Scoala "Step by Step" vs "Normal"

Buna ziua!

Urmeaza sa-mi inscriu baiatul la scoala si am fost intrebata daca doresc "Step by Step" sau invatamant normal. Eu m-am interesat cam ce inseamna step by step: organizarea clasei pe centre (matematica, citire...), multe discutii, axarea pe dezvoltarea relatiilor interumane (prietenie, conlucrare, discutii in fata auditoriului...). Programul in sine ar fi interesant, dar aici ar fi mai multe aspecte de discutat:
1. nu am inteles in ce fel sunt prezentate si insusite cunostintele din programa de invatamant (ex. pt clasa I: alfabetul, adunarea, scaderea, inmultirea...)
2. sunt cadrele didactice din Romania pregatite suficient pentru ca acest tip de program sa fie la fel de eficient ca cel normal (sau chiar mai bun)?
3. La gimnaziu se trece la program de studiu normal, se face aceasta trecere cu dificultate pentru copil?

Va rog, care ati mai studiat problema sau aveti copii care invata la clase Step by Step sa va spuneti parerea.
Va multumesc!

florinad spune:

Se pare ca nu prea e interesata lumea de Step by Step.

ginye55 spune:

Uite aici cateva info utile despre acest program.

Un copil dintr-o clasa Step by Step înva#355;#259; altceva decât într-una obi#351;nuit#259; ?



Programa #351;colar#259; (curriculum #351;colar) pentru ciclul elementar (clasa 1-4) este aceea#351;i cu cea din înv#259;#355;#259;mântul tradi#355;ional. Aceasta înseamn#259; c#259; deprinderile #351;i cunostin#355;ele programate a fi asimilate pe parcursul acestor 4 ani sunt acelea#351;i ca #351;i pentru înv#259;#355;#259;mântul tradi#355;ional (deprinderi de limb#259; #351;i limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de m#259;surare, cele 4 opera#355;ii aritmetice, deprinderi artistice de desen, pictur#259;, modelaj, muzic#259;, cuno#351;tin#355;e despre natur#259;, dezvoltare fizic#259;, educa#355;ie moral-civic#259;). Deprinderi op#355;ionale, precum limbi str#259;ine se înva#355;#259; în func#355;ie de posibilit#259;#355;ile #351;colii sau ale p#259;rin#355;ilor. Diferen#355;a const#259; în metoda de formare a acestora care deriv#259; din principiile Step by Step.



Un copil care a fost în Step by Step se poate adapta într-o clas#259; obi#351;nuit#259;?



Experien#355;a ne arat#259; c#259; da. Capacitatea de adaptare dobândit#259; în cadrul unei clase Step by Step îl va ajuta pe copil s#259; dep#259;#351;easc#259; #351;i rigorile înv#259;#355;#259;mântului tradi#355;ional. Cât prive#351;te asimilarile de cuno#351;tin#355;e teoretice, ele sunt similare cu cele din #351;coala tradi#355;ional#259;.



Se poate continua metoda în gimnaziu ?


Mul#355;i p#259;rin#355;i care au avut copiii în clase Step by Step #351;i-au exprimat dorin#355;a de-a continua acest sistem în ciclul gimnazial. Experimental, se aplic#259; unele principii Step by Step pentru ciclul gimazial începând din anul scolar 1999-2000. Desigur c#259; stadiul de dezvoltare superior al copiilor #351;i curriculum-ul #351;colar al gimmnaziului (tipul de cuno#351;tin#355;e #351;i abilit#259;#355;i programate a fi asimilate) fac ca anumite caracteristici ale clasei s#259; fie modificate. Individualizarea #351;i lucrul în colaborare r#259;mân ca principii de lucru. In locul Centrelor de activitate intervin Proiectele tematice, integrate, pluridisciplinare, iar în locul prezent#259;rilor de sarcini – prezent#259;rile de proiect #351;i dezbaterile. Studiul individual se va pronun#355;a #351;i – în spiritul vârstei – se vor introduce situa#355;ii de competi#355;ie între grupuri sau interindividual, f#259;r#259; a se neglija cultivarea spiritului de colaborare, esen#355;ial în sistemul Step by Step. Colaborarea profesorilor de specialit#259;#355;i în spiritul #351;i atmosfera de înv#259;#355;are Step by Step, organizarea materialului în acest spirit sunt în faz#259; de experiment. Desigur, participarea p#259;rin#355;ilor r#259;mâne ca principiu, dar sarcinile familiei în educa#355;ie se schimb#259; în conformitate cu vârsta copiilor #351;i cu necesit#259;#355;ile specifice ale dezvolt#259;rii la aceast#259; vârst#259;.
De ce doi înv#259;#355;#259;tori la clas#259; #351;i 8 ore de #351;coal#259; ?



