Cati dintre voi au iertat cu adevarat...???

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

Am citit ce ai scris de mama ta ... cred ca lucrurile sunt complicate si mai mult de atitudinea ei si poate ti-ar fi mai usor sa te desparti de el daca nu ti-ar fi teama ca despartindu-te de el ii dai dreptate mamei tale. Duci o lupta dubla :-(

Mi-am facut blogul privat, prea multi ochi cascati la durerea mea si nu toti cu inima curata. Cine mai doreste sa stie ce e cu noi sa imi dea un semn pe privat, dar sa fie om bun :-)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ralcat spune:

Zina, daca treceti sau nu impreuna peste momentul acesta, depinde numai de tine. Daca tu continui sa pandesti, sa te umpli de suspiciuni si ganduri pesimiste si "l-as lasa, dar nu l-as lasa...." pana la urma ajungeti sa va despartiti. Cum sa vina omu non stop sluj si umil cand tu in continuu te porti rece si dur? Vine ce vine, dupa care apare o mandrutza zambitoare, calda si dragutza si uite cum se duce singur dupa ea.
Daca tot te-ai hotarat ca mai incercati, apai chiar fa-o. Nu te tot chinui si nu-l tot chinui ... ca veti ajunge in 10 ani sa va vanati prin casa si sa va roage copilul sa va despartiti ca asta nu e familie.


www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank"> In sufletul meu

Eu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns daiana_raluk spune:

Si eu am trecut si trec prin asta.Am incercat sa trec peste toate,sa iert,sa uit,dar e oribil.Eu una nu reusesc,mi-e din ce in ce mai greu sa suport atmosfera tensionata,mereu am impresia ca ma inseala,ca ma minte,ca imi ascunde multe chestii,nu mai am incredere deloc,da absolut deloc in el.Orice ar spune,orice ar face eu pun la indoiala,desi au trecut 2 ani si nu mi-a dat motive sa ma indoiesc.Sunt mereu irascibila,suparata,fara chef de nimic.Parerea mea,Zina,incearca sa va despartiti macar un timp.Si vezi cum e.Poate tu poti,eu nu pot momentan,desi imi doresc enorm sa iau o pauza,sa fiu doar eu cu mine,cu gandurile mele,linistita,sa pot hotari fara presiuni ceea ce am de facut.Iti doresc intelepciune!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Zina spune:

Daiana, exact prin ce treci tu, trec si eu. Nu pot avea incredere deloc in el, si asta pentru ca el nici nu incearca sa-mi demonstreze ca pot avea, din contra, parca face in asa fel incat sa ajung sa innebunesc de atata suspiciune. Asa interpretez eu. Sincer, m-am saturat, nu stiu ce trebuie sa se-ntample ca eu sa spun odata "stop, pleaca de-aici sa nu te mai vad". Nici eu nu pot lua o pauza temporara, el ar pleca si cred ca l-ar durea undeva, i-ar si placea probabil, ca nu i-ar mai face cineva "program", ar pleca unde ar avea el chef, el s-ar distra, iar eu as sta acasa cu o mie de intrebari, obosita si nervoasa. Chiar sunt intr-o mare pasa proasta, nu vad nici o rezolvare...doar divortul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns daiana_raluk spune:

Pai Zina,nu ai de unde sa stii cum ii e singur sau ce ar face,daca nu incerci.Poate o despartire temporara il pune pe ganduri,sau poate ca nu o sa-i fie tocmai comod asa.Decat sa iei o hotarare asa radicala(divortul),mai bine va despartiti pt o perioada,poate te mai linistesti si tu.De ex,al meu n u a rezistat mult fara noi,desi credeam si eu ca fiind liber si singur,o sa fie "lumea lui".Nu a fost chiar asa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lemia50 spune:

