"Supa de pui..."
"Supa de pui..." | Autor: Cristina
fetelor, nu stiu care dintre voi ati citit seria "Supa de pui pentru suflet de mama", "Supa de pui pentru suflet de copil", samd ale ed. Amaltea. Sunt super! Am sa "copiez" pentru voi o "istorioara" hazlie:
Semne de experienta materna avansata:
"Poate ca incepe odata ce iti dai seama ca spectacolele de rock te agaseaza. Sau ca te oferi sa tai friptura din farfuria altor persoane. Sau ca te trezesti incheind o discutie cu "Pentru ca sunt mama, de-aia!".
Ai atins o etapa noua in evolutia ta de mama. Toate semnele te previn ca este asa. Stii ca ai trecut pragul de mama incepatoare si ai trecut la avansat cand:
1. Vrei sa inchei un contract cu copilul care a stricat jucaria preferata a copilului tau si l-a facut sa planga.
2.Ai timp sa te epilezi doar pe un picior.
3.Te ascunzi in baie ca sa fii o clipa singura.
4.Copilul tau vomita si tu faci palmele caus.
5.Copilul altcuiva vomita la o petrecere si tu iti vezi mai departe de farfuria ta.
6.Ai inceput sa stapanesti arta de a pune ouale si clatitele pe farfurie fara sa le atingi.
7.Copilul tau tine neaparat sa-i citesti cu voce tare "A fost odata un omulet sarit" pe peron iar tu te conformezi.
8. Speri ca bulionul picant e facut din legume pentru ca este singurul lucru pe care il mananca copilul tau.
9. Nu suporti gandul ca fiul tau va avea o prietena.
10.Urasti gandul ca o sa aiba o sotie.
11.Te trezesti taind sandwich-urile pentru sotul tau in forme neobisnuite.
12. Treci repede peste scena in care vanatorul o impusca pe mama lui Bambi.
13.Te obsedeaza faptul ca fiul tau se agata disperat de tine in prima zi de scoala, apoi te obsedeaza faptul ca se grabeste sa intre in scoala fara sa se uite inapoi.
14.Iti amintesti de tonul mamei tale cand tu insati rostesti" nu cu hainele bune!".
15.Incetezi sa o mai critici pe mama ta pentru felul in care te-a crescut.
16.Iti pierzi somnul.
17.In lipsa de apa, folosesti saliva proprie ca sa-ti cureti copilul pe fata.
18.Citesti ca in general, un copil de 5 ani pune 437 de intrebari pe zi si te simti mandra ca al tau este "peste medie"
19.Angajezi pe cineva sa stea cu copiii, pentru ca n-ai mai iesit cu sotul tau de ani de zile, apoi iti petreci jumatate din timp telefonand acasa sa verifici ce fac copiii.
20. Spui cel putin o data pe zi "nu sunt facuta pentru munca asta" dar stii bine ca n-ai da-o pentru nimic altceva."
Raspunsuri
Floare de Colt spune:
HA, Ha, HA!!!!
Aproape toate mi se potrivesc.
Punctul 12 s-a petrecut chiar aseara.
Elena spune:
SUUUUPER !!!
Anul trecut cand am fost in tzara am inceput si eu sa citesc cartea asta, am citit vreo cateva pagini si...am bocit intr-una (poate ca eram si eu intr-o starea mai..speciala); dupa care am renuntat si nici nu am luat-o cu mine ca aveam prea mult bagaj
...
Elena&Laura
Este mai important sa fii bun decat sa ai dreptate.
tinatache spune:
Daaa, super!! Deocamdata doar cateva mi se potrivesc, dar sunt pe "drumul cel bun". Am vazut odata un tricou pe care scria" Nu ma sperie nimic, am COPII!" si abia muuult mai tarziu mi-am dat seama cat e de adevarat.
Cristina
roxy spune:
HEI parca au fost scrise pentru mine...
Deci daca ma incadrez in reguli ,sunt o mama cam sarita ,cred...
Da las ca trece ,dar e molipsitor sa stiti .
