Fi-mea si prietenii ei

emilia.m spune:

Un inel de argint nu mi se pare un cadou scump. Unul de aur insa da.
In rest si eu sunt de parere ca adolescentii isi pot gestiona singuri problemele cu grupul de prieteni.

---

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

ioanadara spune:

Lara, daca faci asta primul pus sub incidenta legii este propriul tau copil , pentru ca el "a dat" , nu au fost furate, nu i s-au cerut.
Bineinteles ca dupa aceea la acuzati poti trece si familia copilului ce a primit insa, in primul rand vinovat este copilul tau care de altfel fiind minor, cred ca isi atrage dupa sine si parintii sub incidenta legii.
Nu sunt de specialitate dar s-ar putea sa ajungi tu si sotul (tutorii copilului) impreuna cu tutorii celuilalt copil pe aceeasi bancheta.Asta daca te-ar lua in serios astia la politie ceea ce ma indoiesc daca vorbim de Romania.

Emilia, vezi tu , mie si ala de argint imi pare scump, de aceea este mai bine sa nu primeasca nimic fara motiv.

lara_c spune:

Sa inteleg ca daca unui copil ii vine in minte ideea de a vinde masina lu tatsu' din parcare pe o ciocolata si tu o iei , copilul e de vina ca a vandut-o!!!!!!!

Edit : sau poate e chiar din cale afara de generos si ti-o face cadou!!!
Unde trageti voi linia si de unde stiti exact cat valoreaza ceva????
Si cu riscul de a ma repeta, amintesc iarasi de valoarea sentimentala...




Lara mami de Errie si Jamie

Hawaii MexicoUS*Europe_and US * Wedding * ErinnKendall*KUALA LUMPUR * Bangladesh_Singapore_Bali * India*Nepal*Thailand

lara_c spune:

La nasterea celui de-al doilea copil am primit inelul asta
http://www.amazon.co.uk/DivaDiamonds-Sterling-Silver-Diamond-Fashion/dp/B0043QQGVE/ref=sr_1_15?s=jewelry&ie=UTF8&qid=1294390893&sr=1-15


Este de arigint...dar daca ii trece prin minte fiemii vreodata sa il dea unei amice , sincer sper sa mama ei sa vina sa imi spuna!!!

Si daca ar fi fost din obor si ar fi costat un milion sau mai putin tot as spera sa vina sa imi spuna.
Pt mine are o valoare inestimabila!!!!

Nu vreau sa intru in controverse dar mai putin daca sunteti bijutier cu experineta sau inelul este clar unul ce a venit la set cu o papausa barbie, nu cred ca aveti cum stii cat valoreaza!
Si e mai bine sa fim siguri ca e ok.

Lara mami de Errie si Jamie

Hawaii MexicoUS*Europe_and US * Wedding * ErinnKendall*KUALA LUMPUR * Bangladesh_Singapore_Bali * India*Nepal*Thailand

Mediajust spune:

Lara, lucrurile sunt diferite.
Daca un adult cumpara o masina de la un copil (ceea ce este exculs si ca scenariu), ar fi evident ca nu-i apartine, pentru ca un copil NU poate avea o masina (sau poate, dar n-o poate vinde singur).
Daca copilul tau primeste un dar care tie ti se pare suspect de scump, inseamna ca nu-i cunosti suficient de bine prietenii si pe parintii acestora (ceea ce, in acceptiunea mea, nu este deloc bine).
Daca iti pui problema ca ar trece prin cap copilului sa ia ceva din casa - iar este grav, inseamna ca n-ai reusit sa-i explici ce-i cu darurile pe lumea asta, cu comunicarea cu tine, ce-i cu prietenia, unde-i limita in toate.

Eu, personal, m-as simti jignita daca m-ar suna o mama si m-ar intreba daca aia sunt cerceii mei. Inseamna ca-mi suspecteaza fiul de... (nici nu stiu cum sa-i zic, ca nu-i furt, asta-i alta poveste), ca admite in subtext ca si propriul copil ar putea face asta - moment de la care i-as explica fiului meu ca acea familie nu este chiar idealul in viata pentru o relatie. Firesc mi se pare sa-i cunosc nu numai pe prietenii copilului (la aceasta varsta), dar poate mai ales pe parintii acestuia. In acest mod, voi sti intotdeauna daca respectivul dar este oferit cu acceptul acestora sau sterpelit din cutie.
Prin urmare, cred ca intreg contextul trebuie sa fie atat de bine cunoscut incat sa poti suna si sa anunti (nu sa intrebi!) ca acel copil a luat un obiect din casa - nu sa-l pui (si sa te pui) intr-o lumina proasta dintr-o suspiciune.

Fiul meu (14 ani jumate) are o relatie mai apropiata cu doua fete de aceeasi varsta. Eu le cumpar darurile de aniversare/sarbatoare (el n-are rabdare, nici nu se pricepe), ba cand am indoieli sun la mame si intreb "i-ar placea o bluza verde?", "are cartea aia?"
Raman la parerea mea ca nu este destul sa stii ca copilul tau este prieten cu Ionel, a carui mama este functionara si sta in Berceni, mai ales daca si merge in vizita in acea casa. La varsta asta, copiii se iau "la pachet" cu noi cu tot, cu familia, pentru ca influenta poate veni si din partea acesteia (din contact direct sau indirect, prin educatia copilului lor).

viviana spune:

La multi ani fetelor!

Am revenit si eu pe acasa, abia m-am dezmeticit!

Am vorbit cu copila mea despre I si M. Cu I a vorbit ea din proprie initiativa si i-a spus sa nu mai vina la usa la ore tarzii si in general sa nu mai vina la usa ci sa o sune pe mobil. Asa isi rezerva dreptul daca ii raspunde sau nu.