S-ar p#259;rea c#259; un orar prelungit este f#259;cut doar pentru o u#351;urare a p#259;rin#355;ilor ocupa#355;i. Categoric, programul zilnic al alternativei Step by Step nu este conceput pentru a u#351;ura sarcinile p#259;rin#355;ilor, ci pentru a facilita înv#259;#355;area. Aceasta, pentru ca fiecare copil s#259; poat#259; inv#259;#355;a #351;i ajunge la în#355;elegerea complet#259; a sarcinilor propuse, în ritmul #351;i modul propriu, personal. In plus, exist#259; o îmbinare între curiozitatea jocului #351;i înv#259;#355;are. Activitatea de joc produce motiva#355;ia spre descoperire a copilului, pe care Step by Step o cultiv#259;. La mijlocul zilei copiii iau masa de prânz în comun, în cantina #351;colii, sau într-un local convenabil din apropiere, lucru hotarât, organizat #351;i finan#355;at de Asocia#355;iile de p#259;rin#355;i.

Nu e prea lung programul pentru un copil atât de mic? Din punct de vedere psiho-fiziologic varia#355;iile tipurilor de activitate, îmbinarea cu jocul #351;i educa#355;ia fizic#259;, precum #351;i libertatea de-a lucra în ritmul propriu nu suprasolicit#259; copiii. Copiii din clasele Step by Step m#259;rturisesc c#259; le place la #351;coal#259;, nu sunt obosi#355;i sau plictisi#355;i dupa 8-9 ore în #351;coal#259;. Ambian#355;a #351;i metoda îi motiveaz#259;. În plus, mul#355;i dintre ei transfer#259; #351;i în familie deprinderea de-a lucra individual #351;i de-a comunica deschis rezultatele, ideile, întreb#259;rile #351;i nedumeririle lor.

Toate achizi#355;iile sunt exersate sub diverse forme în centrele de activit#259;#355;i, astfel încât nu exist#259; teme pentru acas#259;. Ceea ce e de achizi#355;ionat se desfa#351;oar#259; #351;i se exerseaz#259; în clas#259;. Rostul înv#259;#355;#259;torului este s#259;-l ghideze #351;i s#259;-l ajute s#259; g#259;seasc#259; în jocul s#259;u, explica#355;iile #351;i solu#355;iile adecvate. Este nevoie de 8 ore pentru ca un copil s#259; treac#259; prin toate Centrele de activitate. Cei doi înv#259;#355;#259;tori se vor completa mai ales în ajutorul “um#259;r la um#259;r” în Centrele de activitate. Prin aceasta se realizeaz#259; reducerea activit#259;#355;ilor “fa#355;#259; în fa#355;#259;” sau frontale ale înv#259;#355;#259;torului. (Activitatea frontal#259; nu permite ca un copil s#259; r#259;mâna în urm#259; sau s#259; aib#259; un demers mental deosebit, personal. De exemplu, dac#259; înv#259;#355;#259;torul pred#259; la matematic#259; un anume algoritm de calcul iar un copil g#259;se#351;te c#259; pentru el e mai u#351;or s#259; ajung#259; la rezultat în alt fel, înv#259;#355;#259;torul nu va putea exersa cu el propriul lui mod de lucru, fiind obligat, din pricina nevoii de activit#259;#355;ii comune cu ceilal#355;i copii, s#259; refuze, s#259; limiteze, s#259; corecteze, demersuri care nu sunt gre#351;ite ci doar diferite, individuale, adecvate min#355;ii #351;i temperamentului respectivului copil.

Exist#259; #351;i activit#259;#355;i educative complementare pentru timpul liber (sfâr#351;it de s#259;pt#259;mân#259;, vacan#355;e) pe care p#259;rin#355;ii le pot sus#355;ine.





Nu se pun note - Cum se face evaluarea copilului ?


a.-Copilul î#351;i prezint#259;, din scaunul autorului, rezolv#259;rile sarcinilor la fiecare centru de activitate, precum #351;i orice rezultat al activita#355;ii sale extra#351;colare (la întâlnirea de diminea#355;#259;). Complet#259;rile, întreb#259;rile, în#355;elesurile celorlal#355;i #351;i întreb#259;rile conduc#259;toare ale înv#259;#355;#259;torului îl vor face s#259;-#351;i înteleag#259; corectitudinea sau incorectitudinea demersului, f#259;r#259; s#259; fie notat, clasificat.



b.-Lucr#259;rile cu rezolv#259;rile sarcinilor, ale tuturor copiilor sunt expuse în clas#259;. Exist#259; – f#259;r#259; a fi stigmatizant#259; – posibilitatea de comparare cu ceilal#355;i, de reflexie, de în#355;elegere #351;i de corectare a demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate. In timp, mapa cu lucrari a fiecarui copil – cuprinzând lucr#259;ri datate #351;i comentate - devine oglinda progresului acestuia fa#355;#259; de el însu#351;i. Evaluarea privind chiar con#355;inutul lucr#259;rilor, el însusi, educatorii #351;i al#355;ii pot constata progresele #351;i slabiciunile sale. A le depa#351;i pe cele din urm#259; nu este decât o chestiune de motiva#355;ie, de-a se sim#355;i bine în contextul de înv#259;#355;are, curiozitatea proprie copilului fiind suficienta pentru progres.



c.-Inv#259;#355;#259;torii au un caiet de evaluare, în care demersurile de progres pe fiecare proces de cunoastere sunt înregistrate descriptiv, la câteva zile de observare a fiec#259;rui copil . A constata c#259; un copil face opera#355;ii de adunare cu dou#259; cifre (trecere peste zece) în mod constant #351;i bine la o anume dat#259;, este oricum o evaluare mai consistent#259;, are o semnifica#355;ie clara, decât o nota de 4, 7, sau 10, ori un calificativ cu litere, golit de semnifica#355;ii de con#355;inut.



