Ce fel de mame (2) & altele

anya spune:

Eu n-as putea sa stau la cratita. Nici in CIC n-am rezistat.

Sotul meu a schimbat pampersi alaturi de mine iar eu am dat zapada alaturi de el. Mie asa mi se pare normal.

anca74 spune:

Sincer, esti tare nostima! Mai ca te-as tzuca pe amandoi obrajii ca m-ai facut sa zambesc!

Asculta, si eu ma aprind ca focu’ cand aud tampenii de genul « femeia sta la cratita, iar barbatul vaneaza bizonul si vine cu juma’ din el acasa », in carca eventual.
Evident ca nu suport asemenea generalitati, dar, pe de alta parte, a ajuns sa ma streseze bine de tot atitudinea asta masculinizata a femeilor de aici. Majoritatea-s infipte rau, toata ziua nu le sta gura o clipa, sunt rele si fac tot posibilul sa-ti dea un branci cat colo de le stai de-a curmezisul, iar daca mai ai si ghinionul sa nimeresti vreo fufa din asta la 40 si ceva de ani sefa la birou… ai imbulinat-o. Sincer, eu mi-s fata cuminte si in banca mea in viata reala, dar asa le-as parui un pic pe unele din gagicile astea care-mi fac uneori viata un calvar, de nici nu-ti vine sa crezi!

Iti dau un exemplu : am facut greseala sa-i spun uneia de la birou, poloneza dupa nume, dar nascuta aici, la vreo 45-50 de ani aproximativ, ca sunt maritata si am copil mic. Intr-o discutie obisnuita, nimic nelalocul lui.
Imediat s-a uitat chioras la mine si m-a intrebat : « de ce te-ai maritat? Sa ranesti dupa toti si sa joci cum iti canta barbatul? Uite, eu nu-s maritata, nu am copii si imi organizez viata cum doresc : daca vreau sa merg la teatru dupa-amiaza, merg; daca vreau sa iau cursuri de aruncat din avion cu parasuta, maine ma inscriu la ele. Nu am nevoie de aprobarea unui barbat sa fac ce doresc ». Dupa care mi-a aruncat o privire de zici ca inghitise subit juma’ de lingurita de sare amara, si s-a intors la biroul ei.
De atunci, ma ocoleste continuu, daca nimerim amandoua sa vorbim cu vreun director sau sa asteptam sa ne incalzim sufertasul cu mancare la microunde-le din bucataria office-ului, imi spune un « hi » scurt si printre dinti, dupa care-mi intoarce capul.

Alt exemplu : saptamana viitoare au organizat la noi la serviciu un party de Craciun cu Mosu’ si cadouri pentru copiii angajatilor.
Acum 5 min am mers sa vorbesc cu tipa care se ocupa de organizarea chestiei asteia si am intrebat-o daca vor veni multi copii. Nu de alta, dar lucrez intr-o cladire de 15 etaje, deci cam aveam emotii ca ne vom calca unii pe altii pe bataturi.
Ei bine, raspunsul ei a fost ca nu vor veni multi copii. Nu s-au inscris multi parinti… ca nu-s prea multi parinti printre cei cu care lucrez.
Evident, ce sens are sa ai copii sau familie?! Cine mai are nevoie de chestiile astea in ziua de azi?…
Trist.

Eu zic ca s-a exagerat cu emanciarea asta a femeii de s-a ajuns in cealalta extrema.
Nu spune nimeni sa ne intoarcem in Cro-Magnon maine, dar o re-evaluare a situatiei actuale ar fi tocmai indicata.
Nu suntem egale cu barbatii. Iar daca nu suntem, atunci de ce sa pretindem ca suntem si sa vrem sa muncim cot la cot cu ei, in mine, pe schele, pe santiere, etc.?
Sincer, eu sunt tare suparata ca pe mine nu m-au intrebat feministele astea nebune de legat daca vreau sa torn beton in fundatii pe santiere, sa manevrez delicat o macara, sa–i dogesc capul unui amarat pe care-l prind ca fura intr-un magazin (eu fiind femeia-politist) sau sa marsaluiesc ca dementa pe un teren minat in Afganistan, cu nu stiu cate sarsanale de echipament dupa mine, si cu pusca in banduliera, sarind din mers dintr-un camion plin cu soldati.
In ce hal au ajuns femeile de azi, e de nedescris…

