Cati dintre voi au iertat cu adevarat...???

mirela0521 spune:

balanta, este clar ca nu vorbim aceeasi limba! sau mai bine zis tu extrapolezi situatia ta la aceea a zinei. incerc sa nu te judec, fiecare isi cunoaste motivele pt care alege sa stea blocata intr-o relatie. si chiar nu are importanta ceea ce cred eu despre rel ta.
da, pt mine, asa cum spuneam, lucrurile sunt simple si clare, matematice, asa cum 1+1=2 intotdeauna, si niciodata 1,5 sau 2,5. daca ar fi altul rezultatul, inseamna ca undeva ceva scartie, tot ce da cu virgola reprezinta o eroare, si, din punctul meu de vedere, trebuie ori remediat, ori cautata o alta solutie.
eu vorbeam insa cu zina, care incearca sa aibe o rel cu sotul ei, incearca sa "ia fraiele in mana", sa aibe initiativa proprie, dar care pe parcursul zilei, din diferite motive numai de ea stiute, se desumfla.
zina spunea "Pornesc de dimineata cu gandul "ok, diseara, am sa fac, am sa dreg, dupa ce adoarme copilul, am sa incerc sa fac eu pasul catre sot - pentru ca eu nici nu mai stiu de cand nu i-am propus eu ceva-", si ziua sunt intr-un fel de verva, ei, cum vine seara, incep si ma dezumflu, incetul cu incetul. La momentul cand copilul doarme, as face orice altceva decat sa ma duc la sot."
ea considera ca o buna parte a problemelor viz-a-vivi de rel de cuplu/viata sexuala, ar fi rezolvate. "Va spun toate astea, pentru ca eu consider ca apropierea fizica face poate 90 % intr-o relatie" si probabil ca are dreptate. Si eu cred ca daca viata sexuala este buna, casnicia are toate sansele sa nu aibe probleme de nici un fel. Cand iubesti si esti iubit, cand iti este impartasita dragostea in toate modurile posibile, cred ca multe din probleme dispar sau se atenueaza, pot fi suportate mai usor: greutatile materiale/finanziare le treci mai usor, iar probleme sentimentale nu ai de ce sa ai daca viata de cuplu este satisfacatoare pt amandoi. Automat nu ai motive sa inseli sau sa fii inselata. Sau asa ar fi logic sa se intample.
Ei au inca rel fizice apropiate, insa destul de rar. recunoaste ca nu din vina sotului, pt ca el incearca, o cauta, ci ca la ea este “problema”, are acel blocaj fizic/emotional care o face sa se "desumfle" si pe care incearca sa si-l explice - "Binenteles ca sotul a venit de n ori si l-am refuzat, la noi se intampla odata la 2 luni cred sau poate la o luna, cu chiu cu vai, din partea mea. Dar cand se intampla nu m-as mai opri. Dar dupa, din nou nu mai pot sa o fac, si astept nu stiu ce."
“...adica daca eu simt ca nu pot sa ma fortez sa-mi doresc sa pot?...dorinta vine sau nu vine...nu o induci... ne intoarcem la vremea bunicii, chiar daca eu nu pot sa-i dau sau nu simt nevoia, sa-i ofer totusi sa nu plece la alta..."
Despre ce fortare vorbesti balanta? Cine a vorbit de asa ceva? Eu am spus ca daca ar incerca sa se lase cucerita si dorita, daca ar incerca sa raspunda la initiativele sotului, lucrurile se vor regla, si va simti si ea dorinta si nevoia de a fi cu el. Chiar nu cred ca atunci cand o femeie este stimulata, cand se lasa libera in voia simtirilor/trairilor, cand i se apasa butoanele care “trebuie” si au efect la ea, nu cred ca poate sa ramana ca o stana de piatra, total nepasatoare si neinteresata!


Eu + Rares (19 aug 2006) + Rebeca (4 iun 2008)

ilia_99 spune:

greu, foarte greu sa simti din nou dorinta fata de barbatul respectiv cind peste el se suprapune imaginea altei femei...

sunt ok sfaturile voastre, fiindca n-ati trecut prin ce-a trecut Zina si va doresc sa nici nu treceti vreodata.. adica, teoretic asta ar trebui sa faca, dar practic..

