Cati dintre voi au iertat cu adevarat...???

CorinaDani spune:

zina, spune-mi te rog, de cand s-a nascut baietelul pana acum, voi, parintii, ati plecat in concediu sau in wknd, cu sau fara copil ?

eu parca asa retinusem, ca nu ati fost plecati, ca practic nu ati avut concediu atatia ani. poate ma insel.

insa daca am retinut corect si nu ati plecat niciodata in ultimii 4 ani, cu sau fara copil, nu ai de unde sa stii cum se va comporta baietelul, daca o luati si pe bona cu voi; rezervati doua camere, trimiteti bona cu copilasul intr-un parc, gradina zoologica, teatru de papusi sau centru de distractii in prima parte a zilei si voi doi va vedeti de relatie. serile si noptile le puteti avea doar pentru voi doi, stiind ca la doar cativa metri e camera in care doarme copilul alaturi de bona.
s-ar putea sa functioneze strategia asta, la fel de bine s-ar putea sa nu.
dar merita incercat macar. ce crezi, ai putea ? ai ceva de pierdut ? pana la urma iesiti si voi din mediul familiar de acasa, schimbati aerul, faceti plimbari, petreceti timp de calitate impreuna si daca o fi sa n-aveti ragazul pentru "intimitati", asta e, macar ati incercat. poate asta va va deschide apetitul si pentru alte excursii, se va obisnui si baietelul cu genul acesta de activitati

nu stiu, zic si eu, ceva trebuie sa faci, nu astepta ca situatia voastra sa se amelioreze miraculos, peste noapte, fara ca tu sa faci nici cel mai mic efort.

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

denizel spune:

Pai, flirturile incep cu glumite, nu?
Tu chiar nu simti nevoia sa glumesti cu sotul tau?
Esti chiar tot timpul sub influenta greselii de acum 4 ani? Esti tot timpul trista, dezamagita si ganditoare?



Tie ti-e frica sa mergi cu motocicleta?
Ma gandesc ca sotului tau i-ar placea foarte mult sa fii cocotzata in spatele lui, imbracata cu ceva pantaloni mulati si neste cizme haioase .
Si, poate, cand ai simti cat e de incantat, poate te-ai mai muia si tu :).
Ca sa nu mai spun cat de incantat va fi sa vada ca prietenii lui de pe celelalte motociclete vor incearca sa te impresioneze cu fel de fel de scheme :)) (ii stiu io pe baietii astia ).

Stiu ca sunt puerile solutiile mele, dar cred ca trebuie sa re-incepi cu dintr-astea .
Sunt mai usor de facut si nu te solicita foarte tare.
In plus, te si relaxeaza.


P.S. Lasa copilul cu mama!!! Nu se intampla nimic in cateva ore.


Before
After
~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~

mirela0521 spune:

zina, eu din cate am inteles baiatul vostru are putin peste 4 ani. deci cam ca al meu. noi am fost 8 zile la mare vara asta cu ambii copii (fetita abia ce implinise 2 ani si baiatul nu avea inca 4 ani), asta nu inseamna ca nu s-au gasit solutii sa ne facem si noi de cap, sa ne simtim si noi bine. doar nu era sa stam 8 zile fara sex doar pt ca eram toti 4. am gasit noi pe unde sa ne "intalnim": mai prin baie, mai prin micutul hol... daca vrei, daca iti doresti cu adevarat se poate. nimic nu este imposibil.
baiatul tau nu se culca niciodata dupa-masa in weekend? dimin se trezeste in creierii dimin? chiar nu te poti "intalni" cu sotul macar in weekend, cumva, pt o ora de amor nebun?!?
mie sincer imi este greu sa cred ca nu iti poti face o fereasta libera special pt asta. eu cred mai degraba ca nu vrei sa fii disponibila pt contacte sexuale pt ca simti ca el nu a facut eforturile necesare sa merite atentia si iubirea ta. oricum, daca tu nu faci nimic sa te apropii de el, iar pe el il respingi de fiecare data cand incearca nu vad o rezolvare nici in viitotul apropiat, nici in cel indepartat. la voi trec saptamanile rand pe rand si nu se schimba absolut nimic. poate doar lista de reprosuri reciproce se lungeste. dupa parerea mea este doar o taraganare a deciziilor sau a pasilor pe care trebuie sa le faci in primul rand tu.

