mami, de ce mor oamenii?
Raspunsuri - Pagina 2
geniest spune:
Citat: |
citat din mesajul lui medeea76nou Mie mi-a placut mult comparatia (nu mai stiu unde am citit) cu anotimpurile. Primavara ne nastem, vara traim viata din plin, tomana cad frunzele, adica imbatranim, si iarna murim. Partea frumoasa era legata de continuitate, primavara o luam de la capat. Nu am discutat pe aceasta tema cu fetita mea, insa m-a intrebat la un moment dat daca batranii, dupa ce mor, se transforma in bebelusi. Nu stiu unde a auzit sau daca si-a imaginat ea, insa, putin socata de intrebare, i-am raspuns pozitiv. A fost multumita de raspuns si nu a insistat. Mamica de Tea (2006) si de Ana (2008), din nou 11+ |
Da, Medeea, cred ca ai citit despre subiectul filmului Primavara, Vara, Toamna, Iarna.....si din nou Primavara. Un film de exceptie, intr-adevar....
Aici despre el:
http://nemocapt2002.blogspot.com/2010/02/primavaravaratoamnaiarnasi-din-nou.html
Lali spune:
Copilul meu, cinci ani si opt luni, a asimilat cumva ideea de moarte, prezentata mai ales cu ocazia unor explicatii date pentru a nu-si baga degetele in priza, a nu traversa strada aiurea sau a nu isi pune o punga pe cap.
Apoi s-a manifestat clar impotriva imbatranirii : "mami, eu vreau ca tu sa nu ai niciodata piele de batranica " (aici am fost de acord cu el )
Mai nou, preocupat de univers si de infinit ("mama, te iubesc pana la mijlocul infinitului!") m-a intrebat ce se intampla dupa ce murim noi cu planeta pamant. I-am raspuns ca vor fi alti oameni care vor trai aici. Raspunsul lui a fost: "aha, apoi vin alti oameni, si tot asa pana urmam noi din nou, nu ? " Aici nu l-am mai contrazis, ideea lui chiar mi-a dat si mie o stare de confort !
mirela0521 spune:
baietelul meu de 4 ani nu vrea sa creasca ca sa nu ii creasca mustata! soacra-mea, in pana de idei si lipsita de interes sa faca o conversatie inteligenta cu un copil istet, activ si curios din fire, i-a zis ca "atunci cand te vei face mare o sa iti creasca mustata, o sa imbatranesti si o sa mori". copilul s-a speriat probabil de ideea de moarte, dar pt ca nu stie sa isi exprime clar sentimentele zice ca nu vrea sa aibe mustata!!! la fel si fetita care nu vrea sa fie "baba batrana si urata" ca mamaie!!!
am incercat sa le explic procesul de viata/moarte si toate MULTELE etape pe care le au de urmat (camin, scoala, liceu, facultate, serviciu, casatorie, copii asa cum i s-a intamplat lui mami si tati) explicand frumusetea si bucuria fiecarui moment in parte si ce minunat va fi esti la scoala ca o sa faci aia si aia etc... asculta explicatiile mele, se antreneaza in raspunsuri (fetita copiaza tot ce zice el, ca si ea va face asta sau cealalata), dupa care revine tot la temerea lui...."dar nu vreau sa-mi creasca mustata!!! ca asa a zis lucica" (lucica e soacra-mea). rebeca in schimb, desi mai mica, concluzioneaza "'da eu n-o sa fiu baba batrana si urata, decat lucica este baba urata si batrana". zambind aprob si inchei subiectul. am avut deja discutia asta de 4-5 ori, si conversatia a fost relativ aceeasi. poate mai uitam cate un detaliu sau altul, dar ei au grija sa il reaminteasca. sa spun aceeasi "poveste"/varianta de fiecare data, asa cum am explicat prima data!
au fost amandoi in cimitir cu mine, cu sotul si cu mama mea (acum aproape 1 luna a murit bunicul din partea mamei mele), sa aprindem lumanare pt "tataie batran care a murit" si mereu intreaba "asta este casa lui acum? si nu mai iese niciodata de aici? si nu ii mai ducem mancare sa manance si el?" (mergeam in weekend la el acasa cu mama sa ii ducem mancare si copilul stie casa bunicului). nu prea intelege de ce nu mai mergem acolo unde stia el.
