Exista copii dificili?

rrox3 spune:

Irina-Ina copilul iese afara, in parc? Cand si cat se joaca cu alti copii? Intalneste alti copii si in timp nestructurat?

accept92 spune:

Pai nu asta este motivatia tuturor copiilor? Sa mearga la scoala, sa se simta bine acolo ca si pana acum si sa isi asume consecintele oricarei fapte. Inteleg ca nu prea exista consecinte atata timp cat abordarea profesorului este sa-l parasca parintilor. Pai...cu atat mai bine!

sanziana27 spune:

Eu nu cred ca sunt copii dificili, ci copii diferiti
Eu am 2 baieti firi diferite, temperamente diferite.Eu ma inteleg foarte bine cu ei deorece cel mic are firea mea, iar cel mare are firea sotului; ei, intre sot si cel mare ies vesnic scantei (se aseamana prea mult si nu cedeaza niciunul cand e nevoie sa faca vreun compromis)
Sotul e dezordonat, cel mare la fel.Sotul il mai cearta ca-si arunca pe ici pe colo lucrurile si eu ii spun "Dar nu te vezi pe tine, ca si tu esti la fel..." Da, dar de la tine am invatat sa fiu mai ordonat si vreau ca si el sa invete lucrul asta...
Si ii spun ca o va face poate mai repede de 35 de ani daca are 2 parinti ordonati

Predeau la 14 clase de liceu....am clase cu care nu simt cum trece o ora si clase care ma fac sa simt cele 50 de minute ca fiind sute. Si sa stiti ca pana la urma, cam dupa un semestru ajung la un numitor comun cu fiecare:
-cu unele clase discutam despre "minicuri"
- cu altii lucrez pt olimpiada
- cu altii ne jucam
- cu altii nu ma pot abate de la predat-ascultat-notat

Citisem undeva ca oamenii se inteleg cand adopta rolul de adult (adica isi asuma si drepturile si responsabilitatile)
In cazul meu, ca parinte trebuie sa-mi asum si drepturile de parinte si rsponsabilitatile, la fel si copilul, are drepturi si responsabilitati

Eu am fost un copil cuminte, dar fratele meu a fost un adolescent ca la carte si sa stiti ca au supravietuit parintii .... acum ma gandesc la maica mea cum a rezistat la perioda yoghina, la perioada cartofi prajiti, plecat pe munte, tatuaj...

Mamica fericita de boboci de toamna:
Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008)
Despre cei doi nazdravani

vikinga spune:

Nelia eu te inteleg f bine! Si nu te pot invinovati deloc. Vrei ce e mai bine pentru copiii tai si stii ca fara munca nu merge.Cum a facut Bird iar mi se pare a fi in ordine.Eu am exemple destule cu copii salvati de parinti prin deciziile lor si la fel cu copii ajunsi boschetari prin metoda lasa-i sa faca ce doresc. de ex tatal lenei, fata cu eurovisionul, poate gasesc timp sa zic mai pe larg. In acelasi pension si el si sotul meu, diferenta de vreo 4 ani intre ei.Barbata-miu "scos de plete" de catre mama-sa, celalalt ramas si prinsa toata tineretea intre jointuri si droguri.Aaah ok ca odata si odata o fi inteles si el ca nu asta-i viata, dar prea tirziu.Lena crescuta fara tata, nu l-a vazut deloc in ultimii 15 ani, el din familie buna si acum la tv l-am vazut: un boschetar. El cu chitara lui, ce sa zic, marea fericire ca a fost lasat in voia lui.De ex, barbata-miu la virsta respectiva a urit-o pe mama-sa, da da, tocmai ca nu l-a lasat in voia lui, ca ani mai tirziu sa-i multumeasca.Acum multi poate scriu influentati de ce au trait in copilarie si vad in vreo Nelia, mama care nu i-a lasat in voia lor la fumat la 14 ani, stiu eu, ori vreo mama abuzatoare, ce mai, o mama care abureste la greu, ea fiind de vina si avind probleme, ba chiar trebuind sa mearga la psiholog. Nu cred o iota.Ba Nelia ca o mama buna ce este, intuieste perfect o problema si stie ca sa zicem lenea Agatei ar putea-o duce in situatii nu tocmai roz in viitor.Eu as cauta solutii sa ramadiez lenea, procrastinare cum ii zice.Insa nu cred ca parintii nu ar mai trebui sa aiba nicio pretentie de la copii. Ba da, le mai impingi putin limitele, mai hai ca poti draga, trebuie sa poti.Eu am avut colegi de genul astora, lasati in pace sa faca chiar numai ce doresc si cu toate ca era cool pt noi aialalti sa-i vedem cum ei pot fuma in casa la 14 ani, tinere de 16-17 aduceau baieti care aveau voie sa innopteze, scoala ma rog, treaca mearga. Am si in jurul meu un caz bun de dat exemplu.Fata are acum 19 ani si da, nu s-a ales nimic de ea. Sta toata ziua la tv, atita tot, e intr-o lene continuua, total iresponsabila. Nici macar nu vad ce fun are in plina tinerete!Si nu, povestile copiilor respectivi nu sunt deloc de pus in rama.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo

irina_ina2000 spune:

Rox e buna intrebarea ta.Iese si in parc dar acum iarna cam odata pe saptamana si oricum nu sunt copii cu care sa se joace.Mai il duc la locuri de joaca din cele inchise dar tot odata pe saptamana dar lui nu-i ajunge.In rest sunt constienta ca nu are in timpul saptamanii cu cine sa se joace de varsta lui.In principiu din primavara mai iese afara si se joaca mai mult cu copii din vecini dar lui nu-i ajunge niciodata .

