Eliza,miracolul din viata noastra

Miracolul a aparut cand ne asteptam mai putin. In urma cu 2 ani am fost diagnosticata cu sindromul ovarelor polichistice. Din acel moment am stiut ca exista posibilitatea sa nu fiu niciodata mamica. Dar cum Dumnezeu are grija de toti si de toate pe 21 octombrie am vazut liniutele de mult ravnite pe al nu stiu al catelea test. Sarcina a decurs bine, doar o teama ca e prea frumos sa fie adevarat si ca ceva s-ar putea intampla m-a insotit pe parcursul celor 37 de saptamani la finalul carora printesa a hotarat ca e momentul sa-si faca marea intrare.

In noaptea dinspre 8 pe 9 iunie, la ora 1 in somn simt o caldura umeda. Ma trezesc tiptil, merg la baie sa verific.Un gand imi incolteste in minte: sa fie apa??? Mai astept... Ma intind iarasi in pat dar dupa 10 minute aceeasi senzatie de umed. De data aceasta insa de culoare rozulie. De ce e roz? Ceva nu e in regula. Imi trezesc una bucata sot abia adormit de juma de ora si in nici 20 de minute suntem in drum spre spital. In mintea mea trec mii de ganduri iar cel mai rasunator este : Doamne da sa fie totul bine!.

La 2 fix intram pe poarta spitalulul. Anuntam asistenta de garda: cred ca mi s-a rupt apa Si de ce veniti pe jos???? (ar fi trebuit sa anunt ambulanta ) Suntem dusi intr-o sala unde urmeaza monotorizarea contractiilor si a bataiilor inimii bebelusei, dupa care controlul de rigoare in urma caruia ni se spune ca sunt deschisa 1 cm.Abia acum constientizeaza sotul ca e pe bune, ca de aici mai plecam doar in formula de 3. Am contractii lejere care imi permit inca sa rad .Suntem trimisi la plimbare si alegem sa o facem in aer liber prin curtea spitalului. Contractiile se intetesc asa ca urcam, eu cu gandul sa cer deja administrarea epiduralei. Sus forfota mare, din saloanele alaturate se aud tipetele. Doua nasterii in decurs.Aha, deci asta ma asteapta! Durerile devin insuportabile! Vreauuuuuuu epidurala: nici vorba, de la 4 cm in sus. Intinsa pe pat, sotul ma freaca pe spate cu o punga cu ceva fierbinte, eu "bat" peretele faiantat si vomit intr-o veselie.La ora 7: dilatatie 3cm! Ceeeeeeeeee!......Numa atat.....Si doare asa rau.... Moasa imi baga in gura ceva granule, cica de durere (frectie la picior de lemn).

La ora opt vine prietena mea, Laura, si face schimb cu sotul( hotarasem in prealabil datorita fricii de inhibitie din partea mea si a fricii de necunoscut din partea lui), deja contractiile sunt fara pauza. Strig ca o disperata ca vreau epidurala Ok, dar mai intai clisma. Procedura in sine nu ar fi fost dureroasa daca as fi avut ceva pauze intre contractiile alea urate. Trec si peste cele 10 minute petrecute in WC (groaznica experienta), ne reintoarcem in camera ... Durerile sunt crancene, iar imi vine sa vomit ....Din nou control : doare ca dracu!!! . Surpriza: dilatatie 8. Deci adio epidurala... In nici 20 de minute ii spun Laurei ca imi vine sa imping, moasei nu ii vine sa creada ca a mers asa repede, dar se convinge imediat .Trecem la impins, mi se aduce un scaunel si mi se dau indicatii cum sa imping corect. In mintea mea stiu ca cu cat imping mai tare cu atat scap mai repede, asta daca ma mai ajuta puteriile. La urmatoarea contractie infing mana in cine era mai aproape si o nimeresc pe doctorita, care nici nu stiu cand a aparut in" decor." Dupa ce doctorita se elibereaza, ma urca pe pat pentru ca picioarele imi tremurau in ultimul hal. Ma pun pe o parte si ar trebui sa ma trag de picior ,dar sunt sleita de puteri nu mai pot,... nu mai pot..... Laura imi spune ca ii se vede capusorul. In momentul urmator sunt intoarsa pe spate, un doctor aparut si el de nu stiu unde ma apasa pe burta si hmmmmmm.... cu o ultima sfortare imping cu toata puterea si gata, nu mai simt nici o durere .... E ora 9.24 am. A avut dubla circulara de cordon, de aceea s-a apelat la epiozotomie . Aud ca prin vis: vreti sa taiati cordonul? Nu pot, sunt epuizata .

O aduc si mi-o pun la piept !!!Ce avalansa de sentimente ma incearca ! Nu ma mai satur sa o privesc si sa ma intreb :oare ce am facut ca sa merit asa o minune? Laura ne face cateva poze,clipa trebuie neaparat imortalizata deoarece e UNICA.

A urmat anestezia si am simtit fiecare impunsatura de ac, cred ca au fost vreo zece ca nu se mai terminau. Apoi broderia care a durat vreo 10 min. Bebeluna a avut 3008g si 49 cm. La 4 ore dupa nastere sunt intrebata daca vreau sa fiu dusa in salon cu patul sau ma incumet sa ma ridic si sa ma duca cu scaunul.Ce credeti ca am ales??? Foarte curajoasa ma dau jos din pat, simt o ametela groaznica, ma asez pe scaun si pornim spre salon .In secunda urmatoare imi vine sa adorm si inchid ochii, e atat de bine......

Am lesinat .Asa ca am mai petrecut 3 ore in sala de nasteri in perfuzii dar nimic nu mai conteaza

SUNT MAMA

mami de fetita dulce ELIZA ALEXIA
09.06.2010

K.A.T. spune:

Felicitari Aly pentru minunea ta Eliza !

_
Kristina, happy mama & Tessa May 50% mommy + 50% daddy = 100% love
Our baby girl so cuddly and sweet, our hearts filled with joy, our lives made complete. K+A=T

LauraOana spune:

Felicitari alinus! acum asteptam partea a II a!! sa vina si o minune de baietel!

Mami de Sebastian Gabriel 30.Mai.2009 http://lb2f.lilypie.com/g8j0p1.png
Sebastian

paullina spune:

felicitari aly...sa creasca mare frumoasa si sanatoasa...

22 saptamani cu surpriza

theophillina spune:

Aly_, draga mea acum am dat peste povstea nasterii Elizei, wow, ce emotii am avut citind-o, mi-am adus aminte ca in aceeasi zi dar mai pe seara am nascut si eu. Si ce muuult a trecut de-atunci, acum avem dinti si noi si voi, ce mai, suntem mari!!! Sa creasca mare, sanatoasa si norocoasa Eliza, ca de frumoasa e frumoasa foc! Va pupam.

Theodora mami de Stelios
09.06.2010

BEBE STELIOS

DE'ALE GURII

NicoletaB spune:

Aly- felicitari pt mica minute!
Emotionanta poveste cu un final fericit!
Toate cele bune!

Mamica lui Mihai Rares (12.06.10-12.55h)

Babylicious spune:

FElicitari pentru mica minune Eliza! si pe fetita noastra tot Elizao va chema...asa ca povestea a fost de doua ori mai emotionanta. Sa va bucure fiecare clipe si sa isi indeplineasca toate visele

15+ cu