Eu + Rares (19 aug 2006) + Rebeca (4 iun 2008)

Zina spune:

Denizel, nu-mi place cu motorul deloc. si nu am sa ma duc cu sotul, numai ca sa fiu cu el, si nu cred ca i-ar placea sa fiu un fel de atas in spate. Are un prieten care absolut de fiecare data cand iese cu motorul (si au fost plecati si la intalnirile acelea de motociclisti, unde mergi cu cortul si parcurgi sute de km), o ia si pe sotia lui. Mai degraba sotia nu-l lasa singur, iar sotul face glume pe seama lui...
Si da, sunt tot impul dezamagita si trista, nu am putere si nici tragere de inima sa fac glume cu sotul, sa flirtez cu el. Si mie imi pare rau, dar acum sunt intr-o satre gen "lasa-ma ca sa te las".
Corina, am fost plecati anul acesta la Gyula, cu copil, bona, mama mea. Le-am luat si pe ele, ca si cadou din partea noastra. Nu-ti spun ca baietelul a fost tot timpul la noi in camera, numai ce dormea la el, lipsea. Si seara, tarziu, cand ramaneam numai noi doi, dezvalui faptul ca nici cat am stat acolo nu am avut relatii intime. Pur si simplu, l-am refuzat si acolo, nu-mi ardea de asa ceva, deloc. Nici el nu a fost prea mare fan totusi...
S-a creat un gol imens intre noi, o ruptura grea, si nu stiu, nu sunt prea increzatoare, ca se va remedia ceva, cu toate ca-mi doresc. Imi doresc, dar nu pot face nimic ca sa schimb acest lucru. Ciudat, nu?

cristoiu spune:

Zina, ma alatur si eu celor care nu inteleg de ce copilul e o piedica in relatia dintre tine si sot si in destresarea familiala.

Eu chiar nu inteleg de ce e necesar sa plece Zina undeva cu sotul fara copil, sa se apropie unul de altul. Copilul e parte din viata lor, e bucata din ei, copilul are mare nevoie si el de o iesire doar cu parintii undeva. Nu stiu, noi pina acum n-am fost nicaieri singuri, am plecat in vacanta cu plodina dupa noi si ne-am simtit minunat cu totii. Cind alegi sa faci un copil trebuie sa iti adaptezi si stilul de viata dupa.

Parerea mea este ca, pe linga incapacitatea ta de a ierta, problemele voastre sexuale sau mai precis asexuale pornesc de la stilul de viata. Spre exemplu dormitul cu copilul. Cred ca realizezi ca dormitul separat de sot nu are cum sa va apropie, ci dimpotriva. Iar copilul are 4 ani Zina, pina cind aveti de gind sa mai dormiti cu el, ca maine poimaine face 16. Crezi ca ii va fi mai usor sa il convingi sa doarma singur cind va avea 5, 8, 12 ani? Unde e limita? Lasa copilul in camera lui si intoarce-te in dormitorul conjugal, unde iti este locul.

Alt exemplu. Mama ta care sare sa preia diverse sarcini. Foarte frumos din partea ei, problema este ca voi ati ajuns sa va bizuiti pe ajutorul asta iar sotul a ajuns sa considere ca nu are de ce sa se mai implice in corvoadele zilnice, ca ai o bunica si o bona care te ajuta. Sotul trebuie sa simta ca e o parte importanta, intrinseca a casei. Si inteleg ca el nu poate si nu vrea, dar trebuie adus pe pista asta cu frumosul, nu cu tipete si passive aggressiveness. Ti s-a mai spus cred sa ii mai pasezi sotului sarcini si sa o mai usurezi pe mama ta. Mie nu mi se pare nimic rau ca mama soacra nu te ajuta. Cu cit mai mult ajutor, cu atit mai multe interferente. Uite, eu nu am pe nimeni. PE NIMENI. Nici pe ai mei, nici pe ai lui, sunt cu totii departe de noi. Ba nici prieteni n-am. Suntem singuri cuc aici. Dar ne descurcam, gasim timp si pentru noi, iesim si in oras la restaurant din cind in cind, cu plodina dupa noi, ea nu ne incurca, nu ne streseaza, dimpotriva. Si facem si timp de sex. Nu asa de des ca inainte, nu intotdeauna asa de inflacarat, dar se gaseste timp.