F a fost la noi si cand bunica ei a sunat dupa ea am discutat mai mult si am atins usor si subiectul cadourilor, subiect pe care l-a ocolit cu mare abilitate. In schimb mi-a spus cat de mult tine nepoata ei la fi-mea si cat de mult o aprecieaza ei. Asa ca am lasat-o balta.
Bineinteles ca a primit si un cadou de Anul Nou.

Rrox,
Despre M imi spune ca e "foarte intelectuala". In traducerea mea: este o fetita care citeste foarte mult si cu care poti discuta o gramada de lucruri, care are oricand un sfat bun. Este matura, genul de maturiate asezata. Iar fi-mea are nevoie de asa ceva.
De F ii place pentru ca se poate juca cu ea jocuri copilaresti, de care este inca atrasa.
Este prinsa intre preadolescenta si copilarie. Si-ar dori sa intre in adolescenta dar nu vrea sa paraseasca copilaria.

Nu are nicio prietena in clasa. Este mai mica cu aproape un an decat celelalte fetite si nu isi gaseste locul printre ele. Nu neparat din cauza diferentei de varsta ci din lipsa pasiunilor comune. Ei ii place sa se joace si sa alerge lor sa discute despre baieti.
Majoritatea prietenilor ei sunt baieti.

Este foarte curajoasa si indrazneata, dar ascunde un suflet generos.
Este un fel de mama ranitilor si deseori se indreapta spre acei copii care au probleme. Ii aduce pe acasa sa le rezolvam probelemele.
Dupa cum se intreba maica-mea: "Unde ii gaseste, nu stiu. Parca ar aduna pisoi de pe strada."


PS.
Merge singura la Mac, la vreo 5-10 minute de casa. Am lasat-o si am fost de acord considerand ca pasul asta face si el parte din dezvolatarea increderii. Este increderea cu care eu am investit-o si pe care o poarta cu onoare si mandrie.


Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

ladyJ spune:

^La multi ani, fetelor!

Viviana, sa inteleg ca bunica lui F este de acord ca aceasta sa-i faca fiicei tale cadouri dese si relativ scumpe?

viviana spune:

Ladyj, cam asa ceva.
Am inteles ca stie si o lasa.
In acest context mi-a fost jena sa intreb de inelul de aur. Dupa dimensiuni s-ar putea sa fie al fetitei.

Oricum ii face cinste mai tot timpul. Si asta a mea ori se complace asa ori nu stie cum sa refuze.
O sa-i spun sa-i zica ceva de genul: "acum faci tu cinste, dar data viitoare fac eu"

Ultima oara cand au fost la Mac, F i-a facut cinste fi-mii, si fi-mea Confidentului (Confidentu' e prietenul ei din gradinta) ca nu avea bani.

Oicum nu mi se pare chiar OK, dar am sa las lucrurile sa decurga de la sine.
O sa fiu Observator.



Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

viviana spune:

Am cunoscut-o pe bunica lui F.
Este o doamna extraordinara, dar, din pacate, face slalom intre dorintele copilului si palmutele pe care copila le mai primeste de la ta-su.

Intre timp fetele s-au facut surori de sange, cu tot tacamul: intepat in deget si pecetluit un legamant cu sange pe o hartie oarecare, cam mototolita.

Joia trecuta, m-a sunat fii-mea si m-a intrebat daca o las sa o caute pe F, pe la locurile lor de joaca. Tebuia sa se intalneasca cu ea. F nu venise si sunand acasa la ea a dat de o bunica disperata care nu stia unde disparuse copila. Intr-un tarziu a gasit-o.

I-a tinut o mica morala si a vrut sa o aduca la noi acasa. Dar...

In holul blocului au intalnit o doamna cu un pui de pasare - zebra australiana, pus intr-o cutie, pe care vroia sa-l lase afara, sa scape de el.
Fetele, miloase, l-au luat. Apoi s-au dus la coltul blocului unde este un PetShop si au cumparat o colivie micuta si graunte.
Vanzatorului i s-a facut mila de ele le-a dat colivia pe nimica si le-a spus ca puiutului ii este frig si ca trebuie sa-l tina in haina.

Copila mea stiind ca eu am fobie la pasari, a hotarat sa duca puiutul acasa la F.
Zis si facut.

Mi-a spus ca atunci cand tatal ei a vazut puiul de pasare, a certat-o foarte tare si i-a tras o palma spunandu-i ca daca pana a doua zi puiul nu dispare o sa-i dea drumul afara in frig.

Fii-mea s-a intors acasa si dupa cateva telefoane i-a gasit puiutului o noua casa.
A sunat-o pe F sa-i dea vestea, dar bunica ei i-a spus ca e pedepsita si sta inchisa in baie.

Puiutul a ajuns cu bine in noua casa, cuibarit in hainuta unui baietel, chiar daca a avut de facut un drum cu metroul.

Imi este tare mila de F. Si copila mea incearca pe cat o duce mintea sa-i dea sfaturi prin care sa se impace cu ea inasasi si cu viata ei alaturi de un tata aspru.


Tatal ei nu a stiut ca F disparuse pentru o perioada si cearta si palma au fost doar pentru puiut. Of.

Continua sa-i dea fii-mii diverse nicmicuri si cutii de bomboane. Este o fetita al carui tatic ii da mai mult bani decat dragoste.
De aia simte nevoia sa imbratiseze. Ma imbratiseaza, isi pune capul pe umarul meu si imi spune ca sunt frumoasa...


Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

ioanadara spune:

Of, saracuta fata . Iti dai seama ce rau i-ai fi facut daca ai fi vorbit cu tatal ei despre inele...Asemenea parinti sunt foarte imprevizibili.Putea sa o bata de-a dreptul .Groaznic parinte.