Fi-mea si prietenii ei

Simonna spune:

Poate sa incepi prin a o intreba pe F. de unde le are.
Ba, nu, m-am razgindit. Eu i le-as da inapoi, cu delicatete, cu prietenie, dar nu le-as accepta. Adica as discuta cu fiica mea sa le dea inapoi, cu sau fara asistenta mea.

Daca nu le-ar lua si nu le-ar lua as discuta cu bunicii. Pentru ca daca sint luate din casa s-ar putea sa-i faci lui F. mult rau mergind direct la bunici, e clar ca ea a vrut sa-i faca o bucurie prietenei ei.

Simonna

ana_a spune:

salut!

mi-ai adus aminte de o intamplare din copilaria mea.

Undeva inainte de clasa a IV-a un coleg mi-a dat o penita de stilou care zicea el ca este de aur. Si eu i-am dat in schimb un ceas cu lantisor, erau la vremea respectiva niste seturi - calculator, pix si ceas, chinezesti, primite de ai mei nu stiu de unde. Si eu i-am dat ceasul respectiv, cadou. Parintii lui au venit cu el+ceasul la usa noastra; si azi imi amintesc ce penibil m-am simtit cand ai mei m-au certat pentru ca am dat din casa obiectul respectiv...

Posibil ca aceste inele sa fie luate din casa, cel mai bine, cum spune Simonna ar trebui sa discuti cu fata despre ele si apoi cu bunicii.

Rufus, nasol ce spui tu acolo. Nu mi se pare normal ca un copil sa aiba atat de multi banuti pe mana.Ce varsta are Teodora?

blog
proud

Rufus spune:

13 ani, ana...da, ceva e in neregula...

nelia, treaba a inceput cam asa: o noua colega, ca orice noua intr-o clasa, mai timida, dar a incercat sa-si apropie colegii cu cadouri, cheltuind bani. Imi aduc aminte din toamna de chestia asta. De ce, de ne-ce, s-a atasat de Teodora. O pizza, un suc...de ce accepta Tea? Pentru ca e oportunista. Asa e ea. Am observat ca nu prea mai mananca acasa...am luat-o la intrebari, mi-a spus: uite de ce!
Apoi a venit cu cadouri. Un inel, o bratara, de ziua ei, dar si de ...ziua de marti, joi, etc. Chiar si Ioana a primit un cadou de la colega Teodorei...E vorba de cadouri scumpicele.
Evident, Tea nu-si permite sa-i intoarca gestul (gesturile).
Dar, exista reversul (mai, mai, ce bine anticipezi, nelia...), Tea spune ca fata a inceput sa aiba aere de sefa...are anumite pretentii. Prilej bun pentru mine sa-i spun "fata tatii, totul, absolut totul, are un pret pe lumea asta".
Dar...sa revenim. Tora imi spune ca, poate, ar trebui sa vorbeasca cu mama ei.
Eu nu stiu ce sa-i spun.

Rufus, Tora si iadele www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009

ioanadara spune:

Eu nu cred ca e bine sa vorbeasca mamele intre ele despre asta daca nu au o legatura cat de cat dinainte.
Eu as vorbi doar cu propriul meu copil, in sensul ca i-as spune clar ce se accepta si ce nu de la cineva.Ea trebuie sa refuze singura.Trebuie sa inteleaga ca nu este normal sa i se faca mici sau mari cadouri fara o ocazie speciala de catre nimeni, adica fara sa fie ziua ei, fara Craciun, Paste sau stiu eu , un motiv.
Asta este dupa mine principala problema. Daca ar invata sa refuze cadourile fara un motiv anume stiut de ea, atunci nu vor exista intrebari pe marginea cadoului in sine de orice fel ar fi.
Si cu manacrea la fel, eu i-am invatat pe ai mei de cate ori ies in oras fara ca cineva sa faca cinste dintr-un motiv anume(i-a venit "randul" la facut cinste in grup, este ziua lui/ei, i s-a nascut un frate, etc..) masa se plateste pe din doua.
Altfel, ai mei nu accepta si chiar nu au fost probleme.

Daca nu sunt niste principii clare explicate copilului cred ca interventia mamei poate face rau chiar in mintea propriului copil .

XIO spune:

referitor la F, eu personal as vorbi cu parintii ei frumos, foarte frumos, ca sa nu se simta aiurea.
Stiu ca in claele 1-4 aveam un coleg timid care se purta frumos cu mine, a venit intr-o zi la geam, m-a strigat, mi-a dat un cadou si a plecat. Cand am deschis cutiuta era o pereche de cercei din aur cu perlute mici. Le-am aratat parintilor si le-am spus ca mi le-a dat C, dar nu stiu de ce si ca par de oameni mari. Parintii mei s-au du la parintii lui (bine, un parinte, nu o s-a facut un alai in familie :)) ), le-au spus ca baiatul lor mi-a dat acesti cercei, ca e un gest frumos si ca o fi si el "indragostit", cum sunt copiii, dar e cam valoros cadoul. parintii au fost foarte fericiti si recunoscatori, ca erau cerceii mamei, au ras pe tema asta ca da "astia micii" si gata.
Cred ca ai putea sa procedezi la fel fara sa se simta ei lezati in vreun fel.

***Fur is for petting**


www.adoptiicaini.ro si www.adoptiipisici.ro
www.accesoriisihaine.blogspot.com si http://re-shop.blogspot.com/

inbox spune:

Rufus eu am colege de serviciu carora li se pare normal sa le dea copiilor bani de buzunar zilnic sute de mii, ba chiar din ce spunea una dintre ele media de cheltuit intr-o zi era de un milion ( lei vechi). Mie mi se pare total aiurea, insa lor nu li se pare. Sunt copii de care parintii se ocupa foarte mult ( ma asteptam ca parintii unor astfel de copii sa le dea bani pentru a substitui timpul petrecut impreuna, dar in cazul lor nu e asa), ce am observat insa, copiilor "de bani gata" le lipsesc prietenii, le lipsesc tovarasii de varsta lor( asta la cei ce ii cunosc eu), se raporteaza altfel la cei din jur...

ruxij spune:

Mie mi s-a intamplat cand eram in clasa a 5a. Colega mea de banca a inceput sa imi cumpere guma, seminte (de alea de la tigani, din curtea scolii), tot felul de alte dulciuri, ce se gaseau pe vremea aia. Si nu numai mie, a inceput sa cumpere mai multor copii tot felul de chestii, zilnic. Dupa aia, a inceput sa ne ia pe toti la un parc de distractii din Moghioros, din ala cu lanturi/invarteli zburatoare and all si sa plateasca pt toata lumea. Intr-un final s-a aflat ca mama fetei era gestionara la o casa de comenzi si avea bani multi in casa, iar fata lua bani in fiecare zi si venea cu ei la scoala. Bineintele ca a iesit ceva scandal, cui i s-au cumparat chestii, cine a fost in parc samd. Asa ca eu cred ca e bine de aflat de unde sunt banii/obiectele, vorbit cu parintii.

vikinga spune:

O fi al meu inca prea mic, la 7 ani, si poate de aia nu am intilnit asa situatii.Mi se par deplasate cap coada si nu inteleg de ce ca parinte nu e bine sa se intervina?Practic regulile sunt lasate la mina celorlalti parinti, care permit copiilor sa dernajeze vecinii la ora 10 noaptea, parinti care dau prea multi bani copiilor, aia fac regulile si restul copiilor, parintilor tre sa danseze dupa ele.cadouri, scumpe, bani multi, e ceva de neacceptat aici, am avut la ziua la fiu-miu acum o luna invitati si copii de oameni bogati, cu case de la 1 milion in sus, cu cayenne si alte masini de fitze dar si copii ai caror parinti muncesc ca angajati in hoteluri, restaurante. Regula e ca pretul cadourilor sa nu treaca de 10-15 euro, maxim 20 daca-s prieteni apropiati. or fi parintii banosi dar intre copii e inca comunism:), adica toti cam la fel, ok vad pe la prietenele mele cu fete mai mari ca fetitele vor toate nush ce firme la cizme ori geci, care-s la moada intre adolescenti, intr-adevar unele fete is imbracate numa' in burrbery kids si mai stiu eu ce haine scumpe, insa de cadouri scumpe, bani de buzunar multi si deranjat la 10 noaptea inca nu am auzit.ora de somn e sfinta la nemti, scolarii tre sa fie in pat la ora 8, nici la telefon nu-ti mai raspunde nimeni, decit asa prieteni buni, si de s-ar duce copiii pe la usi la 10 noaptea, li s-ar pune parintilor eticheta de asociali care nu au grija de copil.plus ca reversul cadourilor l-a subliniat f bine nelia.eu as interveni, in situatii din astea.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo

ioanadara spune:

Vikinga, daca ai copil de 7 ani poate vorbesti cu parintii.
Insa, la 13-14 sau mai mult eu raman la parerea mea( verificata) : propriul copilul trebuie invatat unde sunt limitele si trebuie singur sa decida si sa refuze ceea ce i se da fara un anume motiv stiut.Nu trebuie sa intervin eu ca mama la mama celeilalte fete (de 13 ani, da? ) pentru a rezolva problemele lor.
Altfel, o intreaga viata va trebui sa intervina parintele in asemenea cazuri sau copilul va incepe sa aiba probleme datorita situatiilor pe care nu le va putea gestiona singur .