Tu Zina cred ca ai foarte mult de lucrat la tine. Ai ajuns - probabil in urma tuturor evenimentelor - sa privesti totul cu negativism si neincredere. Tu nu actionezi si nici nu vrei sa actionezi pentru ca esti sigura de esec. Ori daca tu crezi ca vei esua, atunci orice actiune a ta e sortita esecului.

La tine e buba Zina, din pacate la tine e problema acum. El a creat situatia, dar tu esti cea cu "bube" acum. Nu e vina ta, dar trebuie sa le rezolvi daca vrei sa ai vreo relatie sanatoasa in viata, cu sotul, mama, mama soacra, copilul si orice viitor personaj.

De unde neincrederea ta? Inteleg de ce nu ai incredere in sot, dar tu nu ai nici in mama ta, nici in mama soacra, nici in bona. Din cuvintele tale transpare asta. Nu ai nici macar incredere in copilul tau, ca s-ar putea adapta la somnul de unul singur.

Iti doresc sa te deblochezi si sa incepi sa faci ceva. Doar din vorbe si lamentari nu iti va fi mai bine.

axxxa spune:

Am citit toate paginile, iar din tot ceea ce povestesti, eu banuiesc urmatoarele lucruri:
-esti intr-o continua depresie, intretinuta in mare masura si de firea ta intoleranta
-nu-ti mai iubesti sotul, ci, ceea ce crezi ca este (poate) iubire, este de fapt doar obisnuinta, care, uneori, poate fi intr-adevar mai puternica decat dragostea...
-nu te mai simti atrasa fizic de el, ceea ce poate deriva din ceea ce am scris mai sus, de aici lipsa totala de chef pt sex
-din cauza ca v-ati racit fff mult unul de altul, orice solutie aplicata cred ca nu va avea efect de durata
Asta e strict opinia mea, iarta-ma daca am dat cu bata-n balta pe undeva si am fost prea transanta, dar si eu trec printr-o situatie asemanatoare (cu exceptia faptului ca infidelitatea s-a produs relativ recent), si cam asa se deruleaza si relatia noastra.

ilia_99 spune:

Zina, nu e ca nu poti face nimic sa imbunatatesti relatia cu sotul, e ca NU VREI, de fapt. in sinea ta, in subconstientul tau.. NU VREI. (caps nu e pt ca tip, ci ca sa subliniez:) daca ai vrea sunt solutii girla, nu degeaba se spune ca femeia tine casa.

ma tot uit in jur si ma intreb... nu stiu niciun cuplu care sa nu fi trecut prin infidelitate si din partea barbatilor, mai des recunosc, dar si din partea femeilor. ma intreb daca treaba asta intra in normalitate si ar trebui s-o acceptam, pur si simplu, sau sa luptam in continuare impotriva ei. mai rau, nu stiu niciun cuplu din generatia parintilor mei, care sa nu fi avut aceeasi pb. vb de cercul de oameni cunoscuti mie, nu generalizez, nu zic ca li se intimpla tuturor, or fi si oameni care nu s-au inselat, bravo lor, eu nu cunosc. n-am reusit sa aflu nici motivatiile, fiindca nu sunt aceleasi pt toti...

tu n-ai iertat, ok. dar chiar vrei sa traiesti cu amaraciunea asta toata viata? parerea mea, mai bine va vedeti de drum separat.

mirela0521 spune:

cristoiu, sunt de acord cu tine ca iti poti face timp pt cuplu chiar daca ai si copilul cu tine in concediu. asta in cazul in care VREI.
si nu ai de ce sa nu vrei mai ales in cazul unui cuplu fara probleme evidente, majore, fara probleme grave. da, poti sa ai "actiune" daca iti doresti asta, daca nu reprimi din start orice pornire/simtire doar pt ca este si copilul, normal ca poti avea ceea ce doresti.
insa, in cazul zinei, exista o prapastie mare in cuplu, iar ea am impresia ca foloste prezenta copilului ca "argument" pt refuzul ei de a se apropia de sot (fie ca e obosita, fie ca este timorata si nu se poate "desfasura" de frica ca aude sau se trezeste copilul).
in situatia aceasta cred ca prezenta copilului in weekend/concediu ar fi in impediment. nu i-ar apropia, ci ar crea mai multe frustrari in cuplu, ar da nastere la alte insatisfactii, dezamagiri, reprosuri. s-ar intoarce la fel de "straini" cum au plecat.
este greu sa iti canalizezi eforturile si atentia spre sotul pe care il ignori si il "pedepsesti" de atata timp, voit sau nu, e greu sa faci de buna voie si cu buna stiinta pasii spre el daca nu esti realmente dispus sa ii faci.
una este doar sa zici, alta este sa si faci!!!
ori, atunci cand iei decizia sa pleci cu sotul in weeknd ca sa iti rezolvi problemele, este clar ca toata atentia trebuie sa ti-o canalizezi in aceasta directie. pe cand daca este si copilul este mai usor sa zici nu am putut ca era si copilul!!! normal ca e mai usor sa te minti singur ca ai incercat, dar nu ai putut, decat sa faci eforturi sa poti cu adevarat!
totul este de vointa, de cat de mult esti dispus sa faci, si de sinceritate, de cat de sincer esti si tine si cu partenerul.


Eu + Rares (19 aug 2006) + Rebeca (4 iun 2008)

Zina spune:

Cristoiu, mama mea nu are ce sarcini sa preia, ca ea nu mai sta la noi, si cand statea cu noi, ea doar dormea noaptea cu copilul, altceva nu facea. Bona o am ca sa pot veni la servici, normal, altfel ce-as face? Soacra nici macar nu vine sa-si vada nepotelul, de ajutor nu mai vorbesc, nu i l-am cerut niciodata. Si inca ceva, nu vreau nici un fel de relatie cu soacra crede-ma, imi convine ca nu o vad si nu ma vede. Ca ea a ales sa nu vina la nepotel, asta este altceva, este alegerea ei.
De dormit cu copilul, da, ormim cu randul. Si nu este vorba nici o secunda ca eu nu am incredere in copilul meu ca nu poate dormi singur. Asa a fost invatat, se va dezobisnui si de asta, dar cu timpul. Nu pot sa-l pun in fata faptului implinit, gata de-acum dormi singur ca esti baiat mare. Fiecare mama face cum simte ea. Eu una stau linistita cand stiu ca baietelul meu este acoperit noaptea (se decopera intr-una), nu ca ar ingheta de frig, dar nici confortabil nu este sa dormi dezvelit, el inca mai bea putin ceai noaptea, inca nu am scapat de pampi, asta este. Nu ascund aceste lucruri, nu am de ce sa ma rusinez de ele, sunt lucruri pe care eu nu le consider exagerate. De cateva zile incercam sa-i scoatem ceaiul, apoi va veni si timpul sa nu-i mai punem pampi, si uite asa, se va invata si el apoi sa doarma singur. Eu sunt genul care ma simt fericita cand stiu ca baietelul meu se simte in siguranta, si crede-ma daca asta cere sa fac, asta fac. Nici nu ma gandesc acum sa incep sa dorm cu sotul si sa las copilul singur, doar ca sa-mi salvez eu casnicia, ca sa am o viata sexuala. Asa sunt eu, cel putin asa simt eu acum.
Stiu ca, poate, la mine "in maini" sta toata rezolvarea, dar eu inca nu am gasit solutia. Ma bucur ca-mi dati sfaturi, si ca sunteti interesate de mine, pentru asta va multumesc la toate. Stiti ca aici poti scrie doar o situatie de ansamblu, niciodata nu reusesti sa descrii situatia in sine. De aceea vor exista aspecte nespuse, si care si ele contribuie la viata de cuplu.
Axxa, a inteles destul de bine situatia mea, poate si pentru ca ea trece printr-una similara, doar ca nu sunt in depresie, ci doar nefericita, dezamagita si satula. Cu toate astea nu pot pleca din relatie, cel putin acum, Ilia, asta simt, nu am ce face deocamdata.
Pe langa subiect: stau si ma intreb: daca-l inselam si eu pe sot, de-atunci de cand a facut-o si el, oare ma simteam mai bine? Puteam trece peste si eram fericita acum?

Zina spune:

Mirela, de-acord cu tine.