P#259;rin#355;ii au astfel posibilitatea de-a#351;i evalua copiii în mai multe moduri: Participând la clas#259; #351;i constatând eficien#355;a în rezolvarea sarcinilor de un anume tip, r#259;sfoind mapa personal#259; a copilului - unde g#259;se#351;te evolu#355;ia în timp a rezultatelor sarcinilor copilului, sau urm#259;rind caietul de evaluare al înva#355;#259;torilor. In plus o discu#355;ie deschis#259; despre progrese #351;i dificult#259;#355;i, despre unde se poate insista acas#259; #351;i cum se poate face aceasta, astfel încât s#259; nu duc#259; la confuzii în mintea #351;i sufletul copilului este de recomandat. (Evitarea situa#355;iilor de tip "una mi se cere acas#259; #351;i alta la #351;coal#259;!").






Cum arat#259; o zi în clasa Step by Step ?


Diminea#355;a copiii sosesc la #351;coal#259;. Unul dintre înv#259;#355;#259;tori îi prime#351;te, copiii î#351;i preg#259;tesc #355;inuta confortabil#259; (sau se #351;i descal#355;#259;, #351;i încal#355;#259; pantofi lejeri, ori r#259;mân în ciorapi, clasa fiind prevazut#259; cu mochet#259;). S#259; nu v#259; surprinda ca adesea copiii stau pe jos în spa#355;iul comun, în cerc.

Programului propriu zis începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEA#354;#258; care porne#351;te cu prezentarea AGENDEI ZILEI. Ea reprezint#259; planificarea activita#355;ilor zilei de azi. Au loc întreb#259;ri #351;i preciz#259;ri pân#259; când se constat#259; c#259; planul de activit#259;#355;i a fost însu#351;it #351;i acceptat. Un alt moment este calendarul zilei de azi. Precizarea zilei, a datei, a evenimentelor sociale #351;i personale legate de ziua de azi, inclusiv aspectul vremii, comentariile #351;i întrebarile.





Urmeaz#259; apoi MESAJUL ZILEI – un mesaj conceput de înv#259;#355;#259;tor pentru a introduce cunostin#355;ele sau deprinderile noi de achizi#355;ionat #351;i de prelucrat pe Centre de activit#259;#355;i. Mesajul d#259; prilejul de introducere – de dorit interactiv – a no#355;iunilor noi #351;i reamintirea celor anterioare necesare introducerii celor noi, prin dirijarea întreb#259;rilor #351;i abilit#259;#355;ilor copiilor.



Un alt moment important este acela al NOUT#258;#354;ILOR. Copii se înscriu, îndeob#351;te prin scrierea numelor lor pe #351;evaletul de prezentare, pentru a comunica celorlal#355;i nout#259;#355;ile sau experien#355;ele personale deosebite. (De la ce i s-a întimplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experien#355;e de cunoa#351;tere ori emo#355;ionale a avut, orice este posibil). Nouta#355;ile sunt comunicate celorlal#355;i din “Scaunul Autorului”, unde copilul va fi valorizat, dar va avea #351;i responsabilitatea comunic#259;rii, întrucât urmeaz#259; întreb#259;rile #351;i comentariile colegilor.

Când aceste lucruri au fost valorificate se trece la lucrul pe CENTRE DE ACTIVITATE. Pe masa fiecarui centru sunt scrise activita#355;ile tematice specifice. Dup#259; alegerea centrelor de activitate, preferen#355;ial, dar #351;i prin implinirea unor reguli usor de în#355;eles #351;i de respectat, copiii i#351;i citesc activita#355;ile de urmat. Fiecare centru are pregatite pe mas#259; sarcinile, specifice pentru scriere, citire, stiin#355;e, arte, construc#355;ii sau matematic#259;. Concepute de înv#259;#355;#259;tor pentru a exersa abilita#355;ile de dobândit sau combinarea lor cu altele asimilate, sarcinile sunt progresive, astfel încât s#259; permit#259; tuturor s#259;-#351;i poat#259; rezolva sarcinile în ritmul #351;i la nivelul s#259;u. Când înv#259;#355;#259;torii s-au convins c#259; sarcinile au fost în#355;elese de c#259;tre to#355;i copiii, ei devin colaboratori ai demersurilor de cunoa#351;tere ale fiecaruia. Dupa un timp, necesar celor mai mul#355;i s#259; împlineasca o parte din sarcini (s#259;-#351;i exerseze abilita#355;ile specifice) se face o evaluare. Fiecare grup – #351;i fiecare individ – prezint#259; în fa#355;a celorlal#355;i rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv. Este un moment al EVALUARII – la care iau parte colegii, cu întreb#259;ri, sugestii, etc. dar #351;i înv#259;#355;#259;torul. Lucrarile care s-au efectuat sunt afi#351;ate în clas#259;; câteva zile ele reprezint#259; prilej de compara#355;ie #351;i oglindire a demersurilor mintale, a deprinderilor #351;i dexterit#259;#355;ilor achizi#355;ionate la acel moment.

