Adrian Paunescu - controverse - 2
Raspunsuri - Pagina 5
nelia spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui Lala_D
A ajuns festivalul la un moment dat si la televizor insa el se tinea constant ca si varianta live, concurau in el elevi,studenti,adulti etc in diverse etape. Noi am fost in varianta cor, eram in gimnaziu. |
Eu eram la dans modern! Si tematic... bineinteles. Ala cu hei-rup-ul de care va povestisem.
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
Lala_D spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui nelia Eu eram la dans modern! Si tematic... bineinteles. Ala cu hei-rup-ul de care va povestisem. CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU Life is just what happens to you, while you're busy making other plans. (John Lennon) |
Cu dans modern eu am fost la alt gen de manifestari, iote ca am uitat cum se numeau, se tineau la Arenele Romane.
Si apoi pe stadion ( pe 23 August), cum povesteam, la diverse "omagii" ca era trupa premiata la grupa noastra de varsta
Grace spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui capcaunul
Ai si gasit pe cine sa citezi! Pe un legionar notoriu!  |
Nu ma intereseaza Petre Tutea legionarul din tinerete (a lui) ci omul, romanul, filozoful Petre Tutea. Omul asta avea minte, talent, carisma, personalitate, viziune politica, convingeri puternice si ceea ce este cel mai important, era mai roman decit orice alt roman nascut in ultimii 50 de ani (no offence!).
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Grace Nu ma intereseaza Petre Tutea legionarul din tinerete (a lui) ci omul, romanul, filozoful Petre Tutea. Omul asta avea minte, talent, carisma, personalitate, viziune politica, convingeri puternice si ceea ce este cel mai important, era mai roman decit orice alt roman nascut in ultimii 50 de ani (no offence!). |
Exact asa gandesc despre Paunescu si cei care acum l-au ridicat la rang de geniu peste Eminescu.
Grace spune:
Sa va spun si eu ce cred despre comunism. Comunismul a pornit de la o utopie, egalitate intre mase, ceea ce este nu numai imposibil de realizat, este si nesanatos, inseamna negare de valori si asanarea lor. Utopia (in general) indiferent de la ce idee porneste, intr-un final, impactul uman degenereaza si se ajunge la un dezastru mai mic sau mare. La ora actuala, nu exista un sistem politic functional accesibil, multumitor si convingator pt. o societate. Este o utopie sa crezi ca vei multumi sa aliniezi capetele/ideile si nevoile atit de diferite ale oamenilor. De aceea intre oligarhie, tiranie, monarhie si democratie socialista sau democratie capitalista, tarile mai evoluate aleg democratia socialista, reprezentarea intereselor tuturor ingradit, spre deosebire de alte popoare unde "dictatura grupuletelor aristocrate" creeaza doar iluzia unei deomcoratii socialiste, urmarindu-se de fapt in subsidiar, mai la fata sau la vedere, doar interesele private ale unor puternice influente din punct de vedere politic si financiar.
Asadar, comunismul din Romania a fost doar o forma involuata de conducere politica, unde jugul (ca actiune) este mai tare ca boul (persoana) care trage la el. Cine a a acceptat aceasta de buna voie, nu a facut diferenta dintre jug si bou. Sau s-a facut, dar coloana sa a suferit fluctuatii de verticalitate doar cind era deschis frigiderul. Cei care au facut insa mai mult decit diferenta dintre jug si bou, s-au ales cu sechele psihice transmise ereditar si lasate ca mostenire la proprii copiii (prima generatie). Dizidenta este diagnosticul, aplicabil neoficial si in zilele noastre democratice sub forma emigrarii sau negarii realitatii.
Incerc sa inteleg ca altii au imbratisat comunismul. Ma linistesc apoi singura, probabil cei care au facut asta, ar fi acceptat in aceeasi egala masura si nazismul eventual, daca asta le-ar fi servit interesele sau aceasta corespundea nevoii lor de supravietuire. Important nu este de ce integritatea morala este asa de flexibila, ci intrebarea care se pune este, de ce exista oameni atit de inovatori care au inventat ca integritatea ar fi flexibila, cei doi termeni alaturati formind un antagonism.
Grace spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui capcaunul
Exact asa gandesc despre Paunescu si cei care acum l-au ridicat la rang de geniu peste Eminescu. |
Eu ma pronunt restrictiv referitor la Paunescu. Asa cum spunea si Tudor Chirila, muzica este un domeniu prea mic ca sa impresioneze. Ceea ce impresioneaza sint valorile principiale. Muzica nu este o valoare, este un atu.
Ca politician, Paunescu nu s-a remarcat in mod pozitiv. Ca genialitate... nici nu poate fi vorba...
iulianm spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui inaioana Iulia, pai considerente materiale ca altele erau neimportante pentru majoritate asta. Sigur, poate si psihologice, ca li s-a dat brusc foarte multa importanta ca si "clasa sociala" si asa mai departe. Dar e vorba despre perceptia persoanei de "mai bine". Majoritatea au perceput ca le-a fost mai bine conform sistemului lor de valori. |
Ina, eu vad diferit, in fct de categorie. Mi-i greu sa cred ca pentru marea majoritate prima partea materiala. Pt cei ridicati brusc pe scara sociala si profesionala de regimul comunist, fara sa merite, absolut ca materialul era pe prim plan. Vorba aia, din portar, director, ori pe acolo. Se tineau cu dintii de norocul ce dase peste ei, asta ii facea loiali.
Pentru altii insa, conta mai mult lipsa libertatii de expimare, incalcarea drepturilor, uniformizarea, etc.