Roxy
huianur
roxy spune:
tot eu sunt...
Am zis ca trece ,dar ma gandeam ca asta e doar inceputul si vin altele si mai si ,cand vom face noi ce vor vrea picii nostii care acum "fac"cica ce vrem noi...(oare chiar fac
sau asa ne place noua sa ne amagim...)
Roxy
huianur
Violeta spune:
Multumesc pt. informatie! Am intrat pe siteul de la Editura Amaltea si am comandat deja vreo 4 SUPE.
Violeta
Cristina spune:
Elena, sunt multe povestiri la care am bocit si eu de salta camasa pe mine. La altele am ras. Sunt grozave cartile, sunt "crampeie" de viata. Eu le-am citit pe nerasuflate si acum le tot rasfoiesc si recitesc si mai invat cate ceva din ele.
quote:
Originally posted by Elena
SUUUUPER !!!
Anul trecut cand am fost in tzara am inceput si eu sa citesc cartea asta, am citit vreo cateva pagini si...am bocit intr-una (poate ca eram si eu intr-o starea mai..speciala); dupa care am renuntat si nici nu am luat-o cu mine ca aveam prea mult bagaj
Elena&Laura
Este mai important sa fii bun decat sa ai dreptate.
Adela spune:
>>Odata un baietel s-a dus la scoala.
Era un baietel chiar foarte mic.
Iar scoala era chiar foarte mare.
Dar cand baietelul
Vazu ca poate intra in clasa lui
Direct pe usa de-afara
Fu foarte fericit.
Si scoala nu mai paru
Chiar atat de mare.
Intr-o dimineata,
Cand baietelul se afla la scoala de ceva vreme,
Invatatoarea a spus:
"Astazi o sa facem un desen".
"Bine!", se gandi baietelul.
Ii placea sa deseneze.
Putea sa faca tot felul de lucruri:
Lei si tigri,
Trenuri si barci -
Asa ca scoase creioanele colorate
Si incepu sa deseneze.
Dar invatatoarea spuse:
"Asteptati! Inca nu puteti sa incepeti!"
Si astepta pana cand toti erau pregatiti.
"Acum", spuse invatatoarea,
"O sa desenam niste flori".
"Bun!", gandi baietelul,
Lui ii placea sa faca flori,
Asa ca incepu sa deseneze flori frumoase
Cu creioanele roz, portocaliu si albastru.
Dar invatatoarea spuse,
"Asteptati! Si o sa va arat eu cum".
Si desena o floare pe tabla.
Era o floare rosie cu tulpina verde.
"Gata", spuse invatatoarea.
"Acum puteti incepe".
Baietelul se uita la floarea invatatoarei.
Apoi se uita la floarea sa,
Ii placea mai mult a lui.
Dar nu spuse nimanui,
Intoarse foaia pe partea cealalta
Si facu o floare ca a invatatoarei lui.
Era rosie, cu tulpina verde.
Intr-o alta zi,
Cand baietelul deschise singur
Usa de la intrare,
Invatatoarea spuse,
"Astazi o sa facem ceva din lut".
"Bine!", gandi baietelul.
Ii placea lutul.
Putea sa faca tot felul de lucruri din lut:
Serpi si oameni de zapada,
Elefanti si soricei,
Masini si camioane -
Asa ca incepu sa framante si sa intinda
Bucata lui de lut.
Dar invatatoarea spuse,
"Asteptati! Inca nu e timpul sa incepeti!"
Si astepta pana cand toti ceilalti fura gata.
"Acum", spuse profesoara,
"O sa facem o farfurie".
"Bun!", gandi baietelul,
Ii placea sa faca farfurii,
Asa ca incepu sa modeleze
Tot felul de farfurii.
Dar invatatoarea spuse,
"Asteptati! Si va voi arata eu cum".
Si le arata cum sa faca
O farfurie adanca.
"Iata," spuse profesoara,
"Acum puteti incepe."
Baietelul se uita la farfuria invatatoarei
Apoi se uita la a sa.