Ulterior ele trec în MAPA CU LUCR#258;RI a fiecarui copil, care se p#259;streaz#259; în clas#259; #351;i este la îndemâna copilului sau p#259;rintelui. La un moment dat, dupa câteva rota#355;ii #351;i evalu#259;ri, se ia masa de prânz, dupa care continu#259; lucrul pe centre de activitate. Activita#355;ile tematice sunt legate de lumea înconjuratoare #351;i pe cât posibil integrate.

(exemplu: la piata. Piata poate constitui obiectul unei vizite #351;i observa#355;ii. Observarea poate fi subiect de povestire, orala sau scris#259;, pretext de evaluare #351;i masurare a cantita#355;ilor, de cunoastere a schimbului, evaluarea #351;i manipularea banilor, calcul aritmetic, construc#355;ii, reprezentare grafica sau modelaj. Interesul pe care il poate suscita este individual –unul vede florile, pe altul il intereseaza mecanismul cântaririi sau altul poate fi atras de cresterea legumelor #351;i asa mai departe.)







Centrele de activitate sunt folosite adecvat pentru a sus#355;ine interesul pentru rezolvarea unor activita#355;i specifice (scriere, citire, în#355;elegerea stiin#355;ifica, exprimarea prin mijloace artistice, etc.) #351;i pentru dobândirea ori consolidarea de abilita#355;i specifice.

Pe un adult trecut prin #351;coala tradi#355;ional#259; îl vor surprinde probabil unele lucruri, cum ar fi cererea de ajutor de la colegi la efectuarea sarcinilor. Lucrul în grup, copiatul chiar, nu este strict descurajat. Un copil care “copiaz#259;” o tem#259; liber#259; de la colegul lui, o va face în stil propriu, i#351;i va exersa capacit#259;#355;ile proprii de lucru #351;i va adauga desigur ceva personal. Interdic#355;ia copiatului sau a temei colective ar bloca mai mult tendinta copilului de-a descoperi tainele sarcinii. Colaborarea este cultivat#259; în locul concuren#355;ei.

(In c#259;r#355;ile ilustrate pe care copiii dintr-o clas#259; Step by Step le-au facut, mul#355;i au rugat pe colegii mai iscusi#355;i sau pe p#259;rin#355;i s#259;-i ajute la ilustra#355;ii; majoritatea acestora au men#355;ionat îns#259; autorul desenelor, neâncercând s#259; ascunda. Un spirit de concuren#355;#259; #351;i individualism cultivat, cu copierea prohibit#259; ar fi f#259;cut ca "fraudele” s#259; nu fi fost recunoscute. Pentru o rezolvare bun#259; a sarcinii copiii au recurs la solu#355;ia colabor#259;rii).





Datorit#259; activit#259;#355;ii pe centre, colabor#259;rii #351;i nevoii de comunicare, în clasa Step by Step nu este #351;i nici nu se cere o lini#351;te “s#259; se auda musca”. Este un zumz#259;it u#351;or, un zgomot de activitate continuu.



Egalitatea cu adul#355;ii, critica acestora în limitele civilizate este încurajat#259;. (O înv#259;#355;#259;tore povesteste cum la sfar#351;itul orelor un copil constat#259; c#259; #351;-ia r#259;t#259;cit capacul de la stilou. Înv#259;#355;#259;toarea îi îndeamn#259; pe colegi s#259;-l caute, ea îns#259;#351;i desf#259;când penarul copilului în cauz#259;. In acest moment copilul, sup#259;rat, o aten#355;ioneaz#259; c#259; îi caut#259; în penarul propriu, f#259;r#259; a-i fi cerut voie; regul#259; moral#259; discutat#259; anterior. Înv#259;#355;#259;toarea e u#351;or derutat#259;, dar se vede pus#259; în situa#355;ia de a-i cere iertare copilului, înainte de-a justifica graba sau neaten#355;ia privind gestului ei.)



S-ar putea s#259; vede#355;i copii ca scriu sau lucreaza pe jos, ori în diferite pozi#355;ii ciudate, care le sunt lor confortabile. Modul de lucru neortodox (scris, desenat) este admis, cu condi#355;ia de-a nu duce la vicii posturale.



S-ar putea s#259; observa#355;i c#259; exista lucr#259;ri expuse cu gre#351;eli, f#259;r#259; a fi corectate. Ele au fost supuse discu#355;iei, întreb#259;rilor celor din jur, dar nu corectate imediat de c#259;tre înv#259;#355;#259;tor. Corec#355;ia trebuie s#259; apar#259; întâi în mintea copilului #351;i el va ajunge s#259; nu mai fac#259; gresala, prin propriul efort de corectare.