Eu am cunoscut si alt fel de tarani. Mergeam la rude in Bucovina si aveau oamenii cite putin din toate. Livada mica, gradina mica, 2-3 vaci, vreo doi porci, gaini, curcani. Eu facusem pasiune pt vaci, tot timpul ma duceam in grajd, mai ales cind exista vitel; la 3 ani am vrut sa iau una acasa. I-am spus unchiului meu ca folosesc liftul sa o duc in apartament, si ii fac loc in baie. El mi-a oferit o pisica in schimb.
Oamenii aia munceau pe rupte. Imi aduc aminte de gradini, aveau cam cite doua straturi din ce le trebuia, cartofi, salata, fasole, rosii, capsuni. Straturile erau delimitate de spatii libere, pareau trase cu rigla.
Lala, tot la cor am fost si eu. Tin minte ca ne carau pe la casa sindicatelor si cea a tineretului. Eu nu cintam, mimam. Tin minte senzatia de sete, durerea de spate si de picioare. Nu imi amintesc de spectatori in sala.
| Citat: |
| citat din mesajul lui nelia Fericit nu in acceptiunea reala a cuvintului. Dar a fi drept si dirz in ciuda tuturor si a toate cele nu e o fericire?? Si mai ales a fi linistit pentru ca ai facut ce trebuie!? Mie mi se pare esenta fericirii! |
M-am gindit eu la altceva. Eu o percep mai mult ca a fi multumit si impacat cu sine, sa te simti necontaminat, cind pui capul pe perna sa dormi lin. Sa ai ceva al tau, la care raul nu are acces si nici control.
Nelia, daca o iei prea personal, lasi loc la dezamagiri, capeti vulnerabilitate, si s-ar putea sa nu vezi tabloul general ori ce e mai important. Detasarea si calculul la rece te pot scuti de multe. Tu nu poti schimba ce a fost, si nici vina nu ai pentru ce a fost. Dorinta ta de intelegere e legitima, dar...Nu poti trai in trecut, ori deveni obsedata de rezolvarea lui. Prezentul si viitorul sunt la fel de importante. Si nici nu esti singura, ai familie, ai copii, ai sot, ai viata ta in fata de trait.
viviana spune:
Prin anii '80 ai adolescentei, dupa ce am inceput sa mai deschid ochii ajunsesem ca in discutiile din familie sa-mi "invinuiesc" buncii si parintii ca au lasat sa se ajunga aici.
Si ei tot imi explicau ca nu s-au putut impotrivi celor multi care, saraciti si abrutizati dupa razboi din toate punctele de vedere, chiar au sperat in noua ordine. Mai ales cei lipsiti de cultura, de educatie, cei care s-au bucurat de disparitia clasei burgheze, a chiaburilor pe care ii urau.
In acea perioada comunistii s-au bazat foarte mult pe ura de clasa, au ridicat-o chiar la rang de politica de stat.
Totul era "simplu" pe vremea aia: nu existau someri, toata lumea avea serviciu, multi stateau si asteptau sa li se spuna ce sa faca. Nici macar nu ii mai interesa ca nu aveau libertate de exprimare.
Un dolce farniente...
Dupa '80, cand au fost atinsi rau la "burta" au mai inceput sa discute pe la colturi.
La revolutie cei multi vroiau mancare, cei putini sustineau "Proclamatia de la Timisoara".
In '89 lucram la un Centru de Calcul afiliat unei intreprinderi. Nu am sa uit niciodata "Noi muncim nu gandim" si faptul ca acei muncitori (pana sa ajunga in centru) s-au revoltat si impotriva personalului TESA (asa era numita functionarimea) aruncand cu pietre si in Centrul de Calcul.
Deci, cam pe vremea aia ma gandeam daca as putea face ceva.
Si alungam gandul imediat. Din frica, nu neaparat pentru mine, ci pentru familie.
Fusesera 2 incidente stupide.
Primisem o nuca de cocos de la niste prieteni. Am pus-o pe jos in bucatarie pe un tocator si am dat cu satarul in ea.
Dupa vreo 2 ore a aparut militia la usa. Primisera un pont de la un vecin, cum ca noi avem carne de vita si spargem oasele cu satarul.
Alt incident fusese cu vreo 3 ani inainte cand o persoana plina de ura, a facut reclamatie la militie ca tatal meu face acasa chiuretaje.
Stupid - ca el oricum nu avea nicio treaba cu ginecologia.
Mai am multe de spus, dar acum trebuie sa plec.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
iileana spune:
O expozitie vazuta de curind mi-a amintit de cursul luat de aceasta discutie, de reconstruire din perspectiva subiectiva a "epocii de aur", si m-am gindit ca ar fi cit de cit on-topic sa o mentionez aici, poate fac pofta cuiva s-o vaza 
.
E vorba de www.modernism.ro/2010/11/08/golden-flat-co/" target="_blank">"Golden Flat & co." - www.hotnews.ro/stiri-film-6760552-video-fotogalerie-ion-barladeanu-artist-plastic-fost-homeless-dat-seama-toata-lumea-simplu-din-gunoaie-ajunga-asa-celebru-fie-aplaudat-scena-deschisa.htm" target="_blank">Ion Barladeanu, Stefan Constantinescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu & www.modernism.ro/2010/08/03/alexandru-poteca-the-golden-flat-ultimul-carnaval/" target="_blank">o instalatie de Alexandru Poteca.
Si sint cu atit mai mult on-topic cu cit personajul care sta la originea acestui topic, Adrian Paunescu, face subiectul unuia dintre colajele expuse. Dupa cum de altfel merita 
:).
beshter spune:
Ah, iileana, n-ai sa crezi dar fix la asta ma gandeam acum 5 minutzi.
Am fost sambata de-am vazut 'apartamentul de aur' si-am revazut si filmele lui Porumboiu.
Lucrarile Ioanei si terapia lui Pinkutz