Cuplul si implinirea sufleteasca

Cuplul si implinirea sufleteasca | Autor: Lo_li_Ta

Link direct la acest mesaj

Nu stiu daca voi reusi sa-mi fac f clar intelese dilemele existentiale de la ora asta, dar voi credeti ca oamenii sunt facuti sa traiasca in cuplu? Poti fi fericit fara o relatie stabila? Sau fericita mai bine zis, ca ma refer mai ales la punctul de vedere ale unei femei. E o iluzie ca poti fi fericita doar cu copil, fara barbat? (nu ma refer la divorturi sau relatii esuate) E mai greu in societatea asta unei femei singure? Gasirea "jumatatii" e obligatoriu de bifat intr-o viata? Stiu, e vorba de ce simti...dar uneori trebuie sa mai gandesti si cu capul, nu doar intuitiv.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns oana_lex82 spune:

Parerea mea e ca un cuplu care te implineste ca om poate fi o chestie "de bifat" in viata...Sunt persoane care se simt implinite numai daca sunt intr-o relatie, dar nu-i obligatoriu..Depinde din ce unghi privesti lucrurile si ce anume te face pe tine ca persoana fericita..Eu personal nu ma vad traind singura..imi iubesc ff mult jumatatea si nu imi pot imagina viata fara el..Dar cunosc ff multe persoane singure care sunt ok cu statutul..Deci depinde de la om la om..E relativa treaba..

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Simonna spune:

Da, ii e mai greu unei femei singure. Cu copil, fara copil, inca societatea judeca o femeie dupa statutul social. Chiar daca se face ca nu-i asa. Asta-i un subiect.

Celalalt, daca omul e facut sa traiasca in cuplu? As zice ca da, instinct de reproducere. Dar nu cred ca de asta vorbesti. Eu cred ca poti fi fericit si singur, daca felul tau de-a fi si valorile iti permit asta. Fericirea nu vine neaparat de la o persoana, ci de la cum respectiva persona iti indeplineste standardele. Iar daca in standardele tale nu e si o persoana, daca altceva iti indeplineste standardul, nu stiu, sa umblii brambura prin lume cu rucsacul in spinare, e ok.

Un al treilea: fericita doar cu un copil, fara barbat. Cred ca e f. greu sa cresti un copil singura. Sa nu poti sa zici: mai tine-l si tu, ca mie imi crapa capul de cit vorbeste. Dar poti sa fii fericita, din nou, daca sint indeplinite conditiile. Liniste sufleteasca, financiara, sociala.

Simonna

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Dahriana spune:

Mejor sola que mal acompanada - zice un citat.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucialu spune:

cred ca depinde de gradul de autocunoastere. In functie de cat de bine te cunosti si de cat de repede iti dai seama ce te coafeaza, inainte de a face alegeri nefericite si aproape sa te trezesti prins ....sa fii matur si suficient de sigur pe tine, incat sa ti se rupa de societate, sa-i ceri voie cum sa iti traiesti viata, dc nu faci rau nimanui. Copiii cred ca sunt greu de crescut oricum, suntem oameni, deci complecsi, complicati, ne e greu cu noi insine uneori, dar sa cresti un pui de om, cu individualitate proprie si tot ce-l unicizeaza, nu stiu daca e corecta intrebarea ta.
si sunt convinsa ca multe nefericiri au la temelie si copilarii nefericite, dar de multe ori si o autocunoastere insuficienta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns calipso_zeus spune:

Depinde de etapele vietii..pana la 30 am fost independenta ,ma simteam bine am facut ce am vrut.La un moment dat ticaie ceasul biologic.Prin natura lor mamiferele sunt facute sa fie cate doua ca sa exprim asa.Singuratatea,mai devreme sau mai tarziu nu aduce nimic bun,indiferent cat de tare sustii asta.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns accept92 spune:

Citat:
citat din mesajul lui calipso_zeus

Singuratatea,mai devreme sau mai tarziu nu aduce nimic bun,indiferent cat de tare sustii asta.




Perfect deacord cu asta, cu observatia ca in unele cazuri o relatie te poate aduce in situatia de a fi mult mai singur decat 'singur'. Singur - fara prieteni, fara familie, singur in sensul de 'ma simt singur' e cu totul altceva decat singur - fara partener. Atentie la capcana de a te insingura tocmai prin intrarea intr-o relatie. La inceput e frumos si e de-ajuns si pare ca nu mai ai nevoie de altceva, insa pe termen lung e o greseala costisitoare.


Deci nici eu nu cred ca oamenii pot fi fericiti singuri, dar sunt convinsa ca pot fi fericiti fara partener intr-o anumita etapa a vietii lor, mai lunga sau mai scurta.





Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns n/a spune:

Se poate trai fara partener dar nu pe termen lung. In primul rand ca nu e sanatos pentru fizicul tau si in al doilea rand ca nu e sanatos pentru spiritul tau.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Dahriana spune:

Citat:
citat din mesajul lui noideea

Se poate trai fara partener dar nu pe termen lung. In primul rand ca nu e sanatos pentru fizicul tau si in al doilea rand ca nu e sanatos pentru spiritul tau.



Nu e sanatos pt fizicul tau ?



Am mai auzit una !


Trebuie sa ma marit ca sa-mi satisfac nevoile ?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns n/a spune:

cuplu nu inseamna neaparat maritat. Se poate trai o viata intreaga si in concubinaj, dar o relatie de cuplu presupune o viata sexuala echilibrata cu frecventa normala, pe cand singuratatea te expune unor dereglari cum ar fi chisturi ovariene, dezechilibru hormonal la nivelul creierului. Femeile care au viata sexuala regulata sunt mult mai echilibrate. Chimic. E si o vorba in popor... Ca esti ne....

Viata de cuplu te echilibreaza si te imbuneaza. Femeile care traiesc singure au tendinta sa se inaspreasca, sa devina rele, reci. Lipsa de afectivitate in cuplu duce si la interiorizare. Esti mult mai candid cand esti indragostit sau fericit in viata de cuplu decat cand esti neimplinit in singuratate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns accept92 spune:

Citat:
citat din mesajul lui noideea

Viata de cuplu te echilibreaza si te imbuneaza. Femeile care traiesc singure au tendinta sa se inaspreasca, sa devina rele, reci. Lipsa de afectivitate in cuplu duce si la interiorizare. Esti mult mai candid cand esti indragostit sau fericit in viata de cuplu decat cand esti neimplinit in singuratate.




Nu, nu cred asta. Citesc la clubul maicilor singure si nu mi se pare ca femeile de acolo nu sunt echilibrate si bune, nici rele, nici reci. Dar oare tu de ce nu esti acolo, de ce nu poti sa parasesti faza intrebarii "In unul sau in doi mergem mai departe?" si sa te muti la "Clubul mamicilor si taticilor singuri"? Ar fi un mare pas inainte! Stiu ca ai mai scris si pe acolo...dar clar, tot aici te simti 'acasa'.


Cele mai inalte nivele in spiritualitate se ating in singuratate si in lipsa placerilor trupesti. Nu afirm ca stadiul asta e pentru toata lumea, doar ca demonteaza teoria ta.




Mergi la inceput