Copiii cu diferen#355;e foarte mari de performan#355;#259;, colaboreaz#259; în sarcini, f#259;r#259; ca diferen#355;ele de ritm #351;i stil individual s#259; perturbe achizi#355;iile. Nu exist#259; categorisiri #351;i ierarhiz#259;ri ale copiilor.



Flori, mami de Eduard Stefan (12.10.2008)

andata spune:

Mi-am permis sa reiau mesajul de mai sus pt a-l face inteligibil
Un copil dintr-o clasa Step by Step învata altceva decât într-una obisnuita ?

Programa scolara (curriculum scolar) pentru ciclul elementar (clasa 1-4) este aceeasi cu cea din învatamântul traditional. Aceasta înseamna ca deprinderile si cunostintele programate a fi asimilate pe parcursul acestor 4 ani sunt aceleasi ca si pentru învatamântul traditional (deprinderi de limba si limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de masurare, cele 4 operatii aritmetice, deprinderi artistice de desen, pictura, modelaj, muzica, cunostinte despre natura, dezvoltare fizica, educatie moral-civica). Deprinderi optionale, precum limbi straine se învata în functie de posibilitatile scolii sau ale parintilor. Diferenta consta în metoda de formare a acestora care deriva din principiile Step by Step.

Un copil care a fost în Step by Step se poate adapta într-o clasa obisnuita?

Experienta ne arata ca da. Capacitatea de adaptare dobândita în cadrul unei clase Step by Step îl va ajuta pe copil sa depaseasca si rigorile învatamântului traditional. Cât priveste asimilarile de cunostinte teoretice, ele sunt similare cu cele din scoala traditionala.

Se poate continua metoda în gimnaziu ?

Multi parinti care au avut copiii în clase Step by Step si-au exprimat dorinta de-a continua acest sistem în ciclul gimnazial. Experimental, se aplica unele principii Step by Step pentru ciclul gimazial începând din anul scolar 1999-2000. Desigur ca stadiul de dezvoltare superior al copiilor si curriculum-ul scolar al gimmnaziului (tipul de cunostinte si abilitati programate a fi asimilate) fac ca anumite caracteristici ale clasei sa fie modificate. Individualizarea si lucrul în colaborare ramân ca principii de lucru. In locul Centrelor de activitate intervin Proiectele tematice, integrate, pluridisciplinare, iar în locul prezentarilor de sarcini – prezentarile de proiect si dezbaterile. Studiul individual se va pronunta si – în spiritul vârstei – se vor introduce situatii de competitie între grupuri sau interindividual, fara a se neglija cultivarea spiritului de colaborare, esential în sistemul Step by Step. Colaborarea profesorilor de specialitati în spiritul si atmosfera de învatare Step by Step, organizarea materialului în acest spirit sunt în faza de experiment. Desigur, participarea parintilor ramâne ca principiu, dar sarcinile familiei în educatie se schimba în conformitate cu vârsta copiilor si cu necesitatile specifice ale dezvoltarii la aceasta vârsta.
De ce doi învatatori la clasa si 8 ore de scoala ?

S-ar parea ca un orar prelungit este facut doar pentru o usurare a parintilor ocupati. Categoric, programul zilnic al alternativei Step by Step nu este conceput pentru a usura sarcinile parintilor, ci pentru a facilita învatarea. Aceasta, pentru ca fiecare copil sa poata invata si ajunge la întelegerea completa a sarcinilor propuse, în ritmul si modul propriu, personal. In plus, exista o îmbinare între curiozitatea jocului si învatare. Activitatea de joc produce motivatia spre descoperire a copilului, pe care Step by Step o cultiva. La mijlocul zilei copiii iau masa de prânz în comun, în cantina scolii, sau într-un local convenabil din apropiere, lucru hotarât, organizat si finantat de Asociatiile de parinti.

Nu e prea lung programul pentru un copil atât de mic? Din punct de vedere psiho-fiziologic variatiile tipurilor de activitate, îmbinarea cu jocul si educatia fizica, precum si libertatea de-a lucra în ritmul propriu nu suprasolicita copiii. Copiii din clasele Step by Step marturisesc ca le place la scoala, nu sunt obositi sau plictisiti dupa 8-9 ore în scoala. Ambianta si metoda îi motiveaza. În plus, multi dintre ei transfera si în familie deprinderea de-a lucra individual si de-a comunica deschis rezultatele, ideile, întrebarile si nedumeririle lor.
Toate achizitiile sunt exersate sub diverse forme în centrele de activitati, astfel încât nu exista teme pentru acasa. Ceea ce e de achizitionat se desfasoara si se exerseaza în clasa. Rostul învatatorului este sa-l ghideze si sa-l ajute sa gaseasca în jocul sau, explicatiile si solutiile adecvate. Este nevoie de 8 ore pentru ca un copil sa treaca prin toate Centrele de activitate. Cei doi învatatori se vor completa mai ales în ajutorul “umar la umar” în Centrele de activitate. Prin aceasta se realizeaza reducerea activitatilor “fata în fata” sau frontale ale învatatorului. (Activitatea frontala nu permite ca un copil sa ramâna în urma sau sa aiba un demers mental deosebit, personal. De exemplu, daca învatatorul preda la matematica un anume algoritm de calcul iar un copil gaseste ca pentru el e mai usor sa ajunga la rezultat în alt fel, învatatorul nu va putea exersa cu el propriul lui mod de lucru, fiind obligat, din pricina nevoii de activitatii comune cu ceilalti copii, sa refuze, sa limiteze, sa corecteze, demersuri care nu sunt gresite ci doar diferite, individuale, adecvate mintii si temperamentului respectivului copil.