Mirela cu Rares-Mihai (19 aug 2006) si Rebeca-Maria (4 iun 2008)
mirela0521 spune:
apropo de casatorie, si mie mi-a zis baietelul meu "tu o sa fii sotia mea atunci cand voi fi eu mare, iar beki o sa se casatoreasca cu tati", iar mamei mele, ca sa ii arate ca o iubeste, ii zice "bunica lasa-ma sa te pup mult ca sa ramai mereu tanara".
Mirela cu Rares-Mihai (19 aug 2006) si Rebeca-Maria (4 iun 2008)
michelle-usa spune:
al nostru are 7 ani. si i-am spus ca si noi vom muri cand el va fi mare, vom merge la Doamne Doamne ca acolo e mai bine. Acolo nu e boala, nu e durere, nu e batrinete...
Doamne Domane are pregatita o casa frumoasa pentru noi si noi mergem Acasa. Aici crestini spun foarte frumos despre cineva care a murit(nu spune a murit)ci: A plecat acasa sa fie cu Domnul-He went to be with the Lord.
Incerc sa-i explic de ce sufletul e mai important decat trupul. De ce e important sa il acceptam pe Domnul Isus in vietile noastre...sa ii citesc din Biblie, si astfel viata si moartea o sa i se para ca ceva natural.
Am pus un subiect la Sufletul Credintei despre asta.
Nu l-am dus la inmormantari...si nici nu o voi face decat cand va fi mare.
michelle
Tisina spune:
Am trecut si noi prin "criza" asta, pe care am depasit-o, adica ne-am obisnuit cu ideea ca moartea face parte din viata. Baiatul meu (7 ani), mare amator de SF-uri, mi-a venit cu explicatia ca dupa ce murim sufletul nostru se transfera intr-o alta dimensiune . Cea mica (4 ani) m-a intrebat daca dupa ce murim ne facem ingerasi, si i-am zis ca s-ar putea, dar nimeni nu stie sigur.
Revin la baiat: in primavara a murit tatal meu. I-am explicat pe cat am fost eu in stare cam tot ce m-a intrebat. Dupa un timp imi spune: "mami, stii, e bine de buni ca a murit", de ce? "pai el acum, in sfarsit a aflat ce se intampla dupa moarte!"
Acum fata: "mami, noi cand o sa murim o sa ne nasca ingerasii?" (din nou) de ce? "pai cand am aparut noi pe pamant, ne-ai nascut tu, cand mergem la ingerasi ne nasc ei?"
Este ca au imaginatie?
Ei, si cu toate astea, eu tot ma simt neplacut cand avem astfel de discutii, insa incerc sa par degajata.
ligia13 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui anya Cred ca noua ne e mai frica de discutiile astea decat lor. Anya |
corect!
Cand a murit socrul meu (anul asta) doamne cat mai mai perpelit ..cum sa-i spun copilului!
Si a primit vestea atat de natural!
Am inceput prin invaluire ...i-am povestit mai intai ca tatal meu a murit inainte sa se nasca el..ca ..e la cer...
Apoi i-am spus ca si bunicul (care murise intre timp, dar el credea ca e inca la spital) va muri, deoarece e bolnav!
Si el a spus: da , o sa-mi fie dor de el...dar lasa mami ca se va intalni acolo cu tatal tau...si decat sa fie bolnav aici , mai bine acolo sus in cer!
M-a lasat efectiv masca ...deci pana la urma el ma inbarbata pe mine...
Apoi socant a mai fost cand mereu ii spuneam ca din pacate nu mai putem vorbi cu el..pt ca din cer nu se mai poate intoarce!
Si ma asteptam sa se revolte...
Si el zice: mami , oare nu ar putea Opa (asha ii spunea bunicului) sa vorbeasca cu noi prin vis?
Concluzia mea a fost ca ei sunt mult mai intelpti decat credem noi!
mGabi...n-am inteles asta: "fost nevoita sa mearga cu bunicii cand si-au cumparat locurile de veci".
Adica ce si-au cumparat? (si-au luat chestii de inmormantare inainte sa moara ???)
si ce i-au spus copilului?
Cristina_C spune:
Copilul trebuie sa stie adevarul:
- ca exista moarte naturala, de batranete, cand omul traieste o viata lunga si, la sfarsit, moare (aici merge comparatia cu anotimpurile)
- dar ca se poate muri si de boli, si de accidente, la orice varsta, in orice "anotimp" - de-abia asta e greu de explicat, inteles, acceptat