Zina, nu stiu ce sa-ti spun... n-am sfaturi suplimentare..

balanta spune:

...mirela, nu pot sa ma las cucerita de un barbat pe care nu il mai doresc, chiar daca candva l-am dorit...la asta m-am referit cu fortarea...poate sa aiba sute de initiative daca eu nu ma simt atrasa...probabil nu vorbim aceeasi limba din cauza distantei de varsta

Zina spune:

Pentru mine sotul meu a fost barbatul cu care m-am simtit cel mai bine (am putut face comparatie, inainte de el am avut cateva relatii). Dar, aventura lui m-a adus aici. Cum spunea si Ilia, este greu sa mai doresti barbatul care te-a inselat, deoarece intotdeauna vei face asociatia cu amanta. Si Balanta are dreptate, ajunsa in situatia asta, este greu sa ma mai las cucerita de sot.
Si toate astea, se suprapun dorintei mele de-a reface totul, de-a ma simti din nou atrasa de el...si nu reusesc. Este o lupta grea si nu stiu care va fi rezultatul. Deocamdata, zilele trec ca si restul, nimic nou.

CorinaDani spune:

zina, in primul tau post ai scris ca nu poti ierta si nu poti uita.

e trist ca ai ajuns sa traiesti asa, e trist ca te vei ofili langa un barbat pentru care nu mai simti dragoste, respect, atractie fizica, samd. esti doar obisnuita sa traiesti langa el, e ca mobila mostenita de la parinti sau bunici, pe care nu te induri s-o arunci, desi nu mai este aratoasa sau nu mai poate fi folosita, dar de care te leaga amintiri dragi.

daca pentru tine cale de mijloc nu exista, intre iertare si uitare, iarta-ma, dar de ce te torturezi singura ?!? asa cum scrii ca gandesti si actionezi, nu cred ca iti vei ierta barbatul niciodata, chiar daca ai reusi printr-un miracol sa-l tii inchis in casa toata viata lui, ca sa nu mai aiba ocazia sa se uite dupa alta. pur si simplu, asa sunt unii oameni, nu pot ierta/uita si pace, oricat ar incerca.

si-atunci, de ce vrei ceva irealizabil, ceva pentru care tu nu esti dispusa sa ierti, sa uiti, sa o iei de la zero ?

lasa-l pe sotul tau sa-si vada de viata lui, lasa-l sa fie tatal copilului vostru in continuare, tu incearca sa treci peste anii astia pierduti pe care nu ti-i mai da nimeni inapoi, si poate vei gasi un barbat de care te vei putea indragosti si cu care sa-ti intemeiezi o familie fericita.

ramanand in aceasta casnicie iti faci rau si tie si sotului si copilului. veti ajunge doi straini in aceeasi casa, colegi de apartament si parintii unui baietel care nu va avea ocazia sa vada si sa inteleaga ce inseamna dragostea, armonia si intelegerea dintre soti, va vedea un barbat si o femeie care au acelasi domiciliu, acelasi nume de familie, insa preocupari distincte, conversatii searbede si de convenienta, fara atingere fizica, fara luat in brate/dragalit/pupat, fara activitati in comun, facute cu drag, rasete si voie buna.

iti doresti o astfel de viata pentru copilul tau ? acum e inca mic, dar va creste, va intelege, va auzi comentarii si din vecini sau din partea rudelor si poate te va judeca...ce faci daca propriul tau copil iti va arunca in fata, peste cativa ani, niste adevaruri dureroase si te va acuza poate ca tu ai fost de vina pentru tot ? ti-e teama de divort, de esecul relatiei, de gura lumii, de un nou inceput, de singuratate ? ce te tine in colivia asta cu gratii aurite ? de ce nu vrei sa pleci, sa te eliberezi, sa-ti iei zborul si sa fii fericita, sa-ti faci copilul fericit ?

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

dov spune:

stiu, a ajuns deja un cliseu, dar terapie ai incercat? tu in primul rand...si nu ca sa-l ierti, ci ca sa te vindeci?

Zina spune:

Dov, am fost mai demult la prietena mea psiholog, si impreuna am ajuns la concluzia ca imi este teama de singuratate. Nu m-am tinut de aceste sedinte, din cauza timpului, dar nici mare tragere de inima nu am, ca sa ma duc.
Poate alta in locul meu era deja plecata de demult, eu nu am fost asa, eram alta fire. Mai bataioasa, mai transanta, si in toate relatiile care le-am avut inainte de casatorie, eu am pus punct la ele.
Chiar ieri am avut o discutie mai aprinsa cu sotul, si i-am spus ca eu cred ca amandoi ne imbatam cu apa rece, si ne promitem lucruri pe care nu suntem in stare sa le si indeplinim. Raspunsul lui a fost: "Vrei sa divortezi? Vrei sa strici familia asta, acum? Crezi ca va aparea un altul, un print pe calul alb cu care sa fii fericita? Poate si cu el va fi mai rau, nu mai bine. Pana la urma cu toti se ajunge la acelasi "meniu"...De ce esti mereu rece, de ce nu poti sa faci si tu sa fie bine, ca eu incerc, sa fii si tu mai draguta, mai calda..."
Aseara, n-am mai discutat nimic, adevarul ca seara suntem amandoi rupti, si la ora la care adoarme copilul nu mai avem chef de nimic. Asa ca, a trecut si discutia asta, asa de la sine, dar lucrurile sunt la fel.

Marina spune:

Zina, am o prietena foarte buna psihiatru si ea imi spunea mereu ca nu se face terapie intre prieteni. Daca iti cunosti pacientul, daca ai o relatie de amicitie etc, ca si psiahtru/psiholog nu mai pot fi neutru. Asa ca ideea de a cauta un terapeut pentru tine cu care sa-ti discuti sentimentele, trairile, sa te ajute sa le intelegi cred ca ar fi foarte bine pentru tine.

Referitor la axa job-casa-pat, in ciuda unei casnicii absolut ok, intrasem si eu in depresia asta la un moment dat, ca nu mai am viata personala de loc, nici timp de prietene, sunt fie la job, calatorind pe undeva , fie acasa avand grija de copii. La un moment dat am dat de o sala care mi s-a lipit de suflet si am inceput sa ma duc zilnic. Asta e ora mea, efortul fizic intens ma ajuta sa ma relaxez mental, se vede pe corp ceea ce este un motiv de satisfactie, am si eu ora mea in care fac ceva numai pentru mine fara a avea nici o responsabilitate.sincer nu simt nevoia de mai mult, nu vreau cu prietenele la suc , la film sau la shopping. Oricum prietenele au si ele copii si ne vedem oricum doar ca locul e adaptat copiilor:)

denizel spune:

Zina, daca in timpul zilei ai totusi dorinta de a face ceva ca sa fie bine, ce-ar fi sa il suni in timpul zilei si sa va intalniti?
S-ar putea sa ai surprize foarte placute si s-ar putea ca intalnirile astea din timpul zilei (cand nu sunteti franti de oboseala si nervosi de problemele de peste zi) sa repare relatia voastra.



Before
After
~Lumea ar fi mai frumoasa fara macelari~

CorinaDani spune:

offf, mai ca nu ti-a zis in fata ca esti frigida. se pare ca asta e impresia sotului tau despre tine. pe de alta parte, daca inca te mai intreaba de ce esti asa si pe dincolo, e clar, ori nu ati discutat cu sinceritate maxima si nu i-ai spus verde in fata ce te deranjeaza, ori el n-a inteles nimic din tot ce s-a intamplat, considera ca in acest moment e spalat de toate pacatele si tu esti de vina ca nu te poti apropia de el.
pacat ca nu ai profitat de subiectul discutiei si sa spui tot ce iti macina sufletul

acum, in alta ordine de idei, pornind de la ideea lui denizel, nu puteti sa va rupeti cateva zile si sa plecati amandoi intr-un mic concediu ? baietelul vostru are cu cine sa stea, deci nu iti vei face griji sau probleme din acest motiv. insa tare mi-e teama ca nici aceasta evadare/escapada nu va reusi sa va apropie sau se rezolve definitiv problemele dintre voi. e doar o chestiune de timp pana sotul tau va calca din nou stramb, oricum el tot pe tine te invinovateste...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)