Exista si activitati educative complementare pentru timpul liber (sfârsit de saptamâna, vacante) pe care parintii le pot sustine.

Nu se pun note - Cum se face evaluarea copilului ?

a.-Copilul îsi prezinta, din scaunul autorului, rezolvarile sarcinilor la fiecare centru de activitate, precum si orice rezultat al activitatii sale extrascolare (la întâlnirea de dimineata). Completarile, întrebarile, întelesurile celorlalti si întrebarile conducatoare ale învatatorului îl vor face sa-si înteleaga corectitudinea sau incorectitudinea demersului, fara sa fie notat, clasificat.

b.-Lucrarile cu rezolvarile sarcinilor, ale tuturor copiilor sunt expuse în clasa. Exista – fara a fi stigmatizanta – posibilitatea de comparare cu ceilalti, de reflexie, de întelegere si de corectare a demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate. In timp, mapa cu lucrari a fiecarui copil – cuprinzând lucrari datate si comentate - devine oglinda progresului acestuia fata de el însusi. Evaluarea privind chiar continutul lucrarilor, el însusi, educatorii si altii pot constata progresele si slabiciunile sale. A le depasi pe cele din urma nu este decât o chestiune de motivatie, de-a se simti bine în contextul de învatare, curiozitatea proprie copilului fiind suficienta pentru progres.

c.-Invatatorii au un caiet de evaluare, în care demersurile de progres pe fiecare proces de cunoastere sunt înregistrate descriptiv, la câteva zile de observare a fiecarui copil . A constata ca un copil face operatii de adunare cu doua cifre (trecere peste zece) în mod constant si bine la o anume data, este oricum o evaluare mai consistenta, are o semnificatie clara, decât o nota de 4, 7, sau 10, ori un calificativ cu litere, golit de semnificatii de continut.

Parintii au astfel posibilitatea de-asi evalua copiii în mai multe moduri: Participând la clasa si constatând eficienta în rezolvarea sarcinilor de un anume tip, rasfoind mapa personala a copilului - unde gaseste evolutia în timp a rezultatelor sarcinilor copilului, sau urmarind caietul de evaluare al învatatorilor. In plus o discutie deschisa despre progrese si dificultati, despre unde se poate insista acasa si cum se poate face aceasta, astfel încât sa nu duca la confuzii în mintea si sufletul copilului este de recomandat. (Evitarea situatiilor de tip "una mi se cere acasa si alta la scoala!").


Cum arata o zi în clasa Step by Step ?


Dimineata copiii sosesc la scoala. Unul dintre învatatori îi primeste, copiii îsi pregatesc tinuta confortabila (sau se si descalta, si încalta pantofi lejeri, ori ramân în ciorapi, clasa fiind prevazuta cu mocheta). Sa nu va surprinda ca adesea copiii stau pe jos în spatiul comun, în cerc.

Programului propriu zis începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEATA; care porneste cu prezentarea AGENDEI ZILEI. Ea reprezinta planificarea activitatilor zilei de azi. Au loc întrebari si precizari pâna când se constata ca planul de activitati a fost însusit si acceptat. Un alt moment este calendarul zilei de azi. Precizarea zilei, a datei, a evenimentelor sociale si personale legate de ziua de azi, inclusiv aspectul vremii, comentariile si întrebarile.


Urmeaza apoi MESAJUL ZILEI – un mesaj conceput de învatator pentru a introduce cunostintele sau deprinderile noi de achizitionat si de prelucrat pe Centre de activitati. Mesajul da prilejul de introducere – de dorit interactiv – a notiunilor noi si reamintirea celor anterioare necesare introducerii celor noi, prin dirijarea întrebarilor si abilitatilor copiilor.

Un alt moment important este acela al NOUTATILOR. Copii se înscriu, îndeobste prin scrierea numelor lor pe sevaletul de prezentare, pentru a comunica celorlalti noutatile sau experientele personale deosebite. (De la ce i s-a întimplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experiente de cunoastere ori emotionale a avut, orice este posibil). Noutatile sunt comunicate celorlalti din “Scaunul Autorului”, unde copilul va fi valorizat, dar va avea si responsabilitatea comunicarii, întrucât urmeaza întrebarile si comentariile colegilor.