Draga Zina,eu nu stiu mai nimic despre tine.De aceea as pune citeva intrebari (retorice)
- nu cumva nu ai un serviciu si divortul ti-ar schimba si standardul de viata de pina acum?
- daca nu ai un loc de munca ,exista vreo posibilitate ca tu sa -ti dai seama ca nu esti de nebagat in seama si ca ai putea gasi pe altcineva?
-nu cumva tocmai astea sunt motivele care te fac sa spui ca nu suporti sa-l stii cu alta si nu divortezi pentru copil?
Zina ,draga, eu nu vreau un raspuns la aceste intrebari, gindeste-te tu singura si hotaraste-te.
Cineva,pe cind aveam anii tai, mi-a spus:Daca azi vezi o pasare zburind de pe un copac pe altul,poti sa fii sigura ca aceasta pasare a zburat si ieri si va mai zbura si miine.Tu ,deja ai vazut si al doilea zbor.O sa stai sa tot pindesti pasarea pina ti se impainjenesc ochii?Acest om nu se va linisti,asa este el construit.Tu trebuie sa fii tare si sa te iubesti in primul rind pe tine si apoi pe copilul tau si asta pentru ca tu fiind sanatoasa si zdravana la cap (ceea ce nu prea mai ai sanse daca mai stai in atmosfera asta)vei putea creste un copil normal si fericit.
Poate ca ar fi bine sa discuti cu un psiholog pentru ca tie iti lipseste increderea in tine,in fortele tale.
Poate ca ar trebui sa privesti mai atenta in jur si sa vezi ca si pe tine te place cineva,te admira cineva si atunci o sa te poti detasa de persoana asta care nu iti face dacit rau.
Zina ,eu,dupa ce am vazut prima data pasarea zburind dintr-un copac in altul,am mai stat ZECE ani,asteptind(nu stiu ce).Acum dupa 21 ani de la divort,sint foarte bine ,dar la orice medic as merge ,pentru orice problema raspunsul este cam acelasi:uzura organismului prin STRES indelungat.La cit de sensibila te-am perceput eu pe tine,asta te asteapta.Crezi ca merita?
Iti doresc tot binele din lume.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Zina spune:

Lemia, ai punctat bine cateva aspecte.
In legatura cu serviciul meu, am unul si chiar intr-o pozitie mare. Financiar vorbind, nu depind de sotul meu.
Mai "citit" bine, sunt o sensibila si pun totul la suflet, dar nu eram asa. La fel ai dreptate si cu stresul, asta ma mananca pe mine acum.
Ce sa spun, ca si ieri am avut o mica discutie cu el, in care i-am spus ca nu mai cred in relatia asta, dar el insista ca eu sa ma apropii de el, ca el ma iubeste si-si doreste sa fie langa mine si copil. Sunt atat de obosita fizic, dar si psihic, ca acum nu am rezerve sa mai schimb ceva. Ma duc inainte, din inertie. Dar tot nefericita sunt. Am intrat intr-un cerc vicios, intr-o nebuloasa, in care ma invart de mult timp.

Daiana, daca vad ca nu pot si chiar nu mai pot, am sa fac si pasul asta, despartire temporara, dar nu stiu daca este chiar solutia buna pentru noi, eu simt ca daca cedez, voi divorta direct.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lulu77 spune:

Citat:
eu simt ca daca cedez, voi divorta direct.


Zina, iti este teama, cred, de decizia finala....si probabil tu stii ce ar trebui sa faci, stii ce este mai bine ptr tine/voi, dar nu vrei sa recunosti.

ptr tine si puiul tau.

Alina, mamica lui LUCA GABRIEL (20.08.2007)

Concurs Cilpe de vara lul-1 si lul-2
Am produse la bazar umanitar

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Zina spune:

Lulu, multumesc .
Te pup.


Zina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lemia50 spune:

Draga Zina,tu esti cea care decide si o vei face atunci cind vei fi suficient de "coapta"ca sa-ti iei soarta in propriile miini.Tot ce mai vreau sa-ti spun este ca iti doresc sa nu regreti timpul pierdut."Boala" sotului tau este ca si un cancer:pare ca s-a vindecat,omul arata bine,trece timpul si dintr-o data rabufneste iar.
Scuza-ma daca m-am exprimat mai dur.Imi esti draga,ma revad in tine si as vrea sa vad ca devii putin mai optimista.

Mergi la inceput