Cati dintre voi au iertat cu adevarat...???

ilia_99 spune:

- pentru ca crezi ca nu meriti mai mult
- pentru ca divortul iti pare un esec, iar tu nu accepti esecul
- pentru ca ai vrut sa-l schimbi pe sotul tau si ai fost convinsa ca tu poti face asta
- pentru ca unele relatii nu se bazeaza pe iubire, ci pe compensarea unor nevroze personale

cred ca as putea sa mai gasesc si altele.. raspunsul e in tine, la terapie.
ex personal: multa vreme mi-am pus si eu aceeasi intrebare. mai rau ma macina de ce mi-am vindut apartamentul meu frumos si m-am lasat intr-o stare de vulnerabilitate materiala. am aflat in terapie: tocmai ca sa nu am unde pleca, ca sa ma oblig sa ramin. de ce? pt ca relatia asta imi reproducea mediul toxic de care aveam nevoie sa-mi retraiesc scenariul nevrotic pe care-l stiam din copilarie...

asta facem toti. ne recreem scenariul pe care il stim, chiar daca, sau paradoxal, a fost unul care ne-a facut rau, nu bine. dar e mai simplu sa inoti in ape cunsocute, decit sa te avinti in ocean. e mai safe sa jonglezi cu ce stii..
stiu cum suna ce am scris, la prima citire... dar ia-ma pe cuvint! traim o viata cu noi insine fara sa ne cunoastem.

ilia_99 spune:

aa.. si inca ceva... discutati despre infidelitate in termeni de sex si iubire... dar nevoile celor care aleg - si insist cu faptul ca infidelitatea e o alegere - sunt din cele mai diverse. nu e vorba despre sex intotdeana, dupa cum cel mai adesea nu e vorba nici de iubire. ci de faptul ca am gasit un nou receptor al nevoilor nostre nesatisfacute: cineva nou ne da atentie, ne cauta, ne doreste, ne valorizeaza, deci. si majoritatea celor imaturi emotional, care aleg calea infidelitatii, au nevoie sa se valorizeze prin ceilalti, caci nu stiu ca valoreaza ceva prin ei insisi. nu le-a spus nimeni asta. si primii care ar fi trebuit sa le-o spun erau parintii, atunci cind erau copii.

iata ce ecuatie simpla ne da tuturor vietile peste cap!

balanta spune:

...ilia_99 ...ma bucur ca ai dat raspunsul in locul meu...as mai adauga, dar imi trebuie timp si chiar ma gandeam cand o sa pot sa-i raspund....subscriu ca si la mine concluziile sunt din citit foarte mult pe tema dezvoiltarii peresonale, terapie, privit in trecut si inca mai am de lucru pt ca nu stiu inca cine sunt si ce vreau de la viata chiar daca la anu fac juma de secol...

accept92 spune:

Atunci cei care nu au nevoie sa se valorizeze prin ceilalti ar trebui sa ramana singuri toata viata. Nu stiu de ce complicati atat lucrurile. Asa cum e acum cu mine, sotul meu ar putea fi maine cu alta. Asa cum nu suntem primii unul in viata celuilalt putem sa nu fim ultimii sau sa nu fim singurii. Nu inteleg de ce a fi cu mine e semn de integritate emotionala, dar a fi cu alta denota imaturitate, nevoia de a se valoriza prin ceilalti, greselile parintilor, etc. A insela e in primul si in primul rand o chestie de oportunitate. Exista oameni carora inexplicabil viata nu le scoate in cale nici macar 1 partener...cati oameni, tot atatea situatii si explicatii.

balanta spune:

....accept92, in afara faptului ca in 90% de situatii gandesxc ca tine sau tu ca mine.......si ce spui tu e adevarat...si uite de asta e si in capul meu o incalceala a naibii

AgnesLuca spune:

accept92, pui problema foarte gresit. Cei care se valorizeaza pe sine insisi nu ramin singuri, ci se implica in relatii stabile, echilibrate, cunoscute si sub numele generic de dragoste adevarata. In momentul cind incepi o relatie din nevoia de a gasi recunoastere este vorba de "iubire bolnava"; si da, exista si relatii bolnave in care nimeni nu calca strimb din lipsa de oportunitati, dar acolo problemele se manifesta in alte moduri.
ilia, , ai dreptate in tot ceea ce ai scris, ma bucur ca ai ajuns aici

accept92 spune:

Si care sa fie acea dragoste adevarata? Prima, a doua, a treia, a 21-a, sau musai cea de care te impiedici pe la varsta la care esti apt si inclinat de/spre casatorie? Fiecare dragoste e adevarata la momentul la care este traita. O iubire nu e musai sa fie vesnica pentru a fi adevarata.

ilia_99 spune:

accept, a insela nu e chestie de oportunitate. personal, am avut si am oportunitati cite vrei. n-am inselat, nu m-a interesat. nu pt ca eram fericita cu partenerul meu, ci pentru ca mi-am dat seama ca-mi fur caciula singura. daca VREI sa inseli iti creezi oportunitati, chiar daca ele nu apar.
in plus, iubirea adevarata inseamna altceva pt fiecare, in functie de structura personala.
si iarasi.. din toate casniciile pe care le stii tu, toate se bazeaza pe iubire? pt ca eu pot sa-ti dau ex din viata mea de casnicii care n-au avut la baza iubirea. a parintilor mei, a socrilor mei, dar si din generatia mea. oameni de 35-40 de ani care nu stiu de ce s-au casatorit sau de ce ramin casatoriti.
de aia am spus de compensarea nevrozelor personale, pt ca acolo e raspunsul la "de ce stau daca nu sunt fericit?".

accept92 spune:

Am intelepciunea de a nu judeca aspecte atat de intime ale vietii celorlalti. Niciodata nu poti stii ce tine doi oameni impreuna. Nu stiu exact ce este o 'casnicie fericita' dar am intalnit oameni casatoriti si fericiti. Cred ca e o pura alaturare de situatii fericirea cu casnicia si nu o relatie de dependenta.




Desigur ca orice relatie extraconjugala aduce o compensare, o completare. Insa nu stiu de ce neaparat a nevrozelor. De multe ori cel ce inseala este un om fericit, nevrozatul este celalalt, cel care n-ar putea, n-ar concepe, nu intelege, etc. Toate astea sunt bariere, limitari. E trist sa nu poti. Cu totul altceva sa nu vrei. De ce crezi ca ti-ai fi furat singura caciula? Care ar fi caciula? Era un barbat cu care daca erai singura te-ai fi culcat? Daca nu, atunci nu era tocmai o ocazie. Daca da...atunci ar fi doua explicatii...ori il iubesti pe partenerul tau in ciuda faptului ca nu te face fericita ori ti-e teama sa-ti traiesti viata. Ambele cauze denota 'nevroze'(caci asa le-ai zis tu) personale nicidecum ale partenerului.

AgnesLuca spune:

Accept, vorbim limbi diferite. Pentru mine, iubirea nu se termina, de ce s-ar termina ? Altceva e atunci cind crezi ca iubesti si apoi iti dai seama ca nu e asa.