..credeti ca s-ar putea intampla vreodata...sa se imbunatateasca ceva in Romania?credeti ca daca toti cei care au plecat sau vor pleca,daca ar ramane aici, ar schimba ceva.
mi-e greu sa cred ca as fi putut schimba ceva, atat de des simteam pumnul in gura si dupa cum evolueaza lucrurile dupa 5 ani mi-e tot mai greu sa cred ca se va schimba vreodata ceva...trist




gradina
Simona, mama Antoniei (27.06.1998)

Ramona2006 spune:

Am citit cu atentie si interes postarile de la topicul asta, e un subiect care ma intereseaza, insa din alte motive decit pe My Lady...Eram curioasa sa citesc ce spun altii care sint plecati din Romania si ma bucur sa vad ca experientele lor sint pozitive. Eu fac parte dintr-o alta categorie, a celor care NU s-au adaptat.
Dar hai sa raspund la intrebari ca sa nu bat prea mult cimpii.

-in ce context au plecat/ce i-a facut sa plece din tara

[b]Cind l-am cunoscut pe actualul meu sot eram de aprox 10 ani o mamica singura, imi cresteam baiatul f greu si cu multe sacrificii. Cred ca pur si simplu ma saturasem de singuratate si voiam si eu cineva care sa aiba grija de mine...Naiva ce eram...am crezut ca dragostea va fi destula...[
/b]-cum au ales destinatia finala:motiv, considerente, avantaje, atuuri si orice altceva care a inclinat balanta catre acel loc(tara)
Sotul meu traia in Israel la vremea respectiva. Nu am ales eu tara...insa recunosc ca la vremea aceea Israelul avea un oarecare mister pentru mine. Cunosteam tara ca fusesem aici de citeva ori, insa habar nu aveam ca diferenta intre turist si locuitor este f mare.
Trebuie sa subliniez ca NU am dorit/visat niciodata sa plec din Romania. Aveam un apartament cumparat cu munca multa si sacrificii, un baietel, o cariera , o meserie care imi place enorm (ziarista), aveam prietene. Insa dragostea, bat-o vina...

-cum s-au adaptat:familie-grup-societate si tot ceea ce inseamna integrare si asimilare.a fost greu de suportat gandul ca in tara au ramas prieteni, o parte din familie, persoane dragi.
NU M-AM ADAPTAT si nu cred ca ma voi adapta vreodata. Israelul nu este Europa, nu este America, este Middle East - Orientul Mijlociu, cu un cu totul alt stil de viata, mentalitati diferite, oameni diferiti, alta religie, o limba dificila ca si scris si citit...
Inainte sa am fetita am lucrat in invatamint ca si profesoara de engleza si a fost un COSMAR. Am hotarit sa ramin acasa cu puiul si am dat in depresie, alt cosmar.
Prietenele mele din copilarie au ramas in Romania si pling de multe ori cind le scriu emailuri. Sora mea este tot in Romania. Aici nu am prietene.
Baiatul nu s-a adaptat nici el integral. Insa el e tinar si are toata lumea la picioare. Are un serviciu f bun (armata, intretinere de avioane), vrea sa invete arhitectura.

-cum li s-a schimbat viatza pe parcurs?
Din entuziasmul de inceput intr-o imensa dezamagire.
Sa nu fiu inteleasa gresit, am un sot extraordinar care e un tata nemaipomenit, munceste din greu ca eu sa pot sta acasa. Avem un apartament frumos de 4 camere si de pe fereastra vad Marea Mediterana. Traim bine, nu extraordinar, dar nu ne lipseste nimic. Am o fetita de 4 ani si noua luni care imi umple sufletul.Insa...

-o sinteza modului de viata acolo,un fel de raspuns la intrebarea:"De ce e mai bine acolo si nu aici(Ro)
La intrebarea asta nu pot sa raspund...Am ramas aici pentru ca sotul meu nu poate sa-si lase serviciul si sa se intoarca in Romania. Are un loc de munca bun, e apreciat, cistiga bine. Sint suficient de matura sa-mi dau seama ca trebuie sa platesc pentru greseala mea EU si sa nu tirasc si pe altii in nefericirea mea.
Aici traim intr-o tensiune continua, daca nu-i una, e alta, baiatul meu a facut armata 3 ANI si va rog sa ma credeti ca am tremurat toata perioada, desi el ridea si spunea ca la baza era mai in siguranta decit acasa...

-regretati ca ati plecat?
DA.

-va mai simtiti romani in suflet/ va mai leaga ceva de tara?va veti mai intoarce sa va restabiliti in Ro?
Am sa fiu roman pina mor. Acolo m-am nascut, acolo vreau sa ma ingroape. Noi speram ca atunci cind vom fi pensionari ne vom putea reintoarce in Romania, insa mai e mult pina atunci...
De tara ma va lega mereu "ceva"...
Nu am sa ascund niciodata ca sint romanca, Maya in primii 3 ani de viata a vorbit doar romaneste. Insa ma deranjeaza sa vad romani care uita de unde au pornit, si aici am intilnit nu putini...De ex la scoala am avut o directoare romanca, eu habar nu am avut de asta, am aflat cind lucram acolo de doi ani...si fusesem la interviu cu ea, vorbise cu mine in ebraica desi avea in fata ei CV-ul meu.
Bineinteles ca am avut si partea mea de misto, elevii faceau "glume" despre originea mea, aici circula o rima in ebraica, tradusa in romaneste spune, pe scurt "romani - hoti" iar eu le spuneam elevilor sa-si verifice ceasurile cind ies din clasa, daca le mai au, ca cine stie, cu o profa romanca, poate ramin fara ele...

-daca ati fi optat sa ramaneti si nu sa plecati si, in fine, sa luptati pentru "o Romanie mai buna"..credeti ca s-ar putea intampla vreodata...sa se imbunatateasca ceva in Romania?credeti ca daca toti cei care au plecat sau vor pleca,daca ar ramane aici, ar schimba ceva.
Eu cit am trait in Romania, in anii de maturitate zic am incercat, prin profesie, sa lupt ptr o Romanie mai buna...Imi pare rau ca nu am ramas sa lupt in continuare...Sper dn tot sufletul sa se schimbe ceva, insa nu vad cum...

In concluzie, traiesc de aproape 12 ani intr-o tara unde nu ma voi simti niciodata acasa. A fost greseala mea si trebuie sa platesc pentru ea. Insa nu regret faptul ca m-am recasatorit, ca o am pe Maya, ca stau acasa si ma ocup de ea. In Romania probabil nu mi-as fi permis asta...
Tuturor celor plecati din Romania le doresc numai realizari si celor care nu au plecat INCA, sa se gindeasca de doua ori inainte de a o face...
Sint convinsa ca as putea sa mai adaug multe la subiectul asta, dar ma opresc aici.

Imi pare rau ca mi-a iesit tot postul in bold, nu stiu cum sa dez-bolduiesc, sa ca ramine asa...

Blogul meu de mama ce sta mult prea mult acasa:
http://aloneinholyland.blogspot.com/