Desi stiu sa schimb prize, sa repar masina de spalat, sa schimb uleiul si bujiile la masina, si pus parul pe bigudiuri (nu toate in acelasi timp, dar vreo 2-3 activitati din astea le pot combina), parca mi-e dor de frumos, de delicatetea, de gingasia femeilor de odinioara.
Toate tindem sa devenim ca barbatii, care sunt folositi drept etalon in ceea ce trebuie sa fie capabile femeile sa faca. Astfel, o femeie emancipata nu e una mai buna ca femeie, ci e doar o femeie care se comporta ca un barbat sau care concureaza cu un barbat.

anca74 spune:

Inteleg ce vrei sa spui, insa nu incerca neaparat sa adopti modelul celor de aici.
Eu am facut « greseala » asta, iar rezultatul este ca deseori am discutii cu sotul meu roman verde ca bradul, a carei mama si bunica « au ascultat mereu de soti, tati, frati si bine le-a mai fost », am incheiat citatul.
Noroc ca beneficiem amandoi de o doza puternica de umor.

Ca fapt divers, pustoaica mea are la gradinita, printre alte jucarii, vreo 3 bucatarii de jucarie (cam ca asta http://www.toysrus.ca/product/index.jsp?productId=4279682)
Ei bine, se joaca cot la cot cu vreo 3 baietei la bucatariile astea, iar mamicile respectivilor baietei nu au nici o problema ca nu e ceva « normal » ca odraslele lor sa nu incerce sa se joace si cu altceva – gen robotei, tractorase, camioane, etc.
Sincer, nici eu, de-as fi in locul lor, nu mi-as bate capul prea mult cu asemenea alegere a lor, dar eu mi-s spalata bine pe creier, in anumite privinte, de mentalitatile de pe aici.

XIO spune:

Despre ce vorbesti tu? Ca m-ai pierdut cand ti-ai scris toate ofurile aici.
Eu discut despre gandirea asta a ta, invechita. Si oamenii de culoare au fost scalvi in trecut dar nu vad sa ne mandrim cu asta si sa adoptam si acum.


Daca tu vrei sa stai la cratita si barbatu' sa fie cel mai cel nu-i nici un bai, fiecare cu parerile sale, dra nu mai vorbi la modul general si uita generalizarea aia a ta cu femeile cu toc cui si acre. Intr-o discutie despre ecva atat de general nu exista doar ce ai trait si vazut tu, nu asta e realitatea tuturora.
Si stai calma, Romania nu iti impartaseste parerea, pana si la ni in tara sunt oameni cu pareri diferite.


***Fur is for petting**


www.adoptiicaini.ro si www.adoptiipisici.ro
www.accesoriisihaine.blogspot.com si http://re-shop.blogspot.com/

mathilda spune:

matusa mea are 5 copii. a stat cu toti acasa pana au crescut. s-au dus la casele lor fiecare si acum nici unul nu m vb cu ea. varii motive. de ajutor nici nu se pune pb. pana la urma copii cresc. se duc la scoala , la casele lor iar daca tu nu reusesti sa faci ceva si dupa ce copilul se duce de pilda la scoala , cred ca e cam dificil. ajungi la o varsta la care nu-ti dai seama ce sa faci cu viata ta, nu-ti dai seama daca ai gresit cu ceva. eu sunt pt a sta cu copii acasa pana se duc de pilda full time la gradinita sau clasa 1. dar dupa , sincer nu m vad rostul si ma chinui pe mine, pe ei iar intr-o zi asa cum am m spus ei se duc la casele lor iar eu realizez ca am imbatranit, n-am pensie etc. tb sa te gandesti si la tine. aici se spune- happy wife happy life. imi iubesc tare mult copii, nu am avut parte de indemnizatie , nici macar de alocatie ( aici e in fctie de salariu) dar dupa ce ultimul se duce full-time la gradinita, nu vad de ce as m sta acasa.asta inseamna cand copilul are in jur de 4 ani juma. e palcut sa stai acasa m mult de 1 an dar asa cum au spus si fetele din afara tarii- tb sa faci ceva- ori muncesti dupa 4-5 ., ori in week-end ori deschizi day home ori iesi cu copii la play date, ori ii duci la ski, inot etc- dar faci ceva- nu stai o zi intreaga aiurea si spui o ce obositor e sa faci mancare, curatenie, spalat. eu admir tare mult femeile de la tara care muncesc enorm dar nu le-am auzit nicioadat vaitandu-se . li se pare ceva normal sa munceasca. dupa 1 an , 3 luni, 6luni etc (depinde de maternalul fiecarei tari) e exclusiv decizia ta de a te intoarce la munca sau a sta acasa cu copilul. tu alegi. si se poate trai decent daca nu vrei haine noi si de firma pt copilul tau sau jucarii multe si ultima generatie, patut, carucior etc noi. e o nebunie ce se intampla in romania de la bebei pana la adolescenti, nu m vb de studenti etc. copilul tb de mic educat normal, modest, nu sa i se cumpere tot ce vede. cand vad la tv ca parintii zic- o cumparam jucaria asta pt copil, pt copil fac orice. greeeeeeeeeeesit. copilului da-i o educatie sanatoasa si nu o jucarie sau imbracaminte super ..... parerea mea.da-i sa manance sanatos, pune-l sa faca sport si da-i o educatie buna. asta poti sa faci pt copilul tau. restul e fite, sa ma exprim cool.

