As vrea sa am curaj sa divortez!

Raspunsuri - Pagina 11

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Androix spune:

O doza de egoism intravenos aici la doamna Claudia@!
Cum sa te simti vinovata ca-l lasi? Te cred ca ti se rupe sufletul pentru ca ai scris in repetate randuri ca l-ai iubit mult, poate inca il iubesti. Dar dupa tot rahatul in care te afunda impreuna cu copiii si pentru care nu are nici cea mai mica tresarire (pentru rahat adica) nu merita iertat, nu mai vorbesc ca nu merita din partea ta nici cel mai vag sentiment de mila sau vinovatie!

Trezeste-te pana nu e prea tarziu. Stii bine cum e in romania, eu m-am bucurat sincer cand am citit tot ce te-au sfatuit fetele din DE sa faci, si toate locurile unde poti merge sa ceri si sa primesti ajutor concret. Bucura-te ca traiesti intr-o tara in care primesti sprijin real. Ma gandesc ca trebuie sa-ti fie greu, dar incearca sa separi iubirea de partea materiala. Trebuie sa iesi din situatia grava in care esti din vina si cu participarea lui. Pentru copiii tai si pentru tine. Nu-l lasi in apa cum se spune, as intelege sa te mustre constiinta daca l-ai parasi cand ar fi incapabil sa munceasca dar asa: e apt de munca! Asa ca nu te mai simti vinovata, nu ai pentru ce!

www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Obiective Realiste
www.bijuteriiandroix.page.tl" target="_blank">Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucialu spune:

Claudia, acum nu maiare sens sa iti mai cauti vina. Ai fost prea slaba, imatura, dar de asta cinete poate invinovati?
Tu stii sa evaluezi cel mai bine casnicia, noi nu putem decat sa judecam din ceea ce ne scrii, atat cat alegi sa scrii, si doar din punctul tau de vedere, fara suparare. Asa cum ai povestit, pt tine si copiii tai sa va pui la adapost nu ai alternative, pana la urma e vorba de supravietuire, de a le asigura copiilor ceva bun. E primordial. Si poate prin pasul asta iti vei salva cumva si casnicia, sau macar sa-l responsabilizezi ca tata pe sotul tau, pt copii nu ar fi tardiv. Mare-i Dumnezeu! Nu poti sa perpetuezi la nesfarsit o stare de fapt care va adanceste in mlastina, si mai ales copiii nu trebuie sa se inece dimpreuna cu mariajul vostru. imi pare teribil de rau, e crunt, trebuie sa fi tare!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns emilia.m spune:

Incearca intai sa te separi financiar, sa fii pe cont propriu, sa ai banii tai. Apoi separarea completa nu va mai parea nicidecum atat de dificila.



Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Claudi@ spune:

Mi-a mai spus ieri o prietena una, ca eu povestesc aici doar din punctul meu de vedere si ca voi nu stiti decat din povestirile mele si nu va puteti da chiar asa bine cu parerea.
Intradevar este asa, am facut si eu greseli. Eu sunt mai acida din fire, si sunt genul care pune omul la punct. Ma zburlesc ca o matza la atac. Dar greseli de genul asta nu am facut.
Nu mi-am mintit sotul niciodata, a stiut toate secretele mele, am fost prieteni, a fost un baiat bun, un tata super. Dar nu a fost tare, in ochii mei este un las, acum da este un las.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucialu spune:

Trebuie sa corectez ceva. Imatura ai fost, pt ca altfel ii citeai pe socri din prima. Ma rog, ai fost bine intentionata. Asta nu poate fi un repros, decat pur ghinion.
La slabiciuni, ca ai fost slaba, de fapt nu ai fost slaba, iti iubesti sincer sotul dar asta a fost vazuta ca o slabicune si exploatata ca atare de el si de ai lui.
E imatur sotul tau si are creierul spalat. Citeste cartea:socrii toxici, dc o gasesti la voi, e scrisa de Susan Forward, insa numai de asta nu-ti arde tie acuma. Probabil ca temeramentul tau nu a ajutat, dar asta e slabut fata de cate s=au petrecut acolo.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

eu cred ca tu ai incercat sa faci ca totul sa fie bine. in felul tau, asa cum ai stiut tu. sigur ca acum, privind in urma, constati ca ai facut greseli. din ele inveti si trebuie sa te lupti sa nu le mai repeti.
evita cat poti sa nu te mai certi cu el, chiar daca esti impulsiva si-ti vine sa-i spui ceva...mai bine taci, ramai calma si stapana pe tine.

