Cati dintre voi au iertat cu adevarat...???
Raspunsuri - Pagina 20
mirela0521 spune:
zina, pai tu crezi ca mama mea sau soacra mea respecta regulile mele ca la carte???? nici pe departe!!!!!! atunci cand copii raman cu ele, ele fac ce vor, nu le poti opri din nebuniile lor.
copiii mei au in general un program ordonat, in sensul ca masa este masa (respectam orele de masa si mancarea naturala, gatita in casa de mine), respectam orele de somn (pt ca altfel sunt extrem de obositi dimin si nu mai reactioneaza bine cand ii trezesc sa ii duc la camin) si, dupa ce le fac un pic igiena de seara, ii schimbam la pijamale, ii bagam la nani pe fiecare in camera lui, ii pupam si le spunem ca ii iubim, le dam cana cu laptic si iesim afara din camere. cum am mai zis, ei adorm singuri fiecare cu camera lui (nu stau langa ei sa ii pazesc, faceam asta in trecut si pierdeam cate 1 ora jumate uneori pana adormeau, asa ca am "instaurat" o alta regula cam de 1 luna jumate cat a fost plecata soacra-mea la tara). iar cand eu si sotul ne-am terminat "treburile" ne retragem fiecare cu cate un copil. cam astea sunt regulile noastra.
cand piticii raman insa cu bunicile nimic din ce facem acasa nu se mai respecta: mananca ce vor si cand vor, adorm ff tarziu cu bunicile in pat, desene nonstop, ciocolate la greu, si alte dulciuri (jeleuri, caramele, barni, batoane de cereale chocapic, pufuleti, magura etc) fara numar... dar ce poti sa le faci? daca nu vor sa inteleaga, nu vor si pace. nici nu pot sa le rapesc copiiilor bucuria de a sta cu bunicile. pana la urma tot vor creste sanatosi, nu cred ca le va fi afectata prea mult sanatatea sau cresterea din cauza bunicilor. este adevarat ca este cam exagerat rasfatul asta, dar daca ele asa se pot exprima si comporta cu ei... m-am resemnat si m-am impacat cu acest gand. normal, ma mai supar uneori pe ele, dar pana la urma imi trece. asta este viata!
eu iti recomand sa le implici mai mult pe bunice in cresterea baietelului tau, ca pana la urma asta este rolul lor de bunice. ele si-au trait destul viata, trebuie sa se mai gandeasca si la cel de langa ele: la tine, la sot, la nepot! si chiar daca nu fac intocmai cum zici tu, pana la urma toate trec si copilul creste oricum. pt ce sa te stresezi ca nu face aia sau ailata? mai da-i si putina libertate copilului, ca sigur nimeni pe lumea asta nu a crescut in puf sau intr-un glob de cristal. fii la relaxata un pic in privinta regulilor atata timp cat siguranta si sanatatea copilului nu sunt in pericol.
Eu + Rares (19 aug 2006) + Rebeca (4 iun 2008)
Zina spune:
Mirela, soacra mea isi traieste viata mai mult ca mine. Este de-o nerusinare extraordinara, deoarece nu vine la nepotelul ei sa-l vada, si stam in acelasi oras. Din 8 decembrie anul trecut, a venit acum 2 saptamani sa-l vada de ziua lui, ce spui? Si asta probabil la insistentele sotului. In privinta ei, nu am nici un sprijin, si nici nu mi-l doresc. Fiecare cu treaba ei. Deci, ea "cade" din start.
Imi iubesc mama, dar nu stiu daca ma intelegi, nu l-as lasa pe baietel cu ea 2 zile, as sta tot stresata, o cunosc, nu este foarte atenta la el, si atunci mai bine prefer sa stau acasa.
Dar asta este de-acum alt subiect...
CorinaDani spune:
zina, dar daca ati pleca in week-end impreuna cu baietelul si bona (pe care ai putea s-o convingi cu un mic bonus financiar), si rezervati doua camere, una pentru voi, alta pentru bona si baietel ? in felul acesta ati avea parte si de intimitatea dorita, veti putea avea program si impreuna si separat, vei sta linistita stiind ca baietelul e pe maini bune, in imediata apropiere...eventual gasiti un hotel "dotat" cu loc de joaca/centru de activitati pentru copii, cu spa unde sa te poti relaxa si rasfata...sau puteti merge la Slanic Prahova (sau undeva mai aproape de voi), si baietelul ar putea merge cu bona la salina, i-ar face bine pentru ca spui ca a avut probleme cu racelile dese...
cred ca v-ar prinde bine tuturor o rupere din monotonia zilnica, v-ati incarca bateriile, ati face impreuna lucruri noi, etc.
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)
Zina spune:
Corina, iti multumesc ca te gandesti la mine si-mi oferi variante. Dar, daca as pleca impreuna cu copilul, pe degeaba ar veni si bona, tot cu mine ar vrea sa stea. Cand sunt si eu prezenta, nu mai tine cont de bona sau altcineva. Ma bucura enorm acest lucru, dar pentru mine nu ar fi chiar o relaxare.
Marina spune:
Trebuie sa comit un mic off topic dar nu pot trece peste aceasta afirmatie. Cum adica bunicele si-au trait viata si rolul lor este sa creasca nepotii? Este cea mai nedreapta afirmatie. Parintii nu sunt sclavii nostrii si nu ne sunt datori cu cresterea gratuita a copiilor.
In rest absolut de acord, Zina cum te-a crescut pe tine mama ta poat sa-l creasca si pe cel mic 2 zile, asta in conditiile in care este de acord sa o faca.
| Citat: |
| citat din mesajul lui mirela0521 [...eu iti recomand sa le implici mai mult pe bunice in cresterea baietelului tau, ca pana la urma asta este rolul lor de bunice. ele si-au trait destul viata, trebuie sa se mai gandeasca si la cel de langa ele: la tine, la sot, la nepot! ..... |
Zina spune:
Marina, soacra n-are decat sa-si traiasca viata, dar de aici pana a nu veni deloc sa-si vada nepotelul, este cale lunga batatorita cu nesimtire si indiferenta. Niciodata nu i-am pretins sa-mi creasca copilul, nu as fi vrut in ruptul capului. Si da, asta este decand lumea, bunicii sa ajute copiii la cresterea nepotilor, nu sa-i creasca ei, sa-i ajute, asa este firesc. Numai daca sunt rai (sau daca doamne fereste sunt bolnavi) nu o fac.
Porumbita spune:
auzi da tu chiar vrei sa salvezi relatia cu sotul sau doar nu ai curaj sa te desparti de el?
sau il vrei langa tine asa, ca sa il chinui pt ca a fost nesimtit si te-a inselat?
Zina spune:
Porumbita, apari si tu cu intrebarile astea. Ai citit tot ce-am scris? Cred ca nu, de vreme ce ma intrebi asa ceva.
Da, vreau sa salvez relatia cu sotul, altfel nu mai stateam pana acum impreuna cu el. Daca chiar vroiam sa ma despart de el, o faceam intr-un fel sau altul, aici nu e vorba de curajul pe care-l descrii tu. Situatia este cu totul alta decat ai interpretat-o tu.
Si cum m-ai luat la intrebari, parca m-ai fi tras cumva de urechi...
.
Porumbita spune:
pai dc vrei sa salvezi relatia nu prea faci multe in directia asta, in sensul ca da, vrei sa faci, dar practic nu faci; nu stiu dc ma fac inteleasa;
in adancul sufletului tu nu poti sa il ierti pt ceea ce a facut;
dc ai decis sa ramai cu el apoi da ignor la ce a fost si da o sansa reala relatiei;
pt ca nu e sansa reala dc tu la fiecare mica suspiciune te gnadesti automat ca te inseala si sari la orice chestie care ti se pare ca nu e ok (vezi discutia la telefon);
esti rece si il indepartezi de tine si apoi ii reprosezi ca nu e romantic
tu ce faci in directia romantism?
de ce tr sa faca el? pt ca tr sa se simta vesnic vinovat ca a calcat strmb si ar trebui sa faca mai mult in directia asta?
poate nu e genul romantic
zici ca el tot vine la tine si tu il refuzi
dc nu ar mai venit sutn convinsa ca ai intra la idei ca are pe alta si nu mai are nevoie acasa
asa tot respingandu-l (5 ture zici nu a 6 a zici da mie tot a un fel de pedeapsa pt el imi suna
nu cred ca la cum sunteti acum ar ajuta unwk undeva doar voi doi pt ca mai mult ca sigur ar fi nspe reprosuri
dar cred ca te-ar ajuta un ajutor din afara (consiliere, psihoterapie) si de ce nu sa faci pace cu tine insati si odata ce ai ales sa ramai cu el pai atunci fie fair ca a fost alegerea ta
CorinaDani spune:
zina, pai atunci e destul de clar, din punctul meu de vedere
vrei sa salvezi relatia cu sotul
nu poti trece peste aventura lui din trecut
nu ai deloc incredere in el, oricat ar incerca el sa te convinga ca s-a schimbat
nu te mai simti atrasa de el
te porti rece, dur, nu uiti, nu ierti
se pare ca si sotul face mici pasi in directia restabilirii relatiei, insa nu sunteti deloc pe aceeasi lungime de unda
nu aveti parte de intimitatea dorita, de un ragaz numai pentru voi
petreceti prea putin timp impreuna
nu prea aveti activitati in comun, in acel putin timp cat stati acasa cu copilul
EI BINE : solutia, asa cum o vad eu acum, este sa cautati un consilier de cuplu, care va discuta cu voi, si impreuna si separat, va va pune fata in fata eventual, va veti descarca fiecare sufletul, veti afla ce-si doreste fiecare de la celalalt, si poate veti reusi sa o luati de la zero, sa mai acordati o sansa casniciei voastre
daca tot amani la nesfarsit sa rupi pisica in doua, cum s-ar spune, vei imbatrani, te vei acri, vei acumula frustrari si neimpliniri, alaturi de un om pentru care nu vei mai simti nimic. merita ? asa ti-ai imaginat tu restul vietii tale ? cand copilul va creste si va pleca la facultate sau la casa lui, ramaneti voi doi, ca niste huhurezi, care ori se ignora, ori se insulta reciproc. te-ai gandit, prin absurd, daca sotul tau se imbolnaveste grav si cade la pat, nu acum ci peste ani, vei fi capabila sa-l ingrijesti ? vei avea aceasta putere si dorinta ? sau te vei achita de o obligatie, din mila, nu din dragoste ? dar el, cum crezi ca ar proceda, daca situatia s-ar inversa ?
draga mea, ori la bal, ori la spital. singura nu vei reusi sa rezolvi situatia, nu poti, nu vrei, nu stii cum sau nu mai poti sa te agiti de una singura
las-o in pace pe d-na psiholog prietena cu tine, e clar ca nu poate fi obiectiva dpdv profesional pentru ca te stie din copilarie si nu te poate consilia asa cum ar trebui, din prietenie iti spune cam ce stie ca vrei tu sa auzi.
mai am o intrebare: cu ce se ocupa sotul tau, de vine asa tarziu acasa de la job ? mi se pare extrem de putin timpul pe care, de voie sau de nevoie, il aloca familiei. practic e prezent in viata ta si a copilului 2-3 ore/zi, plus week-endurile. e cam musafir acasa, ca sa zic asa.
n-ar putea sa-si ajusteze putin programul, sau sa schimbe jobul, astfel incat sa petreceti mai mult timp impreuna, sa va apropiati, sa discutati pe indelete, sa aveti timp si de terapia de cuplu sau alte activitati in comun ?
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)