Sa ma ingrojorez?

stefan1994 spune:

Da fetelor,va inteleg.Dar toata chestia este ca eu am o stare din asta de parca as fi beat.Ma face sa imi imaginez ca nu as mai stii cine sunt,unde sunt...Ce se intampla cu mine.Ma face sa fiu confuz.E ca si cum te-ai uita la un film,si ai vorbi la telefon,n-ai fi atenta la film,dar totusi tu esti cu ochii acolo,cam asa pot sa explic starea mea,altfel nu stiu cum.
Asta ma face sa cred k pot muri,ce e starea asta pe capu' meu?N-am mai auzit pe nimeni sa o aibe.

rory76 spune:

Suna mai mult a efecte adverse de la medicamentele alea pe care le tot iei, decat a ceva organic...eu tot nu stiu , cum ti-a dat un medci tie distonocalm? Stiu ca asta se da doar pe reteta, iar la copii...are efecte dezastruoase asupra creierului. Vezi ca ceata aia din cap o sa persiste cat o sa iei medicamente pentru anxietate. ele asta fac, iti baga o ceata in cap ca sa te linistesti...
Nu cred ca vrei sa fii bine. cred ca te simti bine in starea in care esti ,te simti cumva probabil protejat, eu stiu, sau poate ca cei din jur iti dau mai multa atentie...cine plateste medicii astia la care mergi? daca era sa ii platesti din bani castigati de tine personal, iti spun eu ca te linisteai subit...trebuie sa realizei ca numai de tine depinde, nu de noi, nu de medici, ca sa fii bine si in putere.
Esti barbat sau ce esti? daca fii-mea s-ar intalni cu tine...te-ai pune pe picioare rapid!
Cate flotari ai facut? cate abdomene? ai incercat macar sa iti misti fundul ala de pe canapea??

nikole spune:

Stefan, noi nu suntem medici, pe un forum vei auzi cate-n luna si stele, deci in locul tau as asculta de sfatul medicului.
Nu stiu cum e ceata aia de care vb. dar eu am trecut prin ce scrii tu aici, si nu am luat niciodata nici un medicament pentru anxietate decat acum acum 4 luni, am inceput un tratament.
Sent. asta de ireal, starile astea de nu stii unde esti, etc...au legatura, de fapt se "nasc" din teama ta permanenta care te insoteste in fiecare minut al zilei, din starea asta de incordare..cel putin la mine asa a fost.
Insa eu, cu ani in urma, am rupt cercul ala vicios, mi-am luat viata in maini, am "uitat" ptr o zi de frici, cancere, durerei, posibile catastrofe(de parca universul complota impotriva mea, asa imi traiam zilele)si am facut o lista cu ce imi doream eu sa fac in viitor.
Si am inceput...in cateva luni eram departe de casa, mama , tata, munceam, stateam singura in chirie, fara prieteni, familie...ma rog, a fost fff ok si mi-a prins extraordinar de bine.
Au urmat aniiii fara frici,insa recunosc ca a ramas una singura in picioare pe care nu am reusit sa o dobor, insa s-a "domolit" mult, aceea de boli incurabile.
Psihiatrul mi-a spus, recent ca nu ipohondria e problema, ci ANXIETATEA...nu exista frici, fobii, ipohondrie, fara a exista un fond anxios, si asa este...
de aceea conteaza fiecare mini schimbare in rutina ta...de la orele de somn, pana la cate portii de fructe mananci pe zi...
iti inteleg frica de moarte, tuturor ne e frica de moarte, ar fi culmea sa nu-ti fie...insa tu te-ai blocat, exact cum spunea cineva, ca un disc stricat care iti "repeta" fara oprire fobia asta...
a devenit o obsesie, si de aici se trag toate neplacerile...
cred insa ca oamenii pregatiti in domeniu, te pot ajuta.