sfatul meu, e bine sa-ti cauti alta locuinta. probabil ca amintirile de acolo nu-ti fac bine. daca tot e un inceput, incepe in alta casa.
cand nu e sotul acasa, fa-ti in liniste o lista cu ce vrei sa iei de acolo si doar il anunti pe el. nu-l mai intreba "ce facem? tu cum crezi ca ar trebui...?" nu. simplu si clar :'eu asta am hotarat si vreau asta si cutare si....si..." fara alte amanunte si discutii interminabile.
probabil ca de asta si arunca pisica moarta in carca ta, stie ca te enervezi si gata cearta. nu-i mai da ocazia. tu esti puternica, esti stapana pe tine. asta sa-ti repeti mereu.

cred ca-ti este greu, dar detasaza-te de el si de trecut si de tot ce va legat. nu te mai incurca in amanunte si discutii care te tin pe loc sau te trag inapoi. si nu uita, scapa de datoriile lor declarand insolventa, tu nu ai nevoie sa platesti si dupa despartire datoriile lor. invata sa nu-ti mai pese de ce vor spune despre tine.


Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David


_M-am nascut pentru succes!







Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Claudi@ spune:

Kariguld, asta-mi zic si eu mereu, trebuie sa fiu tare, trebuie sa am incredere in mine. Nu am nici o vina, nu trebuie sa sufere si copii mei din cauza lor.
E o lupta imensa in sufletu meu, toata ziua m-am gandit ca poate fac o greseala, dar si prietena mea cea mai buna care i-a luat foarte mult partea sotului si care este pentru casnicie , a spu, pleaca , e un neserios ca arunca vina asupra ta. Doar stie ce a facut si stie de ce pleci iar acum , gata ii strici tu jocurile.
Ma gandesc mereu la mama, careia i-au trebuit 20 de ani sa plece si mi-am promis ca nu ajung asa. Ma gandesc ca intr-un an tot aici voi fi, in aceiasi situatie, cu copii mai mari care vor intelege mai multe, cu nervii mei tocati si poate dependenta de antidepresive. Nu vreau sa ajung asa, am doar 28 de ani (neimpliniti).
Imi face bine ca am scris aici, de cate ori clachez vin si citesc si imi aduc aminte pt ce lupt, de ce trebuie sa plec.
Mie indiferent ce pierd material, dar castig linistea sufleteasca, poate nu acum, in primele saptamani, dar incet incet o voi gasi.
Va multumesc din suflet ca sunteti aici.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

Claudia, ce tanara esti!!!!! ai viata inainte!
eu zic ca exemplul mamei tale este motivator pentru ceea ce faci. nici o stare materiala extra spre lux nu merita sacrificiu. cel putin eu asa vad si cred. mai bine in modestie si liniste sufleteasca, mai bine paine cu branza si pace, decat carnuri si certuri. ma rog, asa vine vorba!

mereu sa te gandesti, nu faci nici o gresala ca vrei sa-ti cresti copii in liniste si departe de minciuni si compromisuri. si-ti repet, nici nu stii cat de puternica esti! cand simti ca te lasa puterile si te prabusesti, ca-ti vine sa renunti, citeste lucrurile pozitive de aici, sau ceva ce te motiveaza si mergi mai departe!


Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David


_M-am nascut pentru succes!







Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Claudi@ spune:

Multumesc Kariguld, da si eu ma gandesc mereu, ca am viata inainte, ca sa am putere.
Am noroc de prietene bune in jurul meu, care acum imi sunt alaturi cu tot sufletul. Care ma sustin si ma imbarbateaza. Si va am si pe voi aici, tot prietene, virtuale, dar prietene.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Claudi@ spune:

Astazi am fost la primarie si am declarat ca suntem despartiti, mai trebuie sa merg si la avocat ca sa inceapa anul acela obligatoriu inainte de divort.
Am vorbit si cu el iara si am fost calma, si am ramas ca vom ramane prieteni si ca va face totul pt. copii.
Acum plang si nu stiu de ce, e greu, au fost 7 ani, avem 2 copii perfecti care vor suferi.

Mergi la inceput