Când aceste lucruri au fost valorificate se trece la lucrul pe CENTRE DE ACTIVITATE. Pe masa fiecarui centru sunt scrise activitatile tematice specifice. Dupa alegerea centrelor de activitate, preferential, dar si prin implinirea unor reguli usor de înteles si de respectat, copiii isi citesc activitatile de urmat. Fiecare centru are pregatite pe masa sarcinile, specifice pentru scriere, citire, stiinte, arte, constructii sau matematica. Concepute de învatator pentru a exersa abilitatile de dobândit sau combinarea lor cu altele asimilate, sarcinile sunt progresive, astfel încât sa permita tuturor sa-si poata rezolva sarcinile în ritmul si la nivelul sau. Când învatatorii s-au convins ca sarcinile au fost întelese de catre toti copiii, ei devin colaboratori ai demersurilor de cunoastere ale fiecaruia. Dupa un timp, necesar celor mai multi sa împlineasca o parte din sarcini (sa-si exerseze abilitatile specifice) se face o evaluare. Fiecare grup – si fiecare individ – prezinta în fata celorlalti rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv. Este un moment al EVALUARII – la care iau parte colegii, cu întrebari, sugestii, etc. dar si învatatorul. Lucrarile care s-au efectuat sunt afisate în clasa; câteva zile ele reprezinta prilej de comparatie si oglindire a demersurilor mintale, a deprinderilor si dexteritatilor achizitionate la acel moment.

Ulterior ele trec în MAPA CU LUCRARI a fiecarui copil, care se pastreaza în clasa si este la îndemâna copilului sau parintelui. La un moment dat, dupa câteva rotatii si evaluari, se ia masa de prânz, dupa care continua lucrul pe centre de activitate. Activitatile tematice sunt legate de lumea înconjuratoare si pe cât posibil integrate.

(exemplu: la piata. Piata poate constitui obiectul unei vizite si observatii. Observarea poate fi subiect de povestire, orala sau scrisa, pretext de evaluare si masurare a cantitatilor, de cunoastere a schimbului, evaluarea si manipularea banilor, calcul aritmetic, constructii, reprezentare grafica sau modelaj. Interesul pe care il poate suscita este individual –unul vede florile, pe altul il intereseaza mecanismul cântaririi sau altul poate fi atras de cresterea legumelor si asa mai departe.)

Centrele de activitate sunt folosite adecvat pentru a sustine interesul pentru rezolvarea unor activitati specifice (scriere, citire, întelegerea stiintifica, exprimarea prin mijloace artistice, etc.) si pentru dobândirea ori consolidarea de abilitati specifice.

Pe un adult trecut prin scoala traditionala îl vor surprinde probabil unele lucruri, cum ar fi cererea de ajutor de la colegi la efectuarea sarcinilor. Lucrul în grup, copiatul chiar, nu este strict descurajat. Un copil care “copiaza” o tema libera de la colegul lui, o va face în stil propriu, isi va exersa capacitatile proprii de lucru si va adauga desigur ceva personal. Interdictia copiatului sau a temei colective ar bloca mai mult tendinta copilului de-a descoperi tainele sarcinii. Colaborarea este cultivata în locul concurentei.

(In cartile ilustrate pe care copiii dintr-o clasa Step by Step le-au facut, multi au rugat pe colegii mai iscusiti sau pe parinti sa-i ajute la ilustratii; majoritatea acestora au mentionat însa autorul desenelor, neâncercând sa ascunda. Un spirit de concurenta si individualism cultivat, cu copierea prohibita ar fi facut ca "fraudele” sa nu fi fost recunoscute. Pentru o rezolvare buna a sarcinii copiii au recurs la solutia colaborarii).

Datorita activitatii pe centre, colaborarii si nevoii de comunicare, în clasa Step by Step nu este si nici nu se cere o liniste “sa se auda musca”. Este un zumzait usor, un zgomot de activitate continuu.

Egalitatea cu adultii, critica acestora în limitele civilizate este încurajata. (O învatatore povesteste cum la sfarsitul orelor un copil constata ca s-ia ratacit capacul de la stilou. Învatatoarea îi îndeamna pe colegi sa-l caute, ea însasi desfacând penarul copilului în cauza. In acest moment copilul, suparat, o atentioneaza ca îi cauta în penarul propriu, fara a-i fi cerut voie; regula morala discutata anterior. Învatatoarea e usor derutata, dar se vede pusa în situatia de a-i cere iertare copilului, înainte de-a justifica graba sau neatentia privind gestului ei.)

S-ar putea sa vedeti copii ca scriu sau lucreaza pe jos, ori în diferite pozitii ciudate, care le sunt lor confortabile. Modul de lucru neortodox (scris, desenat) este admis, cu conditia de-a nu duce la vicii posturale.

S-ar putea sa observati ca exista lucrari expuse cu greseli, fara a fi corectate. Ele au fost supuse discutiei, întrebarilor celor din jur, dar nu corectate imediat de catre învatator. Corectia trebuie sa apara întâi în mintea copilului si el va ajunge sa nu mai faca gresala, prin propriul efort de corectare.

Copiii cu diferente foarte mari de performanta, colaboreaza în sarcini, fara ca diferentele de ritm si stil individual sa perturbe achizitiile. Nu exista categorisiri si ierarhizari ale copiilor.