vikinga spune:

Ioanadara, recunosc ca nu am experienta directa cind e vorba de copii de 13 ani, doar ce stiu de la prietenele mele cu copii mai mari, insa scaparile trebuie sa fi fost inainte, ca doar nu ajunge un copil brusc la 13 ani sa faca asa ceva.Deocamdata nu pot zice decit ca o sa dau o mare atentie la astfel de situatii.AP AP, nu zic nu ba din contra:), totusi AP cind copiii au de a face cu alti copii crescuti frumos, si mai ales cind in jurul copiilor roiesc parinti ok. Altfel as interveni.Si fiu-miu si-a invitat ce copii a dorit de ziua lui, eu am fixat numarul, in privinta locatiei ne-am consultat, iar cadourile le-am ales de la un magazin mare de jucarii, cum se obisnuieste aici pentru a fi mai usor pentru parintii copiilor invitati si pentru a evita cumpararea unei jucarii pe care sarbatoritul o are deja.El a ales in voie jucariile insa eu am verificat pretul lor, scumpeturile nu au avut ce cauta in cos. Cosul ramine alaturi de alte cosuri de gen in magazin, cu hirtiuta agatata cu numele copilului si de acolo alege fiecare invitat.Alte cadouri sa accepte al meu, nici vorba, asa ca merge in vizita la joaca ori ne vin altii. Doar imprumut.Plus ca-s invatati de mici inca din gradi pe urma la scoala, sa daruiasca ceva personalizat cu diferite ocazii, un desen, ori ceva decorativ.Oricum o fi peste 5-6 ani, cadourile scumpe tot nu au ce cauta, nici primite nici oferite. Inelele de aur, de ex, zic si eu ca ruxi, or fi luate din casa, ca asa ceva nu merge un copil sa cumpere singur cu banii de pusculita. Mi-ar fi frica sa nu fie acuzat copilul meu ca le-a furat! Ca poate mama respectiva nu observa lipsa inelelelor citeva luni dar de le vede la mina fie-mii isi da seama ca-s ale ei si nici nu vreau sa ma gindesc ce circ ar iesi!Asa mi s-a intimplat in liceu, cu o fata din asta de bani gata, care daruia fara stirea parintilor, ea cumpara atentie, isi cumpara o pozitie in centrul atentiei fetelor, isi cumpara gratiile pentru a se simti confortabil si uite asa a atras si un nemernic de "iubit" la vreo 18 ani certat cu scoala, un pierede vara si asa ce frumos i-a tocat banii fetei, a furat si din casa bijuterii si bani, dar a avut grija sa-i zica fetei ca ar fi misto sa faca o petrecere dupa ore, pina vin ai ei de la afaceri si uite asa a ajuns vina furtului pe respectivele 8-9 fete si eu, iada desteapata printre ele, singura data la ea acasa, ca deh eram si eu curioasa. Habar nu aveam nici de iubitelul ala, nici de ce cadouri facea ea, de cit asa pedeparte, pe urma mi s-a zis, ca eram din grupuri separate si uite asa mama-sa a zis ca poate eu-s "aia", fiind noua aparitie. Scandalul s-a iscat la vreo saptamina, cind au observat parintii si am primit toate fetele invitate, citatie de la politie plus interogatoriu. vai de noi pe holurile alea, tipetele si sictiruruile politailor..brrrr GROAZNIC si jenant.Pina la urma adevarul a iesit la iveala.Ideal ar fi ca copilul sa nu accepta cadouri, insa asa-s ei, cind sunt mici is ademeniti cu o ciocolata desi au si acasa, cind is mari, mai ales de-s fete, vor de toate, asa ca as interveni, cu riscul de a iesi eu ca parinte un enervant in ochii odraslei mele, n-are nimica, i-o trece pina o fi mare. Si as vorbi mai ales cu parintii, mama mama ce i-as intepa! Pai mama lor, le-as zice ca nici noi nici copiii nostri nu-s de cumparat. ori ma rog mai pe scurt, ca nu gasim a fi normal si ar fi bine sa nu se mai repete.Plus discutii cu copilul din dotare!Poate eu gresesc acum, poate pina cresc ai mei mai imi schimb din idei, nu bag mina in foc, invatam odata cu ei sa fim parinti, in ritmul cresterii lor. insa nu stiu, in privinta temei asteia, amindoi suntem categorici. Nu ofensam pe altii cu cadouri scumpe si nici de la amicul nou din clasa intii, de ex, al carui tata are si avion, nu am accepta cadouri scumpe.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Letizia, Nadja si Aldo