Cat despre distonocalm, eu nu l-as mai lua...ti l-a prescris medicul??
e absolut necesar??

miriama spune:

mai, baiatule, lasa tu medicamentele alea care te zapacesc de nu stii pe unde te afli si bea ,draga, sucuri naturale de fructe, dar nu din cele la cutie din comert ci te duci tu frumusel la piata, cumperi cate doua kg de portocale, mere, banane (ca sa vezi si cum e sa faci oleaca de efort carand la sacose) si faci frumusel suc de fructe la storcator si bei zilnic minim un litru de suc. Daca ai un storcator bun poti adauga si morcov. Iti garantez ca e o hrana super pentru creier si pentru tot corpul. In timp ce bei un pahar cu suc, te uiti relaxat pe geam si vezi ca a rasarit soarele, ca nu e foarte frig afara si ca ai putea face o plimbare pana la primul semafor decat sa stai sa cauti pe internet fel de fel de diagnostice. O sa vezi ca o sa te simti bine instant.

Iar daca chiar n-ai unde pleca ia si ajut-o pe mama ta la gospodarie, poti si tu sa scuturi cate un covoras, sa duci o galeata cu gunoi, sa ridici corespondenta, sa cumperi paine, nu doar sa stai sa te vaiti.
Am impresia ca nici parintii tai nu-ti mai acorda credibilitate, ca altfel te-ar interna undeva daca esti bolnav cu adevarat si nu te-ar lasa sa bantui forumurile.

Asa ca, lasa talentele si savureaza-ti tineretea ca trece al naibii de repede si te trezesti bolnav de-adevaratelea.

Te-ai gandit ca vine vremea sa te insori? Cine crezi ca te va suporta asa vaicaret?

Chuny spune:

eu as fi curioasa daca copilul asta e real, daca a verificat cineva IP-ul lui,( poate corespunde cu al altuia care si-a propus sa rada putin), daca cineva l-a vazut in realitate pe copilul asta ... mi se pare prea trasa de par toata situatia si nu m-ar mira sa fie un troll.

stefan1994 spune:

@Sibylle
Nu stiu la ce te referi,dar te asigur 100% ca nu e nicio bataie de joc,nicio gluma.Nu stiu ce sa mai fac sa ies din starea asta ma intelegi?E adevarat ca si eu nu prea ma ajut cu mai nimic sa ies din ea,pentru ca nu prea pot.

Rody,chiar sa fie de la medicamente?Ma indoiesc,si chiar nu cred,deoarece am de aproape 5 luni in continuu starile astea.
Cand am cate o durere de mana,care parca simt ca ma injunghie ca nu e cam bleaga...sau acum de exemplu,m-a coplesit starea ai de ireal si o stare de somnolenta ....
Cand privesc asa fix parca mi se misca ochiul sau imaginea stanga dreapta.
Nu pot sa ii spun creierului ca nu e nimic grav,si ca nu o sa mor din asta,sa nu mai ma sperii....

La inceput cand scriam imi spunea-ti tot timpul sa merg la terapie si sa iau medicalemte(unii).Am facut si chestiile astea si degeaba(pana acum).

Prietena nu am,imi place fff mult de o fata,dar ea din pacate nici macar nu prea ma baga in seama,mi-a spus ca nu sunt genul ei,nu pot sa renunt la ea,imi place prea mult de ea.

rory76 spune:

Pai eu asta spun ca medicamentele astea si sedintele sunt inutile daca tu nu vrei/nu poti sa te ajuti singur. Poate te-ar ajuta sa tii un jurnal, sa scrii asa cum scrii aici, tot ce simti, de ce crezi tu ca ai starile astea...poate te ajuta. Eu nu sunt psihiatru sau psiholog dar iti spun ce m-a ajutat pe mine. Eu eram convinsa ca voi muri, la fel ca tine, ca nu voi apuca ziua de maine, si toate astea mi-au slabit sistemul imunitar si faceam tot felul de infectii de boli de genul asta si ii inebunisem pe toti din jurul meu...Foarte greu m-am pus pe picioare. Mi se parea ca nici nu mai am puterea sa imi revin, ca nu mai vreau nimic, ca nu mai pot sa fac nimic, ca sunt pe moarte...dar nu stiu, asa deodata, dupa atatia ani, m-am trezit si am zis gata! Ajunge! Si am inceput sportul asta, unde imi testez limitele fizice, merg la facultate, unde imi testez creativitatea, ma implic in viata celor din jur, ajut pe cine pot si cu cat pot si uite asa am uitat incet-incet de nebunia aia.
Nu este usor, dar depinde numai si numai de tine, stiu ca am mai spus asta, dar chiar asa e. Nici un psiholog si nici un medicament nu poate face asta in locul tau, din pacate.Ti-am mai spus, sunt bani aruncati pe geam, daca tu nu faci ceva cu viata ta.
Stii sa lucrezi pe calculator in vreun program de grafica ceva? Poate iti da ceva de lucru...ca sa uiti de TINE.
Nu ii spune nimic creierului, dar fa-ti un program de ingrijorare: adica, in fiecare zi, DOAR de la ora 2 la 3 ai voie sa te ingrijorezi cu privire la corpul tau. In restul timpului, nu ai voie sa te gandesti la asta, sa te verifici, nimic. Doar in ora aia.
Pai de ce nu esti genul fetii aleia? Ce fel de baieti ii plac? Ai intrebat-o?

miriama spune:

Pai starile de somnolenta si tulburarile de vedere sunt efecte adverse ale medicamentelor. Cu siguranta nu sunt cele potrivite tie, poate ca le si iei haotic sau ori de cate ori simti tu ca e nevoie si e deja prea mult. N-ai pomenit nimic de control oftalmologic. Si sa stii ca orice om care priveste fix intr-un loc, cand isi muta privirea are tulburari de vedere. Astea-s jocuri de copii.

Cat depsre fata, normal ca nu esti genul ei, n-ai fi nici al meu si nici nu cred ca esti al vreuneia la felul cum te prezinti si te vaiti. Ai un talent formidabil sa-i inebunesti pe cei din jurul tau si vei fi un izolat. Zici ca ai prieteni pe internet, ei cum sunt? Nu incearca sa te scoata din casa, sa te cuprinda in activitatile lor sau tu ii refuzi si stai si te vaiti ca mori?

Pune, draga, mana la treaba, si lasa vaicarelile. Ai 16 ani, vezi ca vine acum un bac de dat, eventual o facultate, sa-ti faci o meserie, sau te complaci in situatia asta de bolnav inchipuit si intretinut de bietii parinti? Imi pare rau de tine, dar n-ai pic de vointa si vei fi un mare pierde-vara....
Trezeste-te cat mai ai timp!

nikole spune:

Miriama, cred ca ai fost un pic prea dura , desi e clar ca intentia ta e una buna, cred ca dusul asta rece are efectul contrat celui scontat:(

Sa nu uitam ca e un inca un copil:(, ce va fi, ajunge,etc..numai D-zeu stie

emilia.m spune:

Daca ai o stare de parca ai fi beat, bucura-te de ea. Altii dau bani seriosi prin carciumi sau spice-shopuri sa ajunga in starea asta de euforie.
Eu raman la parerea mea,ca n-ai nici o ocupatie, nu se ocupa destul de multa lume sa iti ofere atentie si de aceea te ocupi tu sa atragi atentia asupra ta cu fel si fel de stari pe care tu singur ti le induci si le crezi reale si le simti reale dar nu sunt.
Du-te la sala de sport, fa-ti prieteni, joaca un biliard, un bowling, mergi la un LaserMax, invata sa pregatesti o osalata bulgareasca si o pizza cu ton, citeste o carte buna (Numele Trandafirului, Arta Conversatiei, Maytrei, etc) si nu mai scrie de 15 ori pe zi la diverse topicuri ca esti somnolent, ca esti ametit, ca te temi ca vei muri si te omoara starea de depersonalizare.

---

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.