Cam asta este cu el.

Sabina spune:

da eu nu cred ca Agata e lenesa. Cred ca nu vrea sa dea importanta tutror materiilor de la scoala.
Altfel, sigur ca de aia esti adultul, sa mai pui piciorul in prag. Sunt momente ca astia micii nu au chef de lectii/studiu la pian samd samd.
Eu una, investighez: daca chiar e obosita , o las in pace, daca e doar asa, o plictiseala/mataiala nu o scutesc , si dupa cateva minute de razgaiala face treaba de toata frumuseetea. Impprtant e ca in minutele alea sa fiu de parte ei, mai o glumita, mai un indemn samd.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Sabina spune:

irina-ina, e perfect normal ce simte baiatul tau. Cred ca o sa ii treaca agitatia excesiva de la scoala atunci cand va avea un cerc de prieteni stabili. Ganditi-va la asta, poate are ceva copii preferati.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

nelia spune:

Aoleu, ia ziceti, asa ma vedeti? Ca eu nu n-am mers pina acolo, desi, la Accept simt ca ma vede ca pe mama ei.

Vikinga, dar eu am probleme si daca as avea bani, m-as duce si la psiholog. Mai astept un pic, ca ma duc pe gratis de la anu', scrie in fisa postului...

Am probleme, multe, pentru ca vin din generatia si din locul in care vin si formarea mea s-a facut cum s-a facut. Dar in devenirea mea ca mama sint libera sa aleg... si tot aleg, de cind s-au nascut copiii tot aleg, in functie de copilul respectiv. Si cind in cresterea ta s-au facut greseli (nu e acuzator ce spun, asta e realitatea), cind raportul cu societatea in care te-ai nascut/crescut/format a fost gresit... probleme sint indiferent daca le vezi, te afecteaza sau nu.

Pentru mine e greu sa fiu asa cum cere societatea de aici, inteleg tare bine mecanismele ei, dar eu nu sint ceea ce vor ei. Stiu asta, vreau sa ramin pe aici si fac eforturi pe ici, pe colo sa ma adaptez. Procrastinarea (sau lenea sau boemia, ziceti-i cum vreti), si pe asta o inteleg si inca cum.

Concluzia este ca o inteleg foarte bine pe Agata, dar nu o aprob in toate pentru ca stiu ca acolo trebuie lucrat, nu aprobat. Asta e sigur, eu am nevoie de o abordari care nu nasc dificultati, tensiuni, care o pot face pe Agata sa nu se simta bine in pielea ei... si eu in a mea, ca mama.

E oarecum fals ca eu vreau ceva de la ea, ei vor si ma obliga pe mine sa scot. De la un copil caruia nu i se pare deloc, dar deloc grav sa renunti la 15 ani la scoala ca sa faci ceva ce-ti place... te intorci dupa aceea, cind stii exact ce vrei sa inveti.

In anul meu de studenti, 75 la suta dintre colegi au ajuns la studii cam in acest mod, la 30 de ani... dupa ce au facut ce au vrut, au incercat si marea, si lacul... le-a fost bine, dar si foarte rau. Si acum sint in regula, cu o vasta si pe alocuri trista experienta de viata. Dar ii admir pe cei mai multi ca sint ei insisi! Ii iubesc pentru asta. Intr-un fel, nici eu nu sint chiar departe de ei, ca si eu am luat-o asa, pe cai laturalnice... dar inca nu sint sigura ca nu ar fi fost bine sa fiu sau ei sa fie lasati liberi, dar sa existe si unele interventii corecte ale parintilor. Aproape toti cu care am vorbit sint 'copii dificili', toti au sau au avut relatii tensionate cu parintii, cu profesorii... ma sperie acest lucru si ma pune pe ginduri. Asta e oare pretul sa fii tu insuti? Sa o iei contra curentului la 15 ani, sa afli singur ce vrei sa faci cu viata ta, riscind (pentru ca risti, eu ii cunosc pe ei, au reusit, altii???) Strada, dramele, spitalele pline, problemele multiple si diverse cu care se lupta imi spun ca nu toti reusesc... si chiar si faptul ca acesti colegi ai mei au ales sa faca in viata lor o meserie in care sa-i ajute pe cei care nu prea reusesc, e si asta un semnal de alarma. Deci, pur si simplu nu stiu cum e mai bine! Calea de mijloc nu e acceptata de toti...

Eu in aceste framintari vad miezul 'dificilului' discutat la subiect. Oricum, mult, mult mai complex decit pare la prima vedere: faci asa si asa, si gata, va fi bine!

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

nelia spune:

Asa n-am crezut nici io... am fost singura care am zis ca e doar o etapa, trece. Da' uite ca n-a trecut, ca a ajuns in clasa a IV-a trecut de jumatate fix si tot asa e. Asa ca, la fel ca la mine (diferenta este ca eu nu-s la carte, da-s cu altele), aia trebuie lucrata, nu trece de la sine.

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

Sabina spune:

da ce face aiurea...nu-si face temele? cand ii place ceva, nu lucreaza la acel ceva? macar pana ii trece?



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo