-25%,Cum ne redistribuim cheltuielile?(2)

ruxij spune:

Eu, din afara, cred ca adevarul e, ca intodeauna, pe la mijloc. Nu cred ca e corect sa judecam oamenii ca vor sa aiba o viata mai buna, ca au plecat de la sat la Bucuresti (normal ca au plecat, acolo is joburile), ca si-au facut credit samd. Ca au calculat gresit, au calculat gresit, e drept, dar nu cred ca tonul asa "de ciuda" isi are locul aici. Sigur ca e un risc sa faci imprumut pe 30 de ani. Si aici e la fel, lumea face imprumuturi pe 30 de ani, unii isi pierd joburile, isi pierd si casele. Asa a fost si inainte de criza, criza a facut fenomenul sa ia proportii. Si eu am imprumut pe 30 de ani si nu consider ca e casa mea, e a bancii si eu stau cumva cu chirie, dc. imi pierd jobul, imi pierd si casa, sau poate scap dc. o vand la timp. Iti pierzi casa, te muti cu chirie, viata e plina de riscuri. Nu's de vina oamenii pt. situatia de acum. Nici chiar guvernul Romaniei, criza n-a pornit de la guvernul Romaniei, ci din alte parti. Evaziunile fiscale mici, meditatii sau mai stiu eu ce, sunt peste tot. Si aici sunt astea, nu astea scufunda economia, ci alea mari. O gramada de studenti dau si aici meditatii, o gramada mexicani ilegali lucreaza "din mana" cum a zis cineva, ca nu au cum plati taxe samd. Situatie e cum e, mie imi pare rau de oamenii afectati. Nu sunt nici ei de blamat, nici guvernul, la general vorbind. Sigur ca e bine ca atunci cand facem credite sa nu ne intindem la mai mult de 30% din venit, dc. te-ai intins la mai mult, deh, ai si tu o oarece vina. In rest, riscurile vietii si viata merge inainte.

denizel spune:

Iti fac cu mana. Ma vezi, da?
Uite, uite, azi, 25 octombrie, ora 17,02 fac special pentru tine un plici-plici cu breteaua de la sutien . Treci in dosar, da?

Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

gabitza2005 spune:

Eu chiar nu vad unde este diferenta intre ce faci tu si ce au facut cei pe care ii privesti atat de dispretuitor ca au venit in Buc si si-au luat credite si plasma si acum nu se mai descurca.
La fel au zis si ei "sanatosi sa fim" ca in rest ne descurcam.

Bunurile parintilor nu cred ca ar trebui sa constituie o garantie pentru bunurile tale (bine asta e parerea mea, ca eu nu i-as pune pe ai mei sa-si vanda casa ca sa-mi acopere mie creditul dar asta e alta discutie) si ce te face sa crezi ca valoarea apartamentului din Bucuresti peste 10 ani acopera creditul luat de tine in strainatate.
Nu ai nici o garantie, poate reusesti sa explici mai bine unde vezi tu diferenta intre tine si cei cu credite de aici ca eu nu o vad, riscul este acelasi.

In acest moment la noi in tara problema se pune altfel eu si cei cu credite in general nu suportam cosecintele actiunilor noastre ( ca nici nu am renuntat sa muncesc, nici nu m-am indatorat mai mult decat imi permiteam ....) ci consecintele hotararilor acestui guvern care au lasat economia tarii sa o ia razna ...nu asteapta nimeni pomana, tot ce vrem este sa muncim si sa fim platiti decent in conformitate cu munca pe care o depunem.

ankalaura spune:

Stockholm - nu trebuie sa te justifici mie, sunt convinsa ca muncesti mult si castigi cinstit, departe de mine de a crede altceva! Singura mea remarca a fost la felul in care ai pus sosirea unui copil in ecuatia asta, REPET, nu neaparat in contextul familiei tale, ci in contextul in care un copil devine un lux...
Iti permiti constat un holliday de 2-3 zile, mese la restaurant, concerte, dar un copil este un lux, un potential sacrificiu.
Nu sunt eu in masura sa judec cuiva prioritatile, atata doar am spus ca detaliile astea puse impreuna suna anapoda.

Magda - se umfla preturile de 2-3 ori? Ia mai incearca, cu 5,6 ori... asta e caz cunoscut de mine, licitatie cu spital universitar... O bataie de joc!

Gabitza - don't worry, ca daca in prima etapa "taranii" aia care nu s-au nascut la Bucuresti au tinut mortis sa ramana acolo, aberant si nejustificat, probabil ca urmatoarea etapa e sa plece prin Austria, Germania, Canada, Noua Zeelanda,... daca n-au facut-o deja.
Desigur, poti opta sa te intorci la o viata dupa moda de acum 100 de ani, sau sa te duci catre o viata de secol 21 si sa iti fructifici potentialul...

Capcaunul - screening nu se face doar privind cv-uri. Se da telefon, se face o prima discutie telefonica. Un screening bun te-ar scuti de timp pierdut intr-un interviu care nu va fi deloc final... La noi, sefu' al' mare n-a avut nici o jena sa faca el personal instructaj RU-ului, sa il invete ce e aia un screening eficient.

Laura - de acord cu tine

Si desigur, varianta decenta era aceea de a locui cu parintii intr-un apartament cu doua camere, in provincie, eventual si cu un copil dupa o vreme, sau poate chiar cu doi.. Plasma si cele doua masini nu le bag in seama, dar imi indrept atentia spre elctrocasnice, pe care e de dorit ca parintii sa le aiba deja, eventual mai noi, ca sa fie economice.
Sunt orase in Romania unde costul unei locuinte este mai mare decat in Bucuresti, fie ca vorbim de chirie sau rata (si ma refer la conditii similare, nu la cutii de chibrite la periferie versus zona rezidentiala).
In plus, media salariilor in provincie este mult sub media salariilor in Bucuresti,
Deci fara prea multe calcule, este mult mai profitabil sa iti asumi aceste cheltuieli in Bucuresti decat in provincie. Asta e.

alina_satena spune:

yi multumesc lu andries pentru sustinere,apropo de ce se vorbea pe aici cu platitul impozitului pe meditatii si etc daca mi s-ar oferi conditii cand m-as imbolnavi(doamne fereste)ma refer aici sa se observe ca am cotizat la sitemul public de sanatate adica s anu ma duc la doctorul X sa yi dau spaga(si consultatia la medicul de familie se plateste mai nou off topic of course)medicamentele sunt ffscumpe si nu le gasesti tot timpul,cand ai nevoie de o adeverinta ceva si aia se plateste si multe si multe altele,mai spunea cineva pe aici(nu stiu cum il(o)cheama)daca m-am gandit cand am ramas insarcinata cu ce imi voi creste copilul,dar stau si ma gandesc si femeile care raman insarcinate pe aceste vremuri de criza tot fac copii,si peste un an si peste 7 si peste 9 poate fi viata chiar mai grea decat acum,cheltuielile sa fie mult mai mari,preturile sa fie mari asta ce inseamna sa numai face copii?Vorba cuiva de aici care avea un aforism"copii sunt mana cu care ne prindem de Rai"citez mi-am dorit copilul cu sacrificii fara sacrificii sa imi traisca voi face tot ce este omeneste posibil sa yi ofer cat mai multe posibil,nu inteleg de ce sa ajuns ca fiecare sa isi spuna parereA sau sa mai si jigneasca ,fiecare om si-a facut datorii la banci la case la etc pentru a avea unde sa stea,e greu sa stai 5-8 in casa(proprie experienta)de asta stau oamenii cu chirie,de asta si-au facut rate la banca pentru o casa,nu de placere s-au indatoratci de nevoie fiecare isi doreste intimitate pentru el,si faza cu cartile si vacantele se vede ca am fost total gresit inteleasa NU m-am referit ca nu trebuie sa le mai cumparam la copii,carti ,jucarii si sa nu ne mai implicam in educatia lor dar ne gandim ca unele carti pot fi si imprumutate,putem tari si fara sa mancam la restaurant la 2 zile,putem sa traim si fara fiecare week-end la munte sau mare,putem trai si cu mancare adusa de acasa pentru job si etc si sunt multe altele,dar le voi dezbate mai tarziu asa ca ultim sfat numai judecatii oamenii penttru ca au facut niste lucruri ca sa le fie mai bine(pentru capcaunul),o zi buna:*

Mediajust spune:

Alina, daca chiar esti calificata pentru a da meditatii, si poti dovedi acest lucru, iti poti infiinta un PFA. Pe veniturile obtinute vei plati, bineinteles, impozit, mai nou obligatoriu contributie la pensii, la sanatate si la somaj. Daca nu mai merge afacerea poti intra in somaj,daca faci copil sau te imbolnavesti vei beneficia de indemnizatii mai mari (se vor lua in calcul si aceste venituri), si-ti vor folosi si la pensie (stiu ca pare departe, dar timpul trece, chiar daca nu te vei baza numai pe aceasta contributie, tot inseamna ceva mai mult).
Pe termen lung cred ca iesi in castig, si vei si functiona legal.

libelula spune:

tztztz, nu e asa complicata, doar mai faceam o pauza intre doua capitole la o lucrare pentru la scoala....

ca pe bune, nu am mintit cand am zis ca ziua muncesc, noaptea invat, iar seara ma joc cu copilul. mda, oare cand ma mai odihnesc si eu???cred ca in noptile din zilele cand nu am predari!

da, pentru mine cam asta e decenta... sa muncesc bine (nu neaparat mult!) ca sa aduc banu' acasa, si sa invat ca sa nu imi moara neuronu'... si sa nu stau cu frica in san ca, daca se desfiinteaza firma, nu am unde ma duce!

asa... si trebuie sa iti dau dreptate cu munca "calificata". prietena mea cea mai buna (nu conteaza unde lucreaza, dar tocmai a terminat un proiect cu o investitie de vreo 150 mil euro... vizibil in bucuresti, proiect care aduce bani frumusei investitorului), ma suna dimineata la 10 si imi spune ca ea pleaca acasa, ca isi ia liber azi. zic, de ce? raspunsul: "pai am mai negociat o data contractul cu firma de avocatura, si in loc de 300 mii pe an, l-am dat in jos la 270 mii". euro, logic. pentru 2011. "si, daca tot am castigat azi 30 mii, ma duc frumusel acasa si imi mai rezolv si eu din treburi.". adica, in 45 minute, a adus firmei un profit de 30 mii euro. pentru ca respectiva firma era dispusa sa dea 300 mii pe contract. nu-i vorba, ca pentru a semna acel contract, a muncit la foc continuu o saptamana. cam asa functioneaza jobul si la ea, si la mine: pot sa lucrez doar o ora pe zi, daca rezultatele sunt performante, board-ul e super multumit. asta e o figura de stil, dar nu ma impiedica nimeni sa o aplic. de obicei, se intampla invers, stau mult peste program, dar nu ma plang, firma se comporta exemplar cu mine.
asta a fost off topic, direct catre Edip.

magdalena67 spune:

draga ANKA, si atunci sa nu vina bugetarul ala care castiga cateva sute de lei pe luna, si care nu stie pe unde sa isi scoata camasa si sa atinga acel privat care se preteaza la aceste mizerii?
si oare atunci cel care lucreaza la privat isi mai permite sa denigreze bugetarul?

ioanadara spune:

Eu nu stiu cum sunt parintii altora si cum s-au adaptat la plecarea de acasa a copiilor lor, dar parintii mei vor sa stea cu mine. De 16 ani de cand am plecat din casa lor, periodic ne spun acelasi lucru: de ce nu vreti sa stam cu voi? Vrem sa fim langa nepoti., etc.. Eu nu sunt de acord pentru ca inevitabil intervin in educatia copiilor mei dar uneori am remuscari si ma gandesc ca pe undeva, casatorindu-ma i-am scos nedrept din viata mea. Daca as fi vrut sa profit de casa lor, nu ma mai mutam cu chirie de 8 ori in Bucuresti..Nu stiu daca stie cineva ce inseamna o asigurare pe casa afara din tara. Completa .Inseamna ca este chiar foarte greu sa pierzi de fapt casa.O platesc ei integral in caz de....

Acum la subiect: in continuare sustin ca daca ai un salariu de 1000 de euro lunar in Romania si nu esti bagat in miscari negandite traiesti bine. Noi am trait cu mult mai putin asa ca stiu.Fiecare din familie cate 1000 euro inseamna 2000 euro in total ceea ce ajunge nu cu unul, nu cu doi ci si cu mai multi copii in casa.

Problema ce se pune este ca multi nici nu viseaza la asemenea sume. Cei carora li s-au taiat 25% din buget acum nu aveau salariul de 1000 euro sigur.

Si mai e o problema in Romania : frustrarea celui ce are salariul de 600, 700 sau chiar 1000 de euro dar stie bine ca munca depusa este de 3000 sau 5000 de euro. Asta se intampla la categoriile profesionale ce depun minci calificate, sau chiar supra calificate si care da, datorita stresului in care lucreaza si datorita faptului ca putini ii pot inlocui au nevoie sa fie platiti mult mai bine dar sistemul gaunos nu permite asta. Motivele nu le mai discut pentru ca vad ca daca esti contra valului incep nodurile in papura aici si puricaturile si jignirile.

ioanadara spune:

Acesti oameni insa ce ar merita mult mai mult si care ar trebui valorificati sunt din nefericire sacrificati si sunt lasati sa prolifereze cei ce de fapt nu gandesc nici macar la nivel micro cum ar fi propria familie si propriul job deci, in mod sigur nu vor fi in stare sa fie nicicand buni oameni politici, buni administratori, oameni folositori,.Ei sunt in general populari pentru ca le canta in struna altora aprobandu-le miscarile gresite.

Cine nu este in stare sa-si recunoasca propriile greseli, nu numai ca nu le va indrepta dar le va si repeta.