CamiSol spune:

Asta e si activitatea preferata a lui fiumiu, si nu mi se pare nimic ciudat, chiar ma joc cot la cot cu el.

Cami si Luca-Ionut (25.09.2006)


A easy way to make some money


Viata e plina de fumusete. Observ-o. Observa albinele, copiii, fetele zambitoare. Miroase ploaia si simte vantul. Traieste-ti viata la intregul ei potential, si lupta pentru visele tale. – Ashlay Smith

blackpanterro spune:

Anca, dragu mi-i de tine! Lumea insa se face ca nu intelege ce zici tu aci! :)

Nici eu nu le suport pe corporatistele alea batoase, nemaritate, acre, imbatrinite prematur de stres, ce umbla atat de tepene in costumele lor de zici ca au un pai in dos. Am avut din astea la lucru si iti zic mai degraba as da la sapa(ca e unisex :D) decat sa am de aface cu asa specimene!!



Adriana mami de Isabelle Marie - 3 luni si Aidan Alexander - 5 ani
A ticket to hell has never been funnier

madabout2003 spune:

Anca eu inteleg ce vrei sa spui cu coporatistele dar pe de_o parte ma gandesc ca sunt acre pt au trebuit sa faca o alegere clara - ori familie ori cariera, si mie asta nu imi place; pt un barbatul corporatist nici nu se pune problema daca are, n'are familie se stie (si de catre el si de anturajul lui) ca de copii se ocupa nevasta'sa ca de aia e femeie...
...si mai vroiam sa zic ca o mie de vorbe un ban nu fac...dupa ce'am trimis ultimul mesaj de la biroul meu coporatist cine s'a dus fuga sa ia copila de la scola, sa faca 2-3 cumparaturi (ca era in drum)...si ghici cine a gatit in seara asta...se vede treaba ca nici pe al meu nu l'a invatat mama-sa sa traiasca cu o femeie egala...dar daca am un baiat sigur o sa il invat!

MADA mamica de www.comboost.com/Gallery/GalleryDisplay.aspx?r=7359578&ab=1&n=0" target="_blank">Emily 07/08/07

bird70 spune:

Protectia venitului (income protection) se face la cam orice firma de asigurari. Faptul ca noi lucram pentru guvern ne da anumite avantaje cum ar fi sa alegem asigurarea asta in pachetul de pensie privata, platesc extra pentru ea dar o platesc inainte de taxe. Asigurarea de dizabilitatea si asigurarea de viata sunt date de angajator, adica de guvern pentru ca lucram la ei. Este undeva la 500.000 daca mori sau ai o dizabilitate care te impiedica sa lucrezi in meseria ta, asta ce primesti gratis sau poti sa alegi sa cresti suma si sa platesti ceva in plus. Toti angajatii guvernului beneficiaza de asta.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation

bird70 spune:

Binenteles ca se poate trebuie doar sa vrei. Eu am venit acasa din spital la 6 zile dupa operatia pe creier, intr-o sambata. Luni sotul meu s-a dus la lucru si eu am ramas acasa. Am facut si curat si mancare, pana au venit copiii de la scoala, e drept ca asa incet-incet dar m-am descurcat. In ziua 10-a mi-a facut o bratara fosforescenta, am scris pe ea numele meu, operatia care am avut-o, data operatiei, numele doctorului, si telefonul sotului meu, mi-am luat cainele si am plecat la plimbare. Asta din cauza ca eram cu risc de convulsii si am crezut ca ar fi util sa stie cei de la ambulanta ce se intampla . La 4 saptamani de la operatie mergeam 8 km intr-o ora si 40 min, atunci am inceput sa alerg. In ziua in care s-au implinit 6 saptamani si cand am avut voie sa conduc din nou am reinceput lucrul. Evident ca aveam si varianta sa stau acasa in pat si sa las pe maica-mea sa-mi faca curat si mancare .

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation