Mami, eu nu am nici un fel de bucurie in viata!

Aneud spune:

Nu stiu daca "suna urat" as fi facut probabil acelasi lucru poate, desi m-as astepta sa fie vazut ca un gest de stalker dar ma rog, greseala mea ca am folosit numele intreg aici. Pai daca tot te-ai obosit puteai sa realizezi ca profilul meu de LinkedIn este profilul meu de business, cel pe care il folosesc pentru cealalta calificare a mea. Nu ar fi fost tocmai util sa insir referinte cu privire la studiile in care am fost implicata sau institutiile de practica s.a.m.d. ca atare nu figureaza la dosarul de acolo. Cum nu figureaza nici macar anii de Facultate de Psihologie din Romania.

Cat despre "modul meu de exprimare" ei bine sunt plecata de ceva vreme, am invatat mai mult pe coclauri, n-am avut niciodata limbajul de lemn al unor psihologi romani, candva imi doream sa il am dar nah, toti am fost tineri si am vrut aberatii ;)

Nu in ultimul rand, la subiect -caci nah, poate uneori e util sa vorbim si despre topic si sa ne oprim din investigatii si acuzatii personale, ce zici?- eu personal cred, cum am mai spus ca fetita se exprima intr-un anumit fel cu un scop. Acela de a atrage atentia si nu pentru ca vorbele ei ar descrie cu exactitate stari. Nici nu imi imaginez de ce discutam asta -altceva decat ca e fun sa investigam oameni noi pe forum- dar stim cu toatele ca nu e vorba de faptul ca traieste fara bucurii sau ca e trista toata ziua cum spune, corect? Care e punctul de contradictie aici de fapt? Daca eticheta "drama queen" e exagerata in celelalte thread-uri si situatiile nu sunt perfect echivalente asta nu inseamna ca respectivele comportamente nu au nimic in comun.

26+ cu un bebe FIV roz

Vauva spune:

Denizel, o intrebare am si eu pt tine, si sa nu te superi ca imi permit sa te intreb, tu esti psiholog de meserie?Pentru ca nu inteleg vehementa ta impotriva lui Aneud.

Laura25 spune:

Aneud, un singur lucru vreau sa ti-l spun. In Romania, spre deosebire de America, oamenii in general si copii in particular ajung extrem, extrem de putini si foarte , foarte rar la psiholog. Si nu primesc calmante sau antidepresive decat cei care au o problema de santate intr-adevar grava, cu manifestari exterioare care deranjeaza puternic pe cei din jur. In romania nu a ajuns inca acea cultura care pune sanatatea mentala si psihica pe acelasi loc cu sanatatea fizica. Aici oamenii daca au un necaz sau o depresie, mai beau 100g de rachiu si merg mai departe. La copii le mai dau 2 la fund si le ureaza sa creasca mari sa vada ei cum o sa fie.

---

Si tu poti intinde o mana - Actiunea 3 sate
Am marfa la bazar umanitar DC

---

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Adriana mica spune:

Lidsta, ma bucur sa aud ca sunteti mai bine, te asteptam in continuare cu vesti. Ca si un sfat personal (daca imi permiti): cred ca ar ajuta (chiar daca poate nu este asta cauza principala) sa incerci sa gasesti ceva solutii sa mai reduci putin gradul de implicare in problemele de la job (pt ca din postarile tale se vede ca resimti - asa cum mi se intampla si mie din ce in ce mai mult in ultima perioada - o presiune din partea angajatorului, in sensul rezolvarii unor probleme / proiecte supra-dimensionate in raport de resursele disponibile si asta te poate afecta dpdv dispozitie si disponibilitate in ceea ce priveste comunicarea cu fetita ta)

denizel spune:

Ma gandeam eu ca nu o sa fie bine primit faptul ca am spus adevarul si ca nu am facut-o pe niznaiu' :).


Aneud, nu cred ca gestul meu se califica pt. categoria stalker (e dreptul tau de a crede ce vrei, insa :).
Nu am facut altceva decat sa citesc niste date pe care le-ai facut publice si la care are acces toata lumea .
Te asigur ferm ca nu voi merge mai departe de atat.
Repet, am fost intrigata de parerea ta in legatura cu problemele fetitei vizavi de prezentarea de specialist psiholog cu experienta pe care ti-ai facut-o.
Atata tot.



Vauva, nu sunt psiholog, dar sa zicem ca am citit atata psihologie incat sa recunosc imediat limbajul de specialitate si abordarea proprie unui specialist.
Iar acest limbaj e unul universal, ne-specific unei tari anume.
Si voi citi si mai mult, anul acesta incep Facultatea de Psihologie.








Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mãmici de bãietel.

Aneud spune:

As putea sa iti dau un raspuns caracteristic tie si sa iti spun ca "discutam dupa ce ai terminat respectiva facultate, abilitatea ta de a califica si eticheta va fi mult superioara atunci" dar nu e cazul. In fapt, daca ai impresia ca psihologia sta in "modul de exprimare" sa stii ca ai multe de invatat si m-as mira foarte tare sa ramai cu impresia asta si dupa studii (lauraJ - tu esti psiholog practicant nu ca mine, corect? chiar sunt curioasa cum vezi tu "exprimarea psihologilor" :) dar e o discutie pe care o putem avea pe PM).

Cu asta eu personal am terminat orice discutie personala de acest gen, a devenit ne-elegant si foarte pe langa topic.

Apropos de subiect, cineva spunea mai sus ca in Romania nu se merge la psiholog suficient. Sunt de acord in principiu. Mai sunt de acord si cu ideea ca o sedinta de diagnostic nu face rau nimanui cu conditia sa avem incredere in reputatia psihologului la care ducem copilul si sa intelegem ca este doar o alta parere ceva mai calificata, ca nu e cazul sa ne aruncam in mentalitatea morbida a credintei ca exista probleme grave.

Cu alte cuvinte sigur ca Lidsta ar putea sa ia in calcul si o vizita la un specialist sa se asigure ca toti parametrii testabili sunt ok si ca e exclusa varianta unor tulburari grave sau a unei depresii dar e si mai important sa gaseasca -sau sa sa reevalueze existanta acestora- mechanismele de schimbare comportamentala care sa ii asigure fetitei un mediu propice (multe din sugestiile Vivianei si ale Nedorei -sp?- merg pe ideea de modificare cognitiv-comportamentala) si sa nu se panicheze fara sa inteleaga probabilitatea ca fetita are doar o modalitate extrema de expresie cu scopul de a impresiona.

26+ cu un bebe FIV roz

Vauva spune:

Pai nu te supara Denizel de la a citi psihologie pana la ajunge specialist cu actesi cu un pic de experientza e o cale de parcurs. Ca de citit pot citi si eu si nenea Ilie psihologie si sa ne dam cu parerea fara sa ne intrige parerile celorlati, nu?

denizel spune:

Te asigur ca, in momentul in care ma voi convinge ca am gresit fata de tine, iti voi prezenta scuze. Public :).
Daca nu as fi considerat nociv si nepotrivit (pentru copii si abordarea acestora in general) sfatul pe care i l-ai dat Lidstei - din pozitia de profesionist - nu as fi facut nici un comenatriu.




Am mai spus, nu e vorba doar de vocabular, e vorba si de modalitatea de abordare a situatiei. Atipice. Ambele :).
(daca stau bine sa ma gandesc, nu am citit literatura de specialitate scrisa de autori romani, deci as fi incapabila sa recunosc "limbajul de lemn al unor psihologi romani", cel la care faceai referire).




De acord cu tine. Si eu am terminat.




Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mãmici de bãietel.

denizel spune:

Nu ma supar, Vauva. Ce am avut de spus, am spus, nu reiau discutia.


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mãmici de bãietel.

denizel spune:

O modalitate extrema de expresie are cel mai probabil o cauza extrema.

Scopul de a impresiona nu exista in copii pur si simplu, e foarte probabil ca el sa fie insotit de o cauza care sa ii faca sa doreasca sa atraga atentia, impresionand.
Fetita nu bate din picior, nu se bosumfla si nu se smiorcaie plictisita a la drama queen, face mult mai mult de atat.


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mãmici de bãietel.