PCOS (20)

emilia.m spune:

Crocobaurul asta de Ureeaplasma ce e de fapt? Cum te afecteaza? Mie nu mi-a iesit asta la analize niciodata dar nici nu stiu daca am facut analizele la care ar fi putut sa iasa asta.

---

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

ALINAOPREA spune:

Redramy si mie mi-a iesit ureaplasma prezenta inainte de primul FIV si am facut tratament cu antibiotice si eu si sotul,dar nu am mai repetat analiza dupa tratament,ca o proasta, nici Marinescu nu m-a pus si am facut FIV fara sa stiu daca am scapat de ea sau nu.
Abia dupa ce am pierdut sarcina am citit mai mult despre ea si am aflat ca e responsabila cu ruperea membranelor si-mi venea sa-mi dau cu pumnii in cap.
Acum d-aia sunt in dilema.
Asta ar fi un motiv sa fac totusi culturile din col daca nu se poate vedea si altfel existenta ei.

Alina 6+
Multumesc Doamne pt. cel mai frumos cadou

---

Hipotiroidie Hashimoto, PCOS, gena MTHFR A1298 C genotip heterozigot, o sarcina obtinuta prin FIV si pierduta la 19 saptamani

redramy spune:

"Mycoplasmele sunt cunoscute ca fiind cele mai mici forme biologice ce pot supravietui singure. Spre deosebire de toate celelalte bacterii, aceste procariote nu au perete celular. Mycoplasmele sunt ubicuitare regnului vegetal si animal, dar Mycoplasma spp. si Ureaplasma urealyticum colonizeaza si infecteaza omul si nu se gasesc la animale. Ele reprezinta cele 2 genuri ale familiei Mycoplasmataceae.
Mycoplasmele fac parte din flora microbiana a omului si se gasesc in special la nivelul orofaringelui, tractului respirator superior si tractului urogenital. De aceea, ele sunt considerate in principal microorganisme comensale.
Mycoplasma hominis si Ureaplasma urealyticum sunt implicate intr-o gama variata de afectiuni urogenitale: boala inflamatorie pelvina, sterilitate, avort septic, uretrite nongonococice la barbati, rar orhiepididimite, sindrom uretral la femei, infectii puerperale acute (subacute si cronice), pielonefrite, peritonite, sindrom Reiter. Anumite serotipuri sunt implicate in etiopatogenia infertilitatii."
Draga ALINA eu din fericire ma pricep un pic la microbiologie (sunt biochimist de profesie) si de aceea dupa primul tratament m-am dus sa vad daca am scapat, dar din nefericire nu scapasem! Nici mie nu mi s-a recomandat sa repet, dar eu am repetat! Pana nu il vad dus pe crocobaur nu ma apuc de nimic!
Nu stiu ce sa-ti spun la tine e complicat! Incearca sa mai vorbesti cu dr. tau!
Eu nu l-am avut anul trecut, mi-a aparut anul acesta! Totusi poate ai scapat de el!

dariana29 spune:

Buna fetelor!
Am revenit in randul vostru, dupa aproape 1 an de absenta, perioada cea mai frumoasa din viata mea si totodata cosmarul vietii mele. Eu am facut mai multi ani tratamente pentru a avea un puiut. In cele din urma, dupa "vizitarea" mai multor medici, mi s-a pus diagnosticul de PCOS cu rezistenta la insulina. Am facut mai multe luni tratament cu Clomifen, Utrogestan, Pregnyl etc. Apoi mi s-a dat un tratament cu Metformin, pe care urma sa-l iau timp de 6 luni. Si..surpriza...!!!am ramas insarcinata din prima luna! Am fost atat de fericiti si eu si sotul meu...ne-am simtit binecuvantati. Visul nostru se implinise! Primele 7 luni din sarcina au decurs minunat...am facut ecografii in fiecare luna, totul era perfect. Am inceput sa cumparam hainute, am pregatit camera baietelului nostru...Apoi in iulie, la ecografia din saptamana 29 am primit cea mai rea veste posibila...puiului nostru i s-a detectat o malformatie la inima. Am plans de disperare zile intregi, am suferit ca un caine, m-am razvratit si apoi m-am rugat...nu intelegeam de ce ni se intampla asta dupa cat ne-am dorit un bebe...Apoi ne-am pregatit de lipta...am adunat informatii despre boala pe care urma sa o aiba bebe, si m-am pregatit sa nasc la Cluj, pt a fi aproape de Institutul Inimii...Ultimele 2 luni de sarcina au fost cumplite. Ii ceream intruna puisorului din burtica sa ma ierte ca l-am facut bolnav...A venit apoi ziua cezarienei...nu am putut sa-mi tin puiul in brate, a fost dus direct la Terapie Intensiva si operat dupa 2 saptamani. L-am pierdut la aproape 2 luni, dupa ce a tecut prin trei operatii pe inimioara. Doctorii au luptat sa-l salveze, au facut tot ce se putea pt el, macar din acest punct de vedere mi-am gasit linistea. In cele 2 luni petrecute in spital, am trecut prin multe stari...Cand imi vizitam copilul la ATI, din 3 in 3 ore, ma simteam atat de fericita...era cel mai frumos copil din lumea asta, era o bucatica din mine. Reuseam sa-i vad frumusetea dincolo de fire, drenaje, tuburi...Dar e si cea mai cumplita suferinta sa-ti vezi copilul atat de dorit in aceasta situatie! Cand l-a, pierdut, am pierdut o parte din mine...cea mai mare si mai buna parte, si il voi plange in fiecare clipa din viata mea...DE atunci au trecut trei saptamani...
De ce va scriu asta? Pentru ca eu am ramas cu intrebarea DE CE??? DE ce mi s-a intamplat asta? Din cauza tratamentelor Luate? E de vina Metforminul? Am ramas prea repede insarcinata cu Metformin si corpul nu era inca pregatit? (intreb asta pt ca urma sa iau Metformin 6 luni si am ramas insarcinata dupa nici 1 luna de utilizare) A fost de vina Clomifenul luat cu vreo 2 luni inainte de a ramane insarcinata? Sau faptul ca am luat Utrogestan pana in saptamana 25 de sarcina? Sau faptul ca am racit si am avut febra in saptamana 10 de sarcina? E genetica de vina, desi nici eu nici sotul nu avem probleme cu inima??? Nu inteleg nimic ...si stiti ce e mai cumplit?...Faptul ca odata cu copilul meu, Domnul ar fi trebuit sa-mi ia si dorinta de a-mi strange in brate bebeul...Pt ca desi am trecut prin aceasta tragedie, inca imi doresc enorm un bebe...inca tanjesc sa-i simt pielea, mirosul de bebe...a avea un puiut a ramas in continuare telul meu...DAR, nu am sa pot merge mai departe fara a sti de ce puiul meu pierdut a avut o malformatie atat de cumplita. Va rog, daca stiti fete care au ramas insarcinate dupa tratament cu Metformin, sa-mi spuneti daca puiutii lor sunt sanatosi...Nu stiu de ce, mi-a ramas mie in minte ca asta ar fi cauza a tot ceea ce s-a intamplat: faptul cam luat Metformin, ca am ramas insarcinata foarte repede dupa ce am inceput sa-l iau si l-am intrerupt imediat ce am aflat ca sunt insarcinata, la indicatia medicului.

Va multumesc!

emilia.m spune:

Dariana... imi pare tare tare rau pentru ce vi s-a intamplat
Condoleante!
Nu cred ca malformatia copilasului tau a fost indusa de tratamentele urmate de tine pentru a concepe. Sunt atatea femei pe lumea aceasta care au conceput copilasi sanatosi in urma tratamentelor cu Clomifen/OvaMit/Utrogestan si/sau Metformin si atatea femei care au luat inclusiv antibiotic pentru raceli si infectii in timpul sarcinii si bebelusii au fost bine. Si exista si femei care au conceput fara nici un tratament bebelusi care ulterior au avut probleme. Unele lucruri nu pot fi explicate. Cred ca pur si simplu asa a fost sa fie. Nu cred sub nici o forma ca este vina ta sau a medicamentelor luate de tine inainte sau in timpul sarcinii. Nu te invinovati! Incearca sa fii tare si sa ai incredere ca va fi bine si vei avea un bebe sanatos in curand.

---

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

aryjul spune:

Dariana,nu te invinovati te rog, tu nu ai gresit cu nimic,asa a fost sa fie,tu nu trebuie decat sa te rogi pentru ingerasul pierdut pentru ca acolo unde este sa stie ca il iubesti si ii esti alaturi.O cunostinta de-a mea a trecut prin ce treci tu, fetita ei insa ajunsese la varsta de un an si ceva.A suferit enorm si inca mai sufera dar si-a dat seama ca numai un puiut mic o va face intradevar sa treaca peste asta si acum e insarcinata.
Sincere condoleante si sper ca Doamne Doamne sa te ajute sa treci peste acest necaz.

aryjul spune:

Getik1, sa-ti traiasca fetita si sa va bucurati de ea, eu lucrez acum la bebe2 si sper sa fie o "Ariana" mica, daca nu ce-o fi, nu conteaza, sanatos sa fie.Te pup si ma bucur pentru reusita ta.

redramy spune:

dariana29 sincere condoleante si imi pare tare rau pentru ceea ce ti s-a intamplat!
Sa stii ca sunt multe femei pe lumea asta care au luat metformin si care au copii sanatosi! Acest metformin se da de catre unii doctori (in special in afara tarii) si in timpul sarcinii pana in saptamana a 12-a pentru a micsora riscul de avort la femeile cu PCOS, iar tratamentul se intrerupe treptat. Dar la noi in Romania majoritatea doctorilor recomanda intreruperea brusca a tratamentului in momentul in care se afla de sarcina. In ambele situatii studiile nu au aratat o crestere a malformatiilor mai mare decat in mod obisnuit. Ba chiar un procentaj un pic mai mare exista in cazurile in care metforminul se ia in timpul sarcinii, dar a crescut incidenta de avort. Dar la tine nu a fost cazul!
Deci nu esti tu de vina, si nici tratamentele pe care ti le-ai administrat! Acestea sunt foarte folosite in intreaga lume cu rate mari de succes! Asa a fost sa fie! Eu cred ca iti este foarte greu, dar mai lasa un pic de timp sa treaca si incearca din nou! Un nou bebe va mai alina suferinta, chiar daca sunt convinsa ca nu vei uita nicioadata ceea ce ti s-a intamplat!
Sanatate multa si curaj!

redramy spune:

Draga ALINAOPREA m-am gandit cum sa poti afla de existenta Ureaplasmei fara sa faci culturile din col. Daca ai avea tu crocobaurul asta inseamna ca si sotul tau l-ar avea, ca el se transmite pe cale sexuala. Asa ca il trimiti pe el sa se analizeze. Am citit ca la Synevo "se efectueaza numai determinari din secretii urogenitale: secretie vaginala, secretie uretrala, urina primul jet doar la barbati si sperma."(de pe site-ul lor). Cred ca si pe la alte laboratoare e la fel. Daca ii iese lui pozitiv inseamna ca il ai si tu. Oare am dreptate?
Sarcina usoara in continuare!

ALINAOPREA spune:

Iubita ai f mare dreptate.
Nu ma gandisem la asta, voi vorbi cu el si cu medicul si asa vom face.
Multumesc mult pt. idee.
Te pup cu drag !

Alina 7+
Multumesc Doamne pt. cel mai frumos cadou

---

Hipotiroidie Hashimoto, PCOS, gena MTHFR A1298 C genotip heterozigot, o sarcina obtinuta prin FIV si pierduta la 19 saptamani