Mami de un fecior, o fecioara si o scumpa racusoara

Poze cu noi
Bijuterii unicat
blog de mama
Si ingerii au nevoie de ajutor
Blogul lui Mihaita

andata spune:

Acum, din experienta mea, desi nu am avut fata la STEP BY STEP decat clasa I si 2 luni din a 2-a. Dupa aceea ne-am mutat din localitate iar la noua scoala nu aveau sistemul acesta.
1. Cunostintele din programa de invatamant sunt prezentate si insusite ca la invatamantul traditional. Pregatirea de baza a invatatoarelor e identica cu a celorlalte, programa e la fel. Lucreaza insa mult in plus, pe fise si culegeri
2. Noi am nimerit cadre didactice foarte bine pregatite si foarte dedicate
3. Aici nu pot sa-ti raspund, nu am ajuns pana la trecerea la gimnaziu. Pentru ca apucase insa 2 luni din clasa a doua, in momentul in care am mutat-o, ea era mult inaintea noilor colegi.

Nu pot spune ca asta se intampla in cazul tuturor copiilor. Fata mea a fost mezina clasei si a scolii, avea doar 6 ani si trei saptamani cand a inceput scoala. A avut insa colegi care nu prea s-au adaptat, e drept ca putini.

Nu am acum timp acum sa detaliez, dar vezi ca s-a mai discutat problema pe forum, uite aici http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=113169&whichpage=1 si aici http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=42837

Eu am fost f multumita de cum a evoluat si mi-a parut f rau ca nu a terminat acolo si clasa a 4-a.
Trebuie insa sa iei in calcul si faptul ca si cheltuielile sunt pe masura. Noi am platit acum 7 ani 4 milioane la inceputul anului, lunar se dau bani pt rechizite si plateam in plus si masa (prin catering).
Beneficiile insa, in opinia mea, au fost net superioare costurilor si au meritat din plin fiecare banut cheltuit.

Mami de un fecior, o fecioara si o scumpa racusoara

Poze cu noi
Bijuterii unicat
blog de mama
Si ingerii au nevoie de ajutor
Blogul lui Mihaita

CristinaF spune:

Buna Andata

Te rog imi poti spune la ca scoala step-by-step ai avut copilul?
era particulara sau de stat?

Caut pt fetita mea. pt la anul si as dori cateva recomandari.

Multumesc mult

andata spune:

Practic, era doar o clasa intr-o scoala de stat. Cand am avut eu fetita acolo era abia al treilea an cand aveau clasa aceasta suplimentara. Poate de aceea am si platit atat, ca nu aveau clase gata pregatite.
Scoala respectiva este scoala 7, pe str. Adamclisi, intre Tomis III si Brotacei.



Mami de un fecior, o fecioara si o scumpa racusoara

Poze cu noi
Bijuterii unicat
blog de mama
Si ingerii au nevoie de ajutor
Blogul lui Mihaita

stela30 spune:

Eu am un copil in clasa a4a step by step si unul in cl intai la traditional asa ca as putea face o comparatie pe cont propriu.
mie ce mi_a lipsit la step a fost prea mica implicare a parintilor in invatarea copiilor si din cauza ca avem sedinte cu parintii foarte rar iar copii nu sunt evaluati cu note nu mi-a placut starea aceea de incertitudine. Iar simplul 'bine' la intrebarea cum se descurca copilul nu ma multumeste.
Oricum e ultimul an si au fost si multe lucruri bune si rezultate bune la unele concursuri asa ca vom vedea ce va urma. Anul acesta avand pe celalat in clasa intai voi avea ocazia sa vad cu adevarat diferentele.
Daca aveti intrebari eu va pot raspunde din experienta noastra.

andata spune:

Stela, probabil depinde si de parinti si de invatatoare. Nici la noi nu erau decat 1-2 cateodata, sedinte cu parintii/semestru, dar parintii erau incurajati sa vina sa intrebe mereu de copil, sa ii vada lucrarile si chiar sa asiste la lectii, fapt ce nu se intampla la traditional. Eu chiar am stat doua zile intregi, si cateva ore separate in semestre diferite. Vezi asa cum raspunde copilul, cum interactioneaza cu colegii si invatatoarele, cum intelege si executa sarcinile.


Mami de un fecior, o fecioara si o scumpa racusoara

Poze cu noi
Bijuterii unicat
blog de mama
Si ingerii au nevoie de ajutor
Blogul lui Mihaita

Oliv spune:

Are cineva copilul anul acesta, in clasa I, in Bucuresti, la scoala in sistem step? La ce scoala?

valentinag spune:

Unul din nepotii mei a fost la step by step,la Sf Andrei,e in Militari undeva scoala asta.Pentru el n-a fost o alegere buna din pacate,pentru altii e ok.

"La vita e bella"
www.youtube.com/watch?v=-3fbAZECphs" target="_blank">Explore Romania

www.lizidesign.com/" target="_blank">Bijuterii hand made
De mancare
Dulciuri
Din gradina mea