Ii placeau mai mult ale lui,
Dar nu spuse nimanui,
Ci amesteca din nou lutul,
Si facu o farfurie ca a invatatoarei lui.
Era o farfurie adanca.
Foarte curand
Baietelul invata sa astepte
Si sa priveasca
Si sa faca lucruri ca ale invatatoarei lui.
Foarte curand,
Nu mai facu nici un lucru asa cum ii placea lui.
Apoi se intampla
Ca familia lui se muta in alta casa,
Intr-un alt oras.
Iar baietelul
Trebui sa mearga la alta scoala.
Scoala asta era si mai mare
Decat cealalta,
Si in clasa lui nu mai intra direct de afara
Si strabatea un hol lung sa ajunga la clasa lui.
Chiar in prima zi
Profesoara spuse,
"Astazi o sa facem un desen".
"Bine!", se gandi baietelul,
Si astepta ca invatatoarea
Sa-i spuna ce sa faca.
Dar invatatoarea nu-i spuse nimic.
Se plimba incet printre elevi.
Cand ajunse langa el,
Ii spuse, "Nu vrei sa faci un desen?"
"Ba da," spuse baietelul.
"Ce o sa desenam?"
"Nu stiu pana cand nu o sa-l faceti", spuse invatatoarea.
"Cum sa-l fac?" intreba baietelul.
"Oricum iti va place tie", spuse invatatoarea.
"Si cu orice culoare vreau?" intreba baietelul.
"Cu orice culoare", spuse profesoara,
"Daca toata lumea ar face acelasi desen,
Si ar folosi aceleasi culori,
Cum as mai sti cine l-a facut,
Si care cui apartine?"
"Nu stiu", spuse baietelul.
Si incepu sa deseneze flori
Rosii, portocalii si albastre.
Ii placea noua lui scoala,
Chiar daca nu intra in clasa
Direct de afara. >>
Din cartea Supa de pui pentru Suflet de Jack Canfield si Mark Hansen
Sarbatori Fericite!
Cristina spune:
"Mutand muntii din loc"
Traiau odata in Anzi doua triburi de razboinici -unul locuia la poalele muntilor ,iar altul, sus, pe creste. Intr-o zi, cei care locuiau pe munte i-au invadat pe cei de la poalele muntilor si, ca prada de razboi, au rapit un copil si l-au dus cu ei sus, in munti.
Oamenii de la poalele muntelui nu stiau cum sa urce pe munte. Nu cunosteau nici potecile folosite de munteni si nici nu stiau unde se ascund muntenii sau cum sa mearga pe urmele lor pe potecile abrupte.
Dar chiar si-asa, ei i-au trimis pe cei mai buni razboinici ai lor sa urce muntele si sa aduca copilul inapoi acasa. Razboinicii au incercat o metoda, apoi alta, dar n-au reusit sa urce. Au urcat pe o poteca, apoi pe alta. Dupa multe zile de efort, nu urcasera decat vreo doua sute de metri.
Deznadajduiti si neputinciosi, au hotarat ca au pierdut lupta si se pregatira sa se intoarca in satul lor. Isi impachetau lucrurile ca sa coboare in vale, cand au vazut-o pe mama copilului indreptandu-se spre ei. Si-au dat seama ca ea cobora muntele in timp ce ei nu reusisera sa urce.
Apoi au vazut ca-l avea, legat la spate, pe baietelul ei. Cum e posibil?
Unul din ei, i-a dat binete si i-a zis:
- Noi n-am reusit sa urcam pe munte. Cum de-ai izbutit tu, cand noi, cei mai puternici barbati din sat am ratat?
Femeia dadu din umeri si spuse:
NU ERA COPILUL VOSTRU!
Din "Supa de pui pentru suflet de mama"
zora spune:
eu inca nu am copii, dar m-ati convins cu cele cateva pasaje puse de voi pe forum, sa cumpar si eu cartile.
am intrat pe site-ul editurii si am vazut ca sunt mai multe "supe..." .
sunt doar pentru